Un singur gând defilează liber din start – oare cum era la final de iulie 2024, când peste 10 localități buzoiene primeau apă de băut cu cisterna?

A plouat des și abundent, cu câteva zile în urmă, a și nins, meteorologii anunță că ianuarie are să fie la fel de umed, am zice că s-au mai refăcut sursele de apă, însă specialiștii în domeniu continuă să facă sanie nu doar vara, ci în județul Buzău sunt deschise și acum gata 200 de șantiere de înființare de noi gospodării de apă potabilă sau de sisteme de canalizare, se fac foraje noi ori se modernizează cele existente, se curăță lacuri de acumulare precum cel de la Cireșu, se consolidează, de fapt punga mare cu apă a județului Buzău, cea dulce, nu în general, apă. O realizează în mod istoric singurul operator regional de apă și apă epurată Compania de Apă Buzău. O imensă frază pentru a reda un efort obținut de-a lungul a 10 ani de scris și rescris proiecte europene, alți ani de gândit priorități județene și de asigurat urgențe locale. Aruncăm des din camion bolovani către acest operator, însă specialiștii CAB își văd profesionist de muncă astfel încât noi, consumatorii să nu rămânem fără apă în vara ce se anunță tot fierbinte și pentru 2025. Mergem la raportul anual al conducerii CAB. Preț de 96 de minute primim detaliat informații de redat aici. Le împărțim în trei articole separate. Așa și procedăm.

Același gând, rămas liber, defilează cum vrea el – dacă în vara lui 2025 seceta va fi la fel de aspră vom conștientiza rolul acestor șantiere pentru apă?

2024=INVESTIȚII.
Să conduci cu o mână de fier într-o mănușă de catifea ( Revista CAB Ne pasă de apă nr.5, pagina 2) este exclus să fie doar o simplă deviză a actualului lider al Companiei de Apă Buzău, ci mai degrabă și explică succesul confirmat în 2024, când vine vorba de investiții sau să transformăm cuvântul în apă și să zicem, când vine vorba despre apă bună de băut în zeci de localități buzoiene care au rămas fără resurse de ani de zile ori nu au avut vreodată apă în sistem centralizat. Așadar, vorbim despre un 2024 sinonim cu investițiile la operatorul regional care face pionierat nu doar în domeniul său de activitate, ci printre companiile de stat din Buzău, dar și la nivel național care ar avea posibilitatea să producă transformarea în bine, însă le reține fie implicarea managerială, fie lipsa omului bun la achiziții publice, fie…

Circa 500 de milioane de euro prin ISPA, POS Mediu, POIM PDD – 1.696.081.560 lei, PNR și AFM, dar și din bugetul propriu – aici menționăm doar Apeductul Lipia = 6,7 milioane de euro. Acestea sunt sursele de finanțare ale proiectelor desfășurate de către CAB în 2024. Impresionant! Niciodată o companie buzoiană din acest domeniu nu ar fi putut avea gata 200 de șantiere în desfășurare cu asemenea buget, dacă nu ar fi existat fondurile europene, dar și insistența și implicarea specialiștilor. La masa conferinței de presă, cinci dintre oamenii de bază ai CAB. Atenție sporită la fiecare oficial. Directorul general Simona Săvulescu prezintă 2024 ca fiind anul care oficializează efectiv pasul contemporan – extrem de multe oportunități ce duc spre investiții, iar primul menționat este capitolul celor din buget propriu CAB.
7.500 DE CONTOARE RADIO. Și nu este deloc puțin. Proiectul face parte din capitolul investițiilor nerambursabile. De trei ani, arată directorul general al CAB, operatorul desfășoară acest proiect care dă siguranță pentru 7.500 de consumatori de apă și apă epurată din Buzău dacă ar fi să ne gândim la o avarie pe care proprietarul locuinței nu are cum să o sesizeze, însă aceasta duce la consum nefiresc de apă.

În astfel de context, explică directorul general al CAB, specialiștii instituției sunt avertizați de program și pot interveni în timp real și scurt la avarie.
7.500 de contoare radio dintr-un total de 30.000. Avangardism sau realitate a timpurilor prezente? Varianta a doua, desigur.

