Ploile abundente din perioada recentă sunt de fapt o lecție despre ceea ce știm că trebuie să facem de ani buni, însă lăsăm de azi pe mâine pentru că încă se poate, pentru că încă avem apă bună de băut și pentru că încă nu ne obligă nici o lege. 40, 60 și chiar 100 de l/mp de ploi ce au căzut intempestiv au dovedit cât se poate de clar că infrastructura de canalizare urbană nu a fost proiectată la mijloc de secol al XX-lea pentru o asemenea cantitate de apă pluvială, plus apă rezultată din consumul casnic și industrial și ajunsă spre epurare. Trebuie să privim pozitiv toate necazurile provocate de apa pluvială din săptămânile lungi cu precipitații din mai și iunie 2021 – învățăm în mod neprevăzut că de la gospodarul care locuiește împreună cu familia sa într-o casă și până la coloșii industriali și orașele aglomerate avem de asigurat, de fapt circuitul firesc al apei în natură, dar într-un mod din ce în ce mai dificil. Apa de ploaie trebuie stocată!
Nu inventăm nicidecum roata, ci devenim conștienți că apa pluvială trebuie să ajungă în pânza freatică precum o rezervă de apă ce va fi din nou preluată și adusă în consum sau o putem folosi pentru a spăla mașina, a uda grădina sau chiar pentru a trage apa la toaletă. În 2011, Copenhaga a fost surprinsă de o ploaie nemaivăzută până atunci, iar timp de două săptămâni canalizarea a fost blocată și chiar infestată în urma lucrărilor pe repede înainte care au fost necesare. De atunci, fără excepție, în capitala daneză apa pluvială este stocată și refolosită sau deversată calculat în pânza freatică. Bine, europenii la care ne uităm cu invidie mai ales, nu cu luare aminte au demarat deja și epurarea apelor gri – adică toate apele utilizate în toate situațiile, mai puțin la toalete.
Mergem întâi în stația de epurare a municipiului Buzău proiectată în 1968 să facă față consumului unei populații care poate să atingă 235.000 de locuitori, dar pentru care apa de ploaie din prezent a forțat sistemul de epurare. În același timp, directorul general al Companiei de Apă Buzău, companie ce deține și stația de epurare spune clar că apa de ploaie nu are ce căuta în stația de epurare, trebuie urgent aplicate măsuri de stocare. Și este primul director din țară care cere public acest lucru.
Pe de altă parte, directorul general al unei mari companii de soluții pentru managementul apelor meteorice arată clar că volumul de apă căzut într-o perioadă scurtă depășește orice metodă existentă în piață. Și mai spune un lucru domnul acesta – să se ia în calcul ploi și mai severe!
Le luăm pe rând!
APA DIN CONSUMUL OMULUI VS. APA DE PLOAIE
Am mers în stația de epurare a orașului Buzău între două ploi puternice. La marginea orașului pare să fie liniște. Poate dacă s-ar deschide traficul pe podul de la Vadu Pașii să duduie totul în jur. Din cand în când se aude zgomot de gunoieră. În fața stației de epurare a municipiului Buzău se face curat pe spațiul verde. La fel și în curte. Vegetație multă după ploile recente.
În scurtă vreme îi cunosc pe Florina Năstase, responsabil tratare apă uzată în Compania de Apă Buzău, adică șefa tuturor stațiilor de epurare din județ aflate în responsabilitatea acestei instituții, și pe Mihai Jica, tânărul șef al stației de epurare a municipiului Buzău. Nu pot să nu spun că sunt surprinsă din primul moment – în astfel de locuri strategice mai ales seniorii conduc. Gazdele mele nu așteaptă întrebări despre ce să spună, ci merg pe lucruri exacte – am ajuns la locul lor de muncă, păi despre colosul construit în 1968, retehnologizat în 1986, modernizat în 2007 și 2008 și încă o data în 2014 trebuie să spunem.
Așadar, rapid intrăm în prima clădire din stație, cea în care are loc pretratarea apelor uzate ce ajung aici. Mirosul nu vi-l pot descrie, dar vă pot spune că este musai să devenim puțin mai vigilenți când aruncăm în canalizare fel și fel de obiecte, ceea ce se vede pe grătarele rare din această sală e de mare rușine pentru consumatorii din prezent despre care ne place să spunem că avem un grad ridicat de civilizare. Vedeți imaginile mai jos, într-o galerie.
