Adie vânt blând peste coamele Bisocii îmbrăcată deja de sărbătoare: albăstrele mii au cusut mantie ce bate înspre mov pe toate poienile și acum se ridică pe vârfuri cât să depășească înălțimea ciulinilor care și-au agonisit plenitudinea fix la sfârșit de iulie. Mai jos, varietatea fantatastică de flori scoate dintr-ales o galbenă domniță aflată parcă la primul dans cu vântul îmbătrânit de căldura ce-o poartă. A uitat să fie rece și duce de colo-colo, printre poieni și oameni la coasă, câte 35-36 de grade Celsius o dată, dacă nu cumva și mai mult, semn că Bunul ne dă lecție după lecție chiar și aici, unde munții cei mai înalți și locuiți din județul Buzău adăpostesc oameni și casele lor. În amestecul acesta fantastic de flori și un dram de vânt apar ici-colo vaci ce se-agită după fiecare pișcătură de tăuni. Câteva curajoase și-au pus capul pe iarbă și-au luat muștele la bătaie cu coada. Au spor, dar nu și odihnă deplină. E împărăția lor și le e bine aici!

Bisoca lui Vlahuță apărea în 1964 în România pitoarească  a fi măreață! La fel și azi! Poate acum este și dorită! Mai dorită decât atunci, dorită de străinii de meleag!

Haideți! Să urcăm spre Bisoca în căutarea celor trei argumente care să  ne păstreze nouă intactă dorința de a fi pe 21 august 2022 în rezervația de pin de la Lacurile, iar pe a dumneavoastră să vă ajute să decideți să mergeți spre locuri minunate ale județului Buzău!

Rezervația Lacurile este pare componentă dintr-un sat aparte al comunei, binecuvântat cu o pădure de pin, unicat în partea aceasta de Românie.

Aici, lângă falnicii ce-și urcă demnitatea și până la 50 de metri deasupra pământului și care bat ba în galben-cenușiu, ba în roșu-cărămiziu se va juca după doi ani de pandemie de COVID-19, dar și după ce o vijelie năprasnică a doborât o parte din ea. AICI  și AICI  aveți informațiile de la acel moment astfel încât să vă dați seama cât de important este să luați parte la hora bisocenilor de la Lacurile, din 21 august ș numită PE PLAIURI BISOCENE, sărbătoarea comunei buzoiene cu zonă alpină locuită – Bisoca.

  1. VASTE POIENI MONTANE

Și nu se supără localnicii dacă vă așezați spre odihnire pe vreuna dintre poienile ce-și întind mantia când proaspăt cosită, când cu clădărie de flori. Fac fân muntenii de la Bisoca și este larmă zlele acestea pe coamele montane. Nu au renunțat la îndeletnicirea aceassta în totalitate pentru că sunt încă destui crescători de animale, mai ales de oi și de vaci, sus, Între Râmnice. Pasul călătorului trebuie să știe că a călcat deja într-un sit de importanță comunitară (SCI – ROSCI009, din 2007) instituit prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007 ca parte a rețelei ecologice europene Natura 2000. 1.163 de hectare încă dețin  floră spontană pentru care europenii ar fi veșnic invidioși de-ar ajunge să o admire.

Speciile faunistice și floristice de la Bisoca sunt trecute în anexa I-a a Directivei Consiliului European 2/43/CE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, altele sunt endemice. Bisocenii au pe poieni capul-șarpelui, clopoțel de munte, clopoțel cu frunze de crin, coșaci, albăstriță, dioc, fierea-pământului, degețel, fratele priboiului, anghinarea oilor, gizdei, nalbă moșată, cimbrișor, morcov sălbatic, busuioc sălbatic, mălaiul cucului sau golomăț. Pe toate le descoperiți dac vă luați la dumneavoastră doar TIMP!

Morcov sălbatic

Dacă ar fi ca eu, călător prin aceste locuri să vă propun traseul v-aș recomanda să porniți pe lângă releul din comună și să vă opriți tocmai pe culmile dinpre Vrancea.  

  • 2. EVENIMENTUL ARE LOC ÎN REZERVAȚIA DE PIN

Pentru oamenii locului este cel mai așteptat moment după anii dificili din pandemia de nou coronavirus care i-au ținut departe de unica ocazie de a coborî în rezervația de la Lacurile, spune primarul comunei Florin Stemate care a demarat deja pregătirea pentru eveniment împreună cu conducerea locală.

Pe plaiuri bisocene, ediția 2019

Probabil că este și cel mai frumos cadru  natural în care are loc un astfel de eveniment într-o comună a județului Buzău.

Bisocenii știu deja că pe 21 august se vor întâlni văr bisocean cu văr lopătărean, ba și dinspre Gura Teghii, de pe Jitiile vrâncene ori de la Rm. Sărat vin la Lacurile pentru ore bune de joc ca la munte, tocmeli pentru muncile de peste vară, dar și muzică și petrecere. Pădurea de pin este primitoare și pentru câteva sute, ba dacă vremea nu e aducătoare de ploaie, chiar peste o mie de buzoieni dinspre oraș care pun rămășag că Bisoca le oferă porția de liniștire și bucurie din vară.

