Asa ar trebui sa spunem astazi despre orice femeie doar pentru simplul fapt ca uneori vocea calda a ei devine terapie pentru sufletul indurerat sau da aripi visului sa mearga mai departe! Tinem strans in pumn mana fragila a unui copil si traim noi insine fericirea de a fi femeie si mama cu toate bucuriile si inaltarile. Ii privim ochii si prindem putere sa frangem orice zabava a nefericirii, uitam cat de amarnica poate fi intamplarea si dam bice norocului sa ne stea tovaras de existenta! Femeie! Mama! Definim greu acest al doilea cuvant fara sa simtim inima cum zburda! Aducem langa noi femeia suferinda si imprastiem cu furie peste cei care lovesc atunci cand ar trebui sa iubeasca! Si, uneori, ii dam sufletului vreme de necaz daca aflam de femeia nedreapta si, mai presus, de mama care nu mai stie sa iubeasca minunatia iesita din propriul pantec… La multi ani, femeie inedita cu dor de implinire!
Ii las domnului Ion Zahiu, cititor galatean al ziarului buzaulinreportaje.ro placerea surprinzatoare sa puna penita pe hartie si sa ne invite la calatoria spre femeie! Domnul acesta, aflu din scurta convorbire cu domnia sa, aici, in zona Buzaului a copilarit, iar amintirile despre minunatul judet cu frumuseti la tot pasul ii sunt ghid cumva al calatoriei prin viata. Fac mentiunea ca redam integral scrierea pusa la dispozitie de Ion Zahiu insotita de fotografii selectate si remise tot de domnia sa:
“Eternul feminin si anotimpul sperantei
E zvon de primavara!
Viata este un miracol iar pentru toate cele de care ne bucuram in fiece zi aducem un omagiu femeii mama.
Femeia cea datatoare de viata, o celebram nu intamplator primavara, atunci cand natura renaste.
Femeia ca simbol al vietii a fost prezenta in culturile neolitice din spatiul carpato–danubiano-pontic prin statuiete care ne infatiseaza pe divinitatea pamantului si a vietii: zeita Mama Gaia. Cybele, fiica sa, era celebrata ca mama a zeilor de tracii frigieni la inceputul primaverii. E prima atestare a ceea ce mai tarziu va fi ziua mamei si a femeii.
Martisorul ca simbol
Sezonul alb e urmat de cel cald, al fertilitatii redat prin rosu, precum e soarele in zori de zi.
Rosul se impleteste cu albul in SNUR, un simbol al contrariilor si in spirala dubla pe care o gasim in cea mai veche civilizatie europeana, Civilizatia Danubiana.
La Schela Cladovei langa Portile de Fier, a fost descoperit un colier din pietricele de rau colorate in alb si rosu cu o vechime de 9000 de ani.
Impletirea contrariilor o mai gasim din belsug in funia sculptata pe portile maramuresene.
Martisorul se ofera la inceputul primaverii, femeilor, iar in Moldova si barbatilor. Traditia pe care o gasim in tarile spatiului tracic din Balcani, a intrat in patrimoniul mondial UNESCO.
Martisorul se leaga la incheietura mainii sau se poarta in piept si se pune la primul ram inflorit pentru a aduce noroc dar si pentru a avea parte de dragoste, sanatate si fertilitate. Ulterior, la snur s-a adaugat un disc sau un ban de aur reprezentand soarele pentru ca renasterea naturii era legata de stravechiul cult solar. A urmat perioada decadenta, care se continua si astazi in care se adauga la snur tot felul de amulete care nu au legatura cu simbolul martisorului.
Focul ca o reprezentare la scara mica a soarelui isi avea in cultul predacic o zeita: Hestia.
Yin si Yang
Un alt simbol al contrariilor, yin si yang a fost descoperit pe piese ceramice din Civilizatia Cucuteni Tripolie. Simbolul infatiseaza partea centrala din spirala dubla si este mai vechi decat cel chinezesc cu o mie de ani.
Sa nu uitam si ca prima forma de organizare sociala a omenirii a fost matriarhatul si ca mitul amazoanelor care s-a nascut tot pe aceste plaiuri, completeaza miturile esentiale ale omenirii.
Inspirati pictori, poeti, sculptori, compozitori, scriitori aduc un elogiu feminitatii. Eternul feminin este omniprezent fie in zeita, in nimfa, zana, fata ori femeie.
Femeie, pune-ti o floare dupa ureