Reportaj

Apă minerală în Bărăgan?

Deja totul se transforma: de la ideea de inceput potrivit careia apa cu bor de la Padina este neconforma, adica nu este buna de baut, iar borul trebuie scos din lichidul vital pentru cei 4.111 locuitori am ajuns sa vedem ca nu este nicidecum asa, borul este benefic sanatatii, si iata ca acum aflam ca putem gandi ca sub Padina s-ar putea afla chiar o apa minerala plata!

Incep reportajul de astazi avand in fata un pumn de caise. 100 de grame. Adica 0,5 grame de bor. Pe dumneavoastra va rog sa muscati dintr-o caisa, de, e si vremea lor si se nimereste bine, si sa pastrati gustul de caisa pana la ultimul cuvant din reportaj! Este aparte, nu-i asa? In general nu mancam doar o singura caisa, ci mergem pana la cateva fructe…. daca am manca 300 de g ar fi intocmai 1,5 mg de bor sau un litru de apa de Padina, la o concentratie medie a borului in apa de baut de aici. Daca mergem spre 500 de grame de caise deja ne-am gandi ca bem apa minerala plata! Asocierea este stiintifica, iar exemplul ii apartine unui specialist despre care facem imediat vorbire.

Expertii care nu au analizat inca suficient acest element chimic arata ca borul este unul determinant pentru sanatatea omului. Dar daca borul ar fi in apa? Raspunsul vine de la granita Romaniei cu Ungaria: ungurii au facut statiune balneoclimaterica la Hajduszoboszlo, plus apa minerala plata Pavai Vajna din apa cu bor, dar vine exemplul si de langa noi, buzoienii, pentru ca la Sarata Monteoru – zona cu statiunea fanion a judetului nostru si celebra pentru apele sarate, oamenii isi paraseau, nu cu multi ani in urma, pe crengile unui copac, batistele pe care le inmuiau intr-o apa a unui izvor despre care se stie ca are mult bor si ca e buna pentru bolile ochiului.

Interesant va fi daca dumneavoastra, autoritati de la Bucuresti implicate in dezvoltarea statului roman va starneste interesul si dupa citirea unui demers jurnalistic ce-si propune doar sa noteze, nu sa dea verdict, sa porniti zic un studiu adevarat asupra borului din apa comunei Padina din judetul Buzau despre care ati spus cu ani buni in urma ca nu este conforma, v-ati multumit cu acest enunt si ati plecat lasand o intrega comunitate stigmatizata: nu are apa buna de baut! Numai ca nici o autoritate nu-si asuma in prezent ca ar fi dat acest verdict asupra apei din Padina si prefera sa nu aiba o pozitie oficiala. Nici oamenii locului nu-si aduc aminte clar cine a spus ca apa lor nu e a buna de baut. Era totusi 1957, anul saparii primului foraj de apa de la Padina Buzaului.

Demersul porneste de la Compania de Apa Buzau

Ideea a pornit de la un interviu despre seceta din judetul Buzau in care Simona Savulescu, directorul Companiei de Apa Buzau, operator regional intr-o buna parte din judetul nostru, la finalul radiografiei surselor de apa ce seaca in teritoriu vorbeste si despre Padina care prezinta insa o altfel de problema. Cea a borului. In prezent insa, reprezentantii furnizorului de apa potabila, Compania de Apa Buzau ridica problema si cauta raspuns pentru o comunitate aflata pe granita judetului Buzau cu Ialomita. Totul dupa o serie lunga de licitatii in care a fost cautata o companie specializata care sa extraga borul din apa de baut a oamenilor din comuna buzoiana Padina.

Facem astazi, pe parcursul catorva pagini, o calatorie de documentare inceputa cu luni bune in urma din curiozitatea starnita de declaratia aceasta a directorului general al Companiei de Apa Buzau, Simona Savulescu, documentare care a parcurs un traseu oficial in Romania, acasa la apa cu bor din judetul Buzau si  mers apoi pana in Elvetia, la specialist.

Tic-tac si la drum!

Specialistul geolog – informatii care schimba un percept

Folosesc informatiile furnizate de directorul Simona Savulescu pentru a afla ce se intampla in zona Padina. Potrivit buletinelor de analiza puse la dispozitie de CAB si provenite din perioade diferite, concentratia de bor in apa potabila din zona, din cele opt foraje existente este cuprinsa intre 0.610 mg/l si 2.72 mg/l, in conditiile in care Uniunea Europeana a institutit relativ recent ca valoare maxima admisa 1 mg/l, Organizatia Mondiala a Sanatatii merge pe 3 mg/l, iar o suma importanta de specialistii americani de la Institutul National de Sanatate arata ca pana la 20 mg/l nu exista efecte asupra sanatatii.

Dincolo de 20 mg/l nu exista insa studii suficiente. Am sa fac mentiunea urmatoare in cateva randuri pe parcursul acestui material: sunt informatii puse la cap si nu ne erijam in specialisti care sa dea verdict. Asa ca il aduc in discutie pe Razvan Gabriel Popa, manager al Geoparcului Tinutul Buzaului si specialist geolog al Asociatiei Tinutul Buzaului, la baza vulcanolog care preda la Politehnica din Zurich, Elvetia. Desigur, specialistul devine rapid atras de situatie. Nu doar atat, Razvan Gabriel Popa mentioneaza ca in demersul sau a consultat datele si rapoartele facute de catre colegii de la Unversitatea Babes Bolyai din Cluj facute in Tinutul Buzaului in anii trecuti– o parte dintre acestia cunoscand si avand in cercetare anumite situatii din judetul Buzau. Tratarea subiectului bor in apa de la Padina porneste asa:

Revenim la rezultatele analizelor puse la dispozitie de CAB si care arata si valori sub 1 mg/l asa cum spun normativele UE, dar si peste 2,7 mg/l.

De la 2,7 mg/l, spune specialistul ATB, Razvan Gabriel Popa ne putem gandi ca la Padina apa din forajele subterane situate la minim 150 de metri adancime trece in categoria apelor minerale.

Deja totul se transforma: de la ideea de inceput potrivit careia apa cu bor de la Padina este neconforma, adica nu este buna de baut, iar borul trebuie scos din lichidul vital pentru cei 4.111 locuitori am ajuns sa vedem ca nu este nicidecum asa, borul este benefic sanatatii, si iata ca acum aflam ca putem gandi ca sub Padina s-ar putea afla chiar o apa minerala plata! Asa ca trecem in alt registru si solicitam punct de vedere de la Costel Alexe, ministru al Mediului care pare sa cunoasca bine specificul judetului Buzau, aspect declarat in timpul vizitei din luna iunie a acestui an cand a anuntat oficial sustinerea proiectului verde propus de primarul Constantin Toma si specialistii Primariei Municipiului Buzau pentru centura de est a orasului Buzau.

Ministerul Mediului: “ curatarea apelor de elementele cu care sunt imbogatite in mod natural nu se practica nicaieri in lume”

Asadar, intrebarea catre conducerea actuala a Ministerului Mediului se refera strict la ceea ce se intampla in campia Baraganului de Buzau in prezent: primul gand al existentei borului in apa de baut a dus in mod clar catre efectele agriculturii intensive si chiar haotice din ultima suta de ani. In sensul in care, borul ar fi putut rezulta din ingrasamintele folosite pentru obtinerea de culturi foarte bune. Desigur ca am luat in analiza si acest aspect si pastrand viu dialogul cu specialistul geolog al Asociatiei Tinutul Buzaului, Razvan Gabriel Popa putem merge catre ideea ca atata timp cat in foraje nu apar nitriti si nitrati, iar in apa de la Padina nu apar, spune Simona Savulescu, directorul CAB, pare ca nu este vorba despre bor rezultat din agricultura sau chiar din activitati specifice extragerii petrolului ori gazelor naturale, stiut fiind faptul ca in zona sunt astfel de sonde. Notez din nou ca primul foraj de la Padina a fost sapat in 1957.

Ca o nota: si in arealul Pogoanele- zona vecina cu Padina- se face agricultura intensiva si tot in ultima suta de ani, dar borul nu apare in apa de baut! Cu aceste informatii, solicitam raspuns la Ministerul Mediului despre parghiile si masurile ce pot fi aplicate printr-un management al secetei sau poate de protectie a mediului astfel incat sa “se spele” apa din Baragan? Raspunsul oferit vi-l prezentam detaliat:

„ Zona din estul Câmpiei Române în care sunt situate localitățile menționate, Amaru, Vintileanca și Padina, este o zona de subsidență (afundare lentă în timp) în care apele subterane și parțial cele de suprafață stagnează într-un mediu reducător, o parte din mineralele rocilor care formează structura acviferă, respectiv cuvetele lacurilor și albiile râurilor dizolvându-se în apă. Astfel, mineralizația totală crescută și prezența unei varietăți de elemente și compuși chimici în apele din estul Câmpiei Române este de origine naturală, fiind bine cunoscută încă de la sfârșitul secolului XIX. Toponimia este relevantă în acest sens, o denumire ca Amaru având probabil legătură cu gustul apei freatice.

In ceea ce privește borul în apa de băut, el este în general de origine naturală, acest element fiind prezent în borații și borosilicații din compoziția argilelor. Borul poate fi prezent în concentrații foarte mici chiar și în apa izvoarelor de munte. Obligativitatea analizării concentrației de bor în apa de băut a apărut recent, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană și armonizarea legislației cu cea europeană. Conform Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările și completările ulterioare, republicată, lege care transpune Directiva 98/83/CE, concentrația maximă admisibilă a borului în apa potabilă este de 1 mg/l. Pentru a fi siguri că această limită este depășită, analiza apei trebuie efectuată intr-un laborator acreditat conform cerințelor europene.

Pe de ală parte, descoperiri relativ recente au arătat că borul este un element esențial în creșterea plantelor, iar adăugarea sa în rețeta îngrășamintelor chimice duce la obținerea unor recolte record, mai ales în cazul porumbului.

Astfel, deși curățarea apelor de elementele cu care sunt îmbogățite în mod natural este o utopie, și nu se practică nicăieri în lume (se tratează doar cantitățile de apă necesare în diferite scopuri, nu toate apele), există pârghii și măsuri pentru a menține apele cât mai aproape de starea lor naturală, adică nepoluate.

Având în vedere că în zonele menționate de dumneavoastra agricultura este activitatea de bază, aceasta trebuie practicată în mod științific, cu folosirea unor cantități minime de îngrășăminte, care să fie absorbite în totalitate de plante.  

           În acest sens, în vederea protecției apelor, România implementează Directiva nr.91/676/CE privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole care a fost transpusă prin H.G nr.964/2000, cu modificările şi completările ulterioare. Prin acest act s-a aprobat Planul de Acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniți din surse agricole care are ca obiective reducerea poluării cauzată de nitrații din surse agricole și prevenirea acestui tip de poluare.     

                Conform Directivei Nitraţi şi a HG. 964/2000, România și-a îndeplinit toate obligațiile și a aprobat un Program de Acțiune care se aplică la nivel național.

               Din Programul de Acţiune putem evidenția câteva măsuri:

-perioadele în timpul cărora se interzice împrăştierea anumitor tipuri de fertilizanţi;

-obligativitatea de a construi platforme de stocare a gunoiului de grajd;

-limitarea numărului aplicărilor pe teren ale îngrăşămintelor conform unei bune practici agricole şi ţinându-se seama mai ales de caracteristicile zonei respective,

– restricţii la aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri saturate de apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă,

– condiţii de aplicare a îngrăşămintelor pe terenuri amplasate lângă cursurile de apă,

– obligativitatea existenţei unui plan de management al nutrienţilor.

Aplicarea tuturor măsurilor din Codul de bune practici agricole și din Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole va duce la o protecție generală a tuturor resurselor de apă.

România, prin Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a implementat în perioada 2008-2017, proiectul “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” (CIPN) finanțat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) printr-un împrumut în valoare de 50 milioane euro şi o asistenţă financiară nerambursabilă  în valoare de 5,5 milioane dolari SUA, din fonduri ale Facilităţii Globale de Mediu. Obiectivul general al Proiectului a fost acela de a ajuta Guvernul României în procesul de implementare a Directivei UE privind protecția calității apei împotriva poluării cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole (Directiva Nitraţi). Obiectivul global de mediu este acela de a reduce pe termen mediu şi lung poluarea cu nutrienţi a resurselor de apă şi sol ale României şi în final, a Dunării şi Mării Negre, printr-un management integrat al nutrienţilor.

