Consumăm zilnic 74 de litri de apă potabilă. Nu suntem campioni europeni, ne spun statisticile Comisiei Europene. Italienii sunt campionii din Uniunea Europeană, cu 243 de litri/persoană/zi.
foto Pârâul Bâsca Chiojdului, 30 noiembrie 2025
Folosind diverse teme, specialiștii care gândesc industria apei la nivel continental, caută inclusiv să reducă și consumul de apă îmbuteliată, acest aspect din cauza trecerii de 100 de litri băuți de un european. România are 90 de litri/persoană/anual încă din 2017. Un impact mare asupra mediului înconjurător și costuri ce trec de 600 de milioane de euro și, care ar putea fi economisite de gospodăriile continentului. Sunt argumente și le vom da atenție în alte materiale de presă.
foto Comisia Europeană
Dar, ca să consumăm și mai multă apă potabilă de la robinet, UE a finanțat proiecte majore de înființare de noi gospodării de apă, precum și de canalizare, județul Buzău, prin operatorul regional Compania de Apă Buzău având în aplicare, chiar cu numeroase șantiere deschise, în prezent, 10 contracte de lucrări, în total peste 300 de milioane de euro– pariu că accesul la apă, în aria asigurată de operator, va crește de la un an la altul.
foto Olari, comuna Calvini, județul Buzău, 30 noiembrie 2025
Cuvintele șed bine aliniate, iar realitatea din teren este argumentul necesar și suficient, fapt pentru care este nimerit să pornim prima parte a subiectului mare despre accesul la apă și canalizare cu oficiali ai Companiei de Apă, o discuție despre temerarele contracte de lucrări finanțate prin Programul Operațional pentru Infrastructură Mare – Programul pentru Dezvoltare Durabilă.
Știți cumva cât costă accesul la apă pentru gospodăria dumneavoastră: Dar la canalizare?
Rămâneți vigilenți și aflați din text!
DE LA FÂNTÂNĂ, LA APĂ CONTINUĂ DE LA ROBINET.
Mergem în continuare pe cifre ale instituțiilor europene care au preocupare în domeniul apei încă din 1975. Tocmai acest demers, poziționează statele membre pe locuri avansate față de state de pe alte continente când vine vorba despre accesul ala apă și calitatea ei, iar românii nu mai fac notă discordantă, județul Buzău devenind exemplu la nivel național deoarece infrastructura este din ce în ce mai modernă, iar în șapte unități teritorial-administrative este nou-nouță. De aici pornim discuția de astăzi cu inginer Simona Săvulescu, director general al Companiei de Apă Buzău, operator în 35 de astfel de mai mari sau mai mici aglomerări umane.
foto ing. Simona Săvulescu, director general al Companiei de Apă Buzău
Aceste șapte zone, printre care Pătârlagele, sumă de sate disparate și în care locuitorii s-au bătut odinioară, la propriu pentru apă, la marginea DN10 Buzău-Brașov, în satul Poienile unde exista o cișmea stradală, Cislău, Lopătari și Topliceni – epicentrul județean al secetei din ultimii zece ani, toate au rețele noi-nouțe de apă potabilă. Intervine cu primele detalii ing. Simona Săvulescu, director general al CAB.
1250 de euro costă doar rețeaua de alimentare cu apă potabilă a unei singure gospodării din zecile de sate și orașe din județul Buzău, aflate în aria de responsabilitate a CAB. Alți 2500 de euro a alocat UE prin POIM PDD către CAB pentru ca aceeași gospodărie să se conecteze și la canalizare.
Sistemul de canalizare poate fi cumva, la un moment dat mai important decât cel de apă potabilă, spune interlocutoarea de astăzi, directorul genelar al CAB, iar tema merită discutată corespunzător, desigur cu informații de la oficialii operatorului regional.