CANALIZARE PENTRU PADINA. Tot din fonduri nerambursabile se scrie și proiectul prin care este înființată canalizare într-o localitate buzoiană celebră pentru apa bogată în bor, dar și pentru cel mai fertil pământ destinat agriculturii. Directorul general Simona Săvulescu spune din start – era necesară investiția fiind o comună cu peste 3000 de locuitori, iar forurile europene pun în atenție enfrigement pe problematica infrastructurii de apă potabilă și apă uzată în marile aglomerări umane.
Padina este celebră în www.buzaulinreportaje.ro pentru reportajul APĂ MINERALĂ ÎN BĂRĂGAN? , o amplă desfășurare direct printre locuitorii comunei de la margine de județ Buzău. Am descoperit la Padina o realitate rurală după tipic urban, case bine închegate, familii trainice și mulți, parcă foarte mulți copii.

Canalizare va fi un alt ritm al acestei dezvoltări vîzută dinspre oameni spre administrativ și nu invers cum ne-am fi așteptat.

APEDUCTUL LIPIA, PARIUL DE APROAPE 7 MILIOANE DE EURO PENTRU APĂ ÎN BĂRĂGAN. Numai că nu toate comunitățile care au șansa să primească apă potabilă dintr-o mare pungă cu apă, cea de la Lipia, dau brânci să-și rezolve fix problema interconectării cu megaconducta de apă ce țâșnește trufașă de lângă municipiul Buzău și taie câmpia Bărăganului până spre Amaru, dar nu evită dealurile Istriței cu Breaza și Năeni, ba le ademenește, iar acolo apa potabilă chiar este prețioasă, sursa este realmente epuizată. Le trece pe la poartă și atât. Sus, pe deal, oamenii tot fără apă. Dar, și aceste comune au primari care iată ce au declarat AICI.

Apeductul Lipia este poate cea mai curajoasă investiție CAB din ultimii trei ani – 6,7 milioane de euro din buget propriu, detaliază directorul general al CAB, Simona Săvulescu.
60 de kilometri de conductă magistrală ce spintecă, în premieră, numeroase localități din vestul și sud-vestul județului Buzău. Se trece de 30.000 de locuitori care vor bea apă potabilă din Apeductul Lipia. Istorie!

APEDUCTUL SIRIU, VIITORUL APEI. Și nu este deloc exagerat. Un viitor scris ... gravitațional pentru toți consumatorii județului Buzău, plus rezerva necesară de lichid vital vieții. La bază va fi Lacul și barajul de acumulare Siriu care alimentează cu apă potabilă în prezent comuna Siriu și orașul Nehoiu. Deocamdată, explică același interlocutor, proiectul face parte categoric din masterplanul pe apă și apă uzată al județului Buzău pentru perioada imediată, masterplan asumat și de către conducerea actuală a Consiliului Județean Buzău, președintele Lucian Romașcanu explicând clar că apeductul Siriu este una dintre primele trei priorități ale sale ca șef de județ, în cei patru ani de mandat.
67.000 de locitori, adică Valea Buzăului plus comunități din zona de est a județului Buzău pot primi apă de la munte, detaliat am scris AICI.

Despre asocierea CAB cu CJB explică imediat și Sioman Săvulescu, director general al CAB.
Echipa care adună azi roadele scrierii, aplicării și derulării proiectelor cu finanțare pe diferite filiere naționale și europene ne va prezenta și suita de 10 contracte de lucrări POIM PDD, dar și un program în premieră dezvoltat în localități buzoiene precum Pietroasele și altele câteva, însă azi punem punct aici prezentării.

APLOMB. Gândul fugar rămâne întocmai, însă e completat de tabloul din comuna Amaru, cea care deține capătul, să zic așa, punctul final al Apeductului Lipia. Tabloul este alcătuit dintr-un puț numit Puțul lui Moș Cană, singura sursă de apă potabilă din sat, desigur și ea rea, dar nu ca în alte puncte din zonă. Un bărbat ca la 40 de ani merge legănat pe lângă bicicleta încărcată pe coarne și portbagaj cu bidoane din plastic în care se pregătește să încarce apă. Vântul biciuiește aspru față, mâini, tot corpul.

Bărăganul și-a deschis pieptul spre Prahova. Și acolo e apa rea. Ochii bărbatului lăcrimează, mâinile tremură, dar umple sticlele din găleata cu apă scoasă din puțul vechi. Așa vreți să continuăm?
Infrastructura modernizată sau nouă de apă și apă uzată pusă la punct prin suma aceasta imensă de șantiere din județul Buzău schimbă tabloul meu. La mulți ani cu apă bună de băut, a noastră și destulă!
Add Comment