Ascultăm!
În următoarea sală aflăm despre modalitatea prin care se rețin celebrele șervețele umede aruncate în canalizare cu indolență de consumatorul modern! Ele de fapt, și vă spuneam acest lucru și într-un reportaj de la Unguriu și în altul din Mărăcineni, sunt un real pericol – se fac balon și blochează mecanismele de pretratare, spun specialiștii, nicidecum eu, și duce totul la colmatarea grătarelor. Ele ajung și în etapa următoare. În aceeași categorie intră bețișoarele de urechi și absorbantele. Mergem în sală și ascultăm cu atenție!
Florina Năstase și Mihai Jica mă conduc spre bazinele în care se face decantarea primară. Mirosul scade în intensitate și crește spectaculozitatea imaginii. Stația procesează în prezent apa uzată ce provine de la circa 110.000 de locuitori ai orașului Buzău, numai că ploile recente au dat peste cap orice calcul. Deși, stația este proiectată să preia apa uzată de la 235.000 de locuitori, porcesul trebuie să aibă loc 24 de ore într-o zi, 31 de zile pe lună, spune șeful Mihai Jica, numai că în 3-4 ore au intrat la epurare cantități imense de apă ce au depășit aceste calcule. Ascultăm împreună!
PORC MORT ÎN GRĂTARELE DE EPURARE
Rețeaua de canal nu este un coș de gunoi! Să devină clar! Inclusiv un porc mort a ajuns în stație de epurare! Însă oare își face cineva singur morală pentru gest? Nu, nicidecum! Ba mai rău facem! Nu e constatarea mea, ci rezultă din ceea ce apare de pe canalizare. Volumul de lucruri aruncate în rețeaua de canalizare a crescut, crește sistematic, pe buzoian nu-l stânjenește decât catastrofa, probabil – dacă, Doamne ferește ar refula pe stradă canalizarea! Bine, nici atunci nu am avea noi vreo vină, ci operatorul căci este unul singur și ușor de identificat și de dat vina! Drept? Zic acum să devenim extrem de atenți – iată ce aruncăm în canalizare și iată efectul ASUPRA NOASTRĂ! Unul imediat chiar. Ascultați!
Am înțeles așa – greu ne dezbărăm de proastele obiceiuri de a arunca oriunde, oricând doar nouă să ne fie bine pe moment fără a avea un tablou în perspectivă. Apoi, am înțeles că ploile din prezent nu mai sunt ca odinoară, ci cad intempestiv și în cantități mari ce depășesc realmente capacitatea de epurare deopotrivă cu apa provenită din consumul buzoianului.
Florina Năstase și Mihai Jica spun că marea provocare a lor ca specialiști în domeniul epurării apelor uzate, în condițiile prezente de ploi frecvent abundente, este realmente să păstreze stația de epurare a municipiului Buzău în stare permanentă de funcționare!
PLOUĂ PREA MULT FAȚĂ DE POSIBILITATEA DE INFILTRARE/ EVACUARE
Nici o stație de epurare nu este construită pentru a epura și apa de ploaie, apa pluvială, numai că această apă nu trebuie să intre în canalizare pentru că nu mai are cum să ajungă înapoi în pânza freatică. Specialiștii în managementul apelor meteorice arată că sunt soluții limitate în acest moment la atâtea ploi care cad sistematic și mai ales local pentru că în mediu este de fapt aceeași cantitate de ploaie care a căzut dintotdeauna, doar că distribuția ei este extrem de redusă geografic. Și de aici calvarul epurării, spune directorul general al unei companii din România care vinde echipamente de stocare a apei de ploaie. Sursa menționată arată că abia acum se discută la nivel mondial despre soluții de design urban, astfel încât apa de ploaie să fie reținută, epurată primar și mai apoi redată naturii în pânza freatică pentru a fi refolosită în consumul omului. În mediul privat, cantitatea de apă de ploaie, spune legea, reprezintă responsabilitatea proprietarului de a o stoca și apoi a o evacua calculat în natură. În spațiile publice, autoritățile. Dar volumul de apă este atât de mare, încât depășește orice metodă existentă. Spun a doua, a treia oară și nu ultima dată. Specialistul adduce în atenție sigilarea solului în mediul extrem de urbanizat, iar apa nu are efectiv pe unde să se infiltreze.
În același coș punem și faptul că România este în urmă și la un alt capitol – legislația extrem de învechită – hărțile de ploi după care lucrează proiectanții sunt cele din anii 1960-1970.
Așadar, ideal este să se ia în calcul ploi ce ar putea fi și mai severe. La fel, spun specialiștii, este și în cazul vântului, cutremurelor și al zăpezii. Chiar dacă toată lumea ar stoca în mod corect acum apa de ploaie, aceasta nu ar avea unde să fie evacuată în cele 24-48 de ore cât prespune legislația pentru că vine altă ploaie. Există un standard cu valoare de recomandare, ISO EN 752 care tradus astfel încât să înțelegem și noi cei lipsiți de specializare în domeniu spune că apa nu trebuie plimbată! Trebuie stocată și evacuată în apropiere în spații sigure pentru mediu. Canalizarea scurtă este ă cheie de luat în atenție.
CE MĂSURĂ PREGĂTEȘTE COMPANIA DE APĂ PENTRU BUZĂU
Punem punct căutării de informații pe subiectul apei din ploile recente care dă peste cap gospodăria omului, dar și mediul comunitar de la nivel de județ, oraș, comună, sat.
Când am zis că este cumvă înțeles că apa de ploaie trebuie stocată de fiecare dintre noi, de malluri și fabrici și epurată primar, apoi redată naturii, directorul general al Companiei de Apă Buzău, Simona Săvulescu spune tranșant așa:
Mai mutl decât atât, directorul CAB a fost primul din țară care a spus public că în orașe trebuie urgentată problema stocării apei de ploaie astfel încât aceasta să nu mai ajungă în canalizare. Iată ce măsură a gândit aceasta și de ce este necesară implicarea consilierilor locali și a conducerii primăriei municipale!
Devine dificil. Într-o adresă recentă, 15.06.2021, a CAB către Administrația Bazinală de Apă Buzaău-Ialomița sunt propuse măsuri astfel încât efectele să se reducă până la un minim posibil și chiar să dispară, numai că se face apel la efort colectiv: din partea deopotrivă a operatorului de apă și apă uzată, dar și al administrațiilor, autorităților și al utilizatorului serviciilor. Din corespondenșă este necesară și prezența Primăriei Municipiului Buzău care arată că deja au fost pavate cu dale trotuarele străzilor G. E. Palade, Mesteacănului, C. Garoflid, zona McDonalds și a Parcului Sf. Îngeri, Griviței, A. Ipătescu, 12 aprilie 372, cp. Bădulescu și Oltețului, total 2400 mp. Este adăugată și școala circulară nr. 11 care colectează apa pluvială și o folosește pentru stins incendii dacă este cazul, uz menajer și irigarea spațiilor verzi și a serei didactice. De asmenea, bulevardul Bălcescu va avea din acest an un coridor sustenabil cu un sistem inovator de tip umbrelă de colectare a apelor pluviale pe care le va folosi pentru udarea spațiilor verzi.
Revenim la Simona Săvulescu, directorul general al CAB care aduce în atenție promovarea unei hotărâri de consiliu local pentru ca apa pluvială să fie stocată, însă elementul de noutate arată că însăși Directiva Apei Uzate de la nivel european se va schimba https://rowater.ro/despre-noi/legislatie/directive-europene-in-domeniul-apelor/directiva-apa-uzata/ astfel încât să devină obligatorie implicarea autorităților locale în gestionarea apei din ploi. Iată insertul audio!
APLOMB
Plouă în scurt, violent și extrem de abundent. Volume mari de apă rămân ore, zile chiar, pe străzi și în curți. În oraș, apa aceasta se duce mai ales în stația de epurare și nu este corect. Trebuie să învățăm să adunăm apa de ploaie precum înțelepții neamului nostru – bunicii care nu mai sunt, dar care aveau butoiul cu apă de ploaie ce devenea sfântă peste vară. Cu ea spălau rufe și pe copii, limpezeau cele mai bune rufe și udau grădina. Și nu erau deloc inundați. Ploile erau ploi, spun specialiștii, nicidecum furii ca astăzi. Să dăm atenție subiectului atât de sensibil la nivel national în condițiile atâtor drame, spre exemplu chiar la vecinii din Vrancea. De la exemplul micului gospodar de la curte trebuie să se urce până la cel al orașului despre care în literatura de specialitate se vorbește despre bazine îngropate, sisteme inteligente de stocare, epurare și evacuare a apei pluviale.
Add Comment