In cadrul acestui Proiect, s-au realizat 86 de platforme de depozitare a gunoiului de grajd, dintre care, în Buzău s-au realizat 3 platforme de depozitare a gunoiului de grajd în 3 sate aparținătoare de comuna Balta Alba și s-au livrat seturile de echipamente asociate platformelor.

Considerând rezultatele foarte bune ale Proiectului CIPN din perioada 2008-2017, România a primit  o finanțare adiţională, sub formă de împrumut,  în valoare de 48 milioane de euro, pentru a continua aplicarea proiectului  – finanțare adițională, FA, în perioada 2017-2022. CIPN – FA menține Obiectivul de Dezvoltare al Proiectului de a sprijini Guvernul României în îndeplinirea cerințelor Directivei Nitrați a Uniunii Europene la nivel național. Acest lucru va fi realizat prin (a) promovarea investițiilor în comunitățile locale pentru reducerea poluării cu nutrienţi în corpurile de apă, (b) consolidarea capacităţii instituționale şi a coordonării în cadrul ministerelor, instituţiilor, agenţiilor şi părţilor interesate relevante de la nivel naţional şi local pentru reglementarea, implementarea, monitorizarea şi controlul cerinţelor Directivei Nitraţi a UE şi (c) promovarea schimbărilor comportamentale şi folosirea  bunelor practici agricole la nivelul comunităţilor locale. Aceasta finanțare adițională reprezenta o extindere a proiectului CIPN, cu mici modificări privind procesul de finanțare: investițiile finanțate au fost disponibile spre accesare unităților administrativ – teritoriale, în mod competitiv, pe baza cererii lor şi potrivit criteriilor de eligibilitate. In cadrul acestei finanțări adiționale, pentru județul Buzău s-au depus cereri de către comune și s-au aprobat la finanțare 8 platforme și seturile de echipamente aferente, pentru 8 comune, după cum urmează :

1GherăseniBuzăuConstruire platformă comunală de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și dotarea cu echipamente pentru dezvoltarea amenajărilor destinate depozitării gunoiului de grajd, în comuna Gherăseni, județul BuzăuFinalizat construirea
2MărăcineniBuzăuConstruire platformă comunală de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și dotarea cu echipamente pentru dezvoltarea amenajărilor destinate depozitarii gunoiului de grajd, în comuna Mărăcineni, județul BuzăuFinalizat construirea
3RîmniceluBuzăuConstruirea unei platforme comunale de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și dotarea cu echipamente pentru dezvoltarea amenajărilor destinate depozitării gunoiului de grajd, comuna Rîmnicelu, județul BuzăuFinalizat construirea
4RobeascaBuzăuPatformă de colectare și managementul gunoiului de grajd în comuna Robeasca, loc. Robeasca şi Moseşti, județul Buzău.Licitatie finalizată, începerea lucrărilor  iulie 2020
5Vadu PasiiBuzauConstruirea unei platforme comunale de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd, comuna Vadu Pașii, județuul BuzăuProiect tehnic finalizat, urmează lansare licitatie
6SmeeniBuzauConstruirea unei platforme comunale de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd în comuna Smeeni, județul BuzăuProiecte tehnic finalizat, urmează lansare licitatie
7Puiesti – 2 platformeBuzauConstruirea unor platforme comunale de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd in comuna Puiești – T19 Mazariste, T62 Lacul Popii, județul BuzăuProiect tehnic finalizat, urmează lansare licitatie
8GalbinasiBuzauConstruirea unei platforme comunale de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd, comuna Gălbinași, județuul BuzăuStudiu de fezabilitate în proces de avizare urmează realizare proiect tehnic si apoi licitatie

Retinem din raspunsul oferit de Ministerul Mediului ca in ceea ce privește borul în apa de băut, el este în general de origine naturală, acest element fiind prezent în borații și borosilicații din compoziția argilelor, dar si ca astfel, deși curățarea apelor de elementele cu care sunt îmbogățite în mod natural este o utopie, și nu se practică nicăieri în lume (se tratează doar cantitățile de apă necesare în diferite scopuri, nu toate apele), există pârghii și măsuri pentru a menține apele cât mai aproape de starea lor naturală, adică nepoluate.