Lacurile, 2019

Autoritățile locale au pregătit deja scena pe care vor urca artiști de rang național, dar și artiști mai tineri, copii învățați de dascăli bisoceni să bată pas de brâu. Plaiurile bisocene și Muntenașii se numesc cele două ansambluri ale patriei ciobanului Bucur. I-am văzut pe tinerii sau pe adulții Bisocii la joc. Sunt printre cei mai frumoși munteni ai Buzăului, iar straiele lor populare au înscrise pe ele povestea tezaurului mărturisit cu sudoare de femeile ce au cusut muscă lângă muscă pe timp de iarnă când nu aveau nici de întors brazde și nici de agonisit prune sau vișine în putine mai mici și cu care să acrească până spre mai ciorbele mai ales de post. Muntence care să coasă ii mai sunt și azi spre Pleșii ciobanului Bucur sau chiar aici, pe Lacuri.

Pe plaiuri bisocene, ediția 2019

Un brâu bătrânesc jucat pe scena din Lacurile este primenire pentru suflet. Dă încredere în temeinicia poporului căruia îi aparținem, pune frumusețe în viața aspră din prezent și alină până și nefericirea vreunei boli ce trage de om înspre trecerea dincolo.

Numai că toate aceste trăiri le puteți avea acolo, la Lacurile, de la 12, pe 21 august pentru că sărbătoarea bisocenilor chiar este unică și dătătoare de forță!

Ah!, nu am spus că zonei îi spune Lacurile pentru că e o salbă de lacuri aici, alese find Lacul Negru și Lacul Limpede, acesta al doilea având și  cabană a câțiva metri de el.

Lacul limpede
  • 3. OBIECTIVE TURISTICE APARTE

Nu e foc viu aici și nici trovanți ușor accesibili, căci au prin partea Pleșiului și bolovani nemaivăzuți, tot trovanți adică, dar au masa lui Bucur de 150 de tone, zic experții, despre care v-am mai scris noi aici, în paginile www.buzaulinreportaje.ro . De la sărbătoare ar fi bine de dat o fugă pe culmea cu imensul bolovan al ciobanului care odinioară a creat capitala României, Bucureștiul. Și vă mai zic iarăși că între București și Bisoca e o asemănare – au aceeași suprafață, peste 7.000 de hectare, numai că zona buzoiană e mai mică la număr de populație, s-a oprit cam la 3.000 de locuitori, capitala înghesuie două milioane.

Vă e greu să urcați o parte din drum până la masa lui Bucur? Păi, mergeți spre Mănăstirea Poiana Mărului. Preotul Dionisie – fost baschetbalist al echipei Dinamo București, ba și crupier pe vase de croazieră înainte de a alege acest drum monahal, are de spus o poveste grozavă despre patrimoniu și Athosul Românesc pornit cândva de călugări și de aici, de la Bisoca. Mănăstirea este minunat îngrijită și oferă bunătatea de care avem nevoie în tumultoasa aceasta de viață.

Luați aminte la modul simplu de a trăi al măicuțelor de aici, dar să nu cumva să treceți cu vederea hărnicia acestora! Priviți bine în jur! Mănăstirea e în satul Bltăgari și pare străjuită de munți care-i așează o perdea verde de Bisoca și inedită la un pas de poartă.

Nici spre Mănăstirea Piana Mărului nu ați merge or ați fost deja? Prindeți curaj și mergeți pe urma sării de Bisoca, tocmai la Sările, satul lui nea Buba  ultimul lingurar al județului Buzău. Frumusețe mai mare decât la Sări nu veți avea vreodată ocazia să zăriți în județul Buzău! Panorama dintre Râmnice este fantastică! Oamenii locului au povești despre boierul grec Monteoru care are și aici urme, despre domnița care i-a adus pe moșii lor aici la muncă, dar și despre ocne cu sare, ba și despre gropile în care răsărea până nu demult aur negru. Minunată bucata aceasta de Românie! TIMP, rețineți timp să vă luați căci acul din bordul mașinii poate trece de suta de kilometri până în satele acestea din depresiunea Râmnicului!

La o mie de cuvinte am zis că punem stop, însă Bisoca este parte din inima noastră!

Pe 21 august 2022, în pădure la Lacurile, spune mereu primarul Florin Stemate se împarte bucuria revederii cu cei plecați la munc prin țări străine sau peste dealuri, se prezintă tradiția și se pune rămășag că viitorul este al lor, al tinerilor bisoceni care știu și să încalțe opinca, dar și să studieze pe la școli înalte! Ia, de-i vedeți la ei acasă!

Articolul precedentAnunț surpriză al președintelui Consiliului Județean Buzău?
Articolul următorSperă că au cumpărat pentru ultima dată lemne pentru școli!