Dese au fost în anii care au trecut deja de la implementarea finanțărilor prin POIM PDD, discuțiile despre de ce o localitatea a primit bani europeni și, implicit acces la apă sporit, iar vecina, nu. Dacă, am fi corecți în prima idee de răspuns, am putea spune că efectiv implicarea întâilor oameni ai comunelor, primarii, nu au fost darnici cu efortul de a oferi date spre a se putea contura finanțarea. Acum, primim răspunsul specialistului ing. Simona Săvulescu.
Despre comuna Padina am scris și noi AICI, dar li AICI. Este comuna buzoiană cu apă minerală bogată în bor, consideră specialiștii cu care odinioară am discutat AICI.
foto www.buzaulinreportaje.ro , Padina, județul Buzău
Până în 2030, opinează în studii aceiași cercetători europeni citați de Comisa Europeană în pregătirea strategiei privind reziliența apei, cu accesul la apă, obiectiv principal, până în 2030, consumul de apă potabilă ar trebui diminuat cu 30 la sută. Nu vorbim despre acces scăzut, ci despre consum responsabil, iar sursele de apă sigure, precum cea din arealul Calvini, unde CAB are șantier încă deschis, conferă securitate consumatorului și nu vânare a apei.
O nouă sursă de apă cu 13 baterii a câte două foraje de apă va fi în lunca pârâului Bâsca Chiojdului. Calvini devine punga imensă cu apă de cea mai bună caliate pentru o zonă extinsă din județul Buzău.
foto pârâul Bâsca Chiojdului, Calvini, 30 noiembrie 2025
Până pe 30 noiembrie 2025, pârâul Bâsca Chiojdului nu a mai fost umflată de șapte ani!
La Calvini renaște turismul pe nișă, dar și rețeaua de alimentare cu apă potabilă devine și funcțională, și modernă, și legală pentru fiecare locuitor în parte, iar din al doilea contract aplicat în zonă, CAB are pas imediat de făcut – anumite autorizații, despre care ne spune directorul general al operatorului buzoian.
SENSIBILIZAREA CONSUMATORULUI DE APĂ, ACCES SPORIT
Marșăm mai departe pe schițele europene care spun că inclusiv manierele de sensibilizare a consumatorului de apă ridică acest acces la apa potabilă. În primul rând, campaniile în teren și media de conștientizare a locuitorilor din zonele ce au parte de infrastructuri noi de apă și canalizare sunt puncte forte ale sensibilizării despre care vorbim, iar dir. Gen. Simona Săvulescu aduce detaliile necesare.
Acolo unde sunt stații de epurare, deci și rețea de canalizare, adică în acele 47 de localități ale județului Buzău, prin POIM PDD al CAB, minim 40% dintre gospodării trebuie să fie conectate efectiv pentru a funcționa corespunzător aceste stații, spune directorul general al CAB.
Și mai există un aspect ce sporește accesul la apă – faptul că în ziua în care depunem acte pentru intrarea în sistemul centralizat de apă și canalizare al CAB, și obținem contractul.
Accesul la apă în cele șapte unități teritorial-administrative (infrastructură nouă de apă potabilă) și 47 cu rețele noi de canalizare este clar un indicator pentru județul Buzău, chiar dacă, operatorul CAB coordonează doar 35 de mari și mici UAT-uri. Pentru ca accesul să fie plat, uniform și respectat de fiecare consumator, dar și pentru a reduce pierderile de apă, CAB are un alt contract de lucrări prin care dezvoltă SCADA. Ne detaliază ing. Simona Săvulescu, director general al CAB.
Accesul la apă în județul Buzău capătă noi indicatori după ce toate șantierele vor fi închise și lucrările terminate. Abia atunci ne vom da seama și de importanța lor. Continuăm această discuție și aflăm care este comportamentul consumatorilor din Livada Mică și Livada Mare, două sate răvășite de secetă, dar în care azi e infrastructură nouă de apă.
fotografia de susținere a reportajului este realizată de Ilinca Nicole Moise
Add Comment