Este timpul sa mergem din nou la Simona Savulescu, directorul general al CA Buzau pentru a pune in discutie informatiile specialistilor. Fac totusi o mentiune inainte: in prima instanta, dorinta de desfacere a firului in patru a fost adresata biochimistilor romani care, dupa ce s-au sfatuit, si l-au inclus aici chiar si pe biochimistul Directiei de Sanatate Publica Buzau, au decis sa nu se pronunte public, insa au oferit informatia ca in mediul comercial exista filtre pentru bor, o firma specializata fiind chiar in orasul Buzau.

Directorul general Simona Savulescu face rapid comparatia cu situatii asemanatoare in care exista ape bogate in alte elemente chimice si care sunt folosite in statiuni balneare cu scop terapeutic, ceea ce, daca va aduceti aminte ce spunea anterior Razvan Gabriel Popa, manager al GTB si specialist geolog al Asociatiei Tinutul Buzaului: apele de la Padina merg catre ape minerale daca au valori ce depasesc 2,7 mg/l. Punctul de plecare al acestui documentar jurnalistic arata ca specialistii Companiei de Apa au incercat in numeroase etape sa contracteze servicii specializate in domeniul extragerii borului din apa potabila astfel incat sa fie curatata in mod continuu apa de la Padina ce ajunge in consumul populatiei. De fiecare data insa, spune directorul Savulescu, licitatia a fost anulata prin lipsa de participare.

Aici este miezul materialului: demersurile CAB denota una dintre prioritatile existentei in piata a celui mai mare furnizor de apa potabila din judetul Buzau si anume oferirea unei ape potabile de calitate catre locuitori. Discutand cu specialistul geolog Razvan Gabriel Popa totul a luat alta directie punandu-se in atentie posibilitatea ca apa de aici sa aiba caracter mineral, apa de aur i-am spus eu metaforic pentru ca intreaga campie a Baraganului este vaduvita de apa buna de baut de minim 50 de ani.

Pana la dovedirea stiintifica a acestei situatii – are Padina apa minerala plata? – zona intra pe harta comunelor buzoiene in care scad resursele de apa pe fondul secetei.

Opinie balneoclimaterica

Adun informatii si le pun cap la cap. Sper ca ele sa nu fie folosite in nici un joc politic. Pe drumul catre Padina port o discutie cu Sorin Condrache, directorul hotelului Ceres din statiunea balneloclimaterica Sarata Monteoru. Inveteratul director scruteaza rapid un buletin de analize din ziua respectiva privind elementele chimice din apa de la Monteoru si infirma prezenta borului, insa imi spune povestea cu izvorul pentru ochi unde se spune ca ar exista bor, insa totul este empiric. Chiar imi aduc aminte de reportajul realizat la acest izvor din Monteoru la care veneau fara sa clipeasca oamenii in speranta vindecarii bolilor oculare. Isi stergeau ochii cu batista inmuita in apa cu bor si apoi lasau panza agatata in copac. Condrache recomanda testarea apei de la Padina, din forajele de mare adancime, sub auspiciile specialistilor Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, cel putin si, desigur dezvoltarea zonei daca rezultatele confirma caracterul mineral al apei.

Locuitorii beau apa de la marne

Marne este regionalism pentru margine. Pornesc catre Baraganul incins, campie manoasa in care agricultura este mama muncii si in afara de ea putine alte obiceiuri exista. Este drumul Buzaului catre Marea Neagra, DN2C Buzau-Slobozia. Cale in declin si ea ca multe alte drumuri ce taie in fel si chip judetul Buzau. Sunt localitati ce-si pastreaza peste timp culorile si ritmul de viata – pustii, dar apar si altele in oglinda unei zile de iulie ce-si contureaza prezentul in mod luminos. Pogoanele sta azi in zodia pepenilor pe care satenii ii scot la drumul mare la vanzare, Nu este nici o schimbare fata de acum un an, fata de acum cinci si nici zece ani… poate ca sunt mai putini cei care ne cheama sa cumparam pepene…

Dupa zona aceasta devenita urbe in 1989 in acelasi lot cu Scornicesti, campia Baraganului prinde parca o alta culoare. In zare, Padina. Cladiri mari, moderne, abia vopsite, dar si case stinghere ce stau in dezolare in mijlocul unei gradini imense. Marturii ca timpul nu se abate din mersul sau inainte. Sufletul oamenilor care au fost tin inca vestigiile unei civilizatii intr-un echilibru instabil. Case ce stau sa cada, case ce se ridica falnic spre soare. Tovarase ale oamenilor pentru rapus timpul. Caut astazi Padina ca sa-i gust apa si sa aflu de unde beau cei 4.111 de locuitori lichidul vital vietii?

Am in gand nu ceea ce spune geologul ATB, ci limita de 3 mg/l de bor pe care o propune OMS, plus maximul de 20 de mg/l pana la care organismul uman nu este afectat. Din start privesc cu mare atentie oamenii. Dincolo de oglinda comunei care apare la primii metri  de la intrare: o altfel de comuna de campie, mai bine gospodarita, cu case mai aranjate, ba multe moderne si curti vaste menite sa puna eticheta: aici oamenii pun pret pe munca, dincolo e nota unica: borul! Pe strazi oamenii trec mai ales spre munci ale campului sau la magazine. Cu masca de protectie fie in mana, fie pe fata, padinenii isi vad de rostul lor. Stiu cateva aspecte despre comuna aceasta buzoiana, predominant fiind informatia despre Grupul de Traditii Macoveiu – prezenta inedita in evenimentele cu specific din judetul Buzau.

Eu fac popas intai la primarul Ionel Chirita. Cladirea impresionanta a primariei din Padina pare sa-mi schimbe punctul de vedere despre zona aceasta si incet-incet asa se si intampla. Povestea apei cu bor de la Padina, spune edilul, incepe din 2007, de la primul foraj modern, sa spun asa, efectiv zona avand primul put de mare adancime inca din 1957.

Daca reface istoria atunci interesant este sa stim cine a dat verdictul apa neconforma la Padina. Desigur, ar trebui sa fie o autoritate in domeniu.

La Padina este si o povestire despre batranul medic de familie care le recomanda femeilor sa bea apa doar din forajul cel dintai al comunei, cel de la fostul SMA. La fel le spunea si cand venea vorba despre copiii lor.

Incep sa se adauge informatii care duc insa spre o analiza diferita: starea de sanatate a padinenilor despre care am sa aflu cateva zeci de minute mai tarziu si pe ulita: cam dupa 65-70 de ani incep sa doara cate un genunchi sau un picior, batrani trecuti de 80 de ani isi ingrijesc singuri gradinile cu legume. Una peste alta, arata primarul Chirita este clar ca oamenii in decursul timpul “au capatat o imunitate” la bor.

Lui Ionel Chirita, primarul comunei Padina ii apare acum clara necesitatea ca apa din zona sa fie atent analizata de catre specialisti in domeniu astfel incat se se revina in primul rand asupra calitatii apei potabile si, eventual, sa mearga mai departe cu posibilitatea dezvoltarii unui stabiliment balnear. Adaug pe langa ivirea pasilor ce ar putea fi urmati si uimirea vizavi de potentialul nestiut al Padinei, plus implicarea prin documentare a presei.

Pe ulita, padinenii se arata extrem de legati de obiceiuri. Obiceiuri probabil deja seculare. Spun despre munca, dar si despre calitatea vietii pe care singuri si-o contureaza. Este, desigur valabil pentru noi toti cumva. Cu sau fara stiinta oamenii de aici nu renunta nici in ruptul capului la apa din fantana din curte sau de la marginea satului. Tot potrivit obiceiurilor de o viata se stie ca oamenii satelor duc gunoiul rezultat din cresterea animalelor la marginea satelor si de aici alerta continua a autoritatilor care spun ca apa din fantani este nepotabila. Razvan Gabriel Popa, manager al GTB si specialist geolog al ATB arata ca nitratii provin din activitati umane: toalete sapate in curte (dejectii) si agricultura. Totusi, apa din aceste fantani este cea mai buna, spun padinenii, iar apa din sistemul public de furnizare a apei potabile nu e buna, insa nu prea stiu de ce: ca o fi din cauza gustului, ca ar fi din cauza clorului sau pur si simplu nu e buna fara vreo explicatie concreta.

Din sistemul public de apa potabila furnizata de catre Compania de Apa Buzau in localitatea Padina ajung zilnic in consumul localnicilor aproape 500 de mc de apa, desi inca destul de multi oameni beau apa din fantana. Si, probabil asa vor face multa vreme inainte. Ghid pana la statia de apa din Padina este chiar fostul sef al statiei. Domnul acesta cunoaste destule informatii: stie bine care sunt fantanile din care beau oamenii, stie ca inainte locuitorii consumau si 600 de mc lunar de apa potabila, ba stie si de bor, insa mai putin.

Strazile comunei Padina se rasfira inspre camp intr-o trecere insemnata parca de case moderne, case parasite sau case ce spun povesti despre oameni care probabil ca traiesc din venituri medii. La poarta, o tanara pare ca i-a adus vecinei mai in varsta ceva alimente. Doamna locuieste in Bucuresti si spune determinant poate ca apa de acasa, de la Padina, furnizata prin sistemul public este cu mult mai buna decat cea din capitala.

Cautam in final zona fostului SMA pentru ca aici ar trebui sa fie primul foraj din Padina – acela recomandat de medicul in varsta femeilor din sat insarcinate sau care aveau copii mici. La poarta vecina cu turnul parasit am parte si de mult asteptata degustare a apei potabile din comuna: in mod evident este un alt gust fata de cel din orasul Buzau, are note diferite pe care insa nu le pot define pentru ca am in minte comparatia cu caisele si catre gustul caisei ma duce gandul. Poate ar fi corect, poate nu.

Dragi autoritati centrale, implicate-va!

Multe cuvinte ar fi de adaugat. Insa revin pentru ultima data la Razvan Gabriel Popa, specialistul geolog de la Asociatia Tinutul Buzaului si manager al GTB, un tanar care a indurat rabdator perioada lunga de intrebari venite din partea reporterului si care in final spune si ce este de facut.

Se pot face multe conexiuni pe baza informatiilor din acest reportaj. Rezulta insa ca in apa potabila de la Padina borul provine din foraje situate la mare adancime ceea ce arata ca ar putea fi natural. Potrivit ministrului Mediului borul nu se scoate din apa. Daca tinem cont si de faptul ca exista concentratii ce trec de 2,7 mg/l, atunci se poate spune ca apa aceasta potabila trece in categoria apelor minerale plate. Desigur, as fi putut merge mai departe catre domeniul sanatatii publice, dar perioada nu este prielnica, suntem in stare de alerta cauzata de pandemia de COVID-19, iar prima linie de interventie specialistii in sanatate publicaa o asigura. Rezulta insa ca oamenii de la Padina par mai sanatosi la o prima vedere si auzire. Nu v-am spus insa pentru ce recomanda specialistii borul. Pe scurt, pentru ca si dumneavoastra puteti consulta virtual, borul este primordial in cresterea plantelor, iar la om aportul mediu zilnic este cuprins intre 1 mg si 4 mg, optim ar fi intre 1 si 13 mg/zi spun cercetatorii Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Dieta seaca in bor se leaga de aparitia artritei. Alimentarea suficienta cu bor duce la performante cognitive apreciabile. Vindeca mai bine ranile si are grija de oasele corpului uman, iar cercetatorii spun ca borul este responsabil si de o mai buna vindecare a patru tipuri de cancer: de plamani, ovarian, cervical si de san. Acelasi bor este dusman al stresului si unor afectiuni cardiace.

Fara incheiere as crede de cuviinta sa fac acest reportaj pentru ca aici este locul unei sume bune de specialisti care trebuie sa ajunga in camp la Padina, impreuna cu specialistii Companiei de Apa Buzau care au lansat public problema existentei in apa potabila a borului  astfel incat informatia corecta sa ajunga la consumatorul final, locuitorul padinean!

Multumim Razvan Gabriel Popa, specialist geolog al Asociatiei Tinutul Buzaului si manager al Geoparcului Tinutul Buzaului!

Copierea informatiilor si fotografiilor din acest material se supune legilor din domeniul audiovizual in vizoare!

etichete

Ilinca Moise

Add Comment

lasă aici un comentariu

Mai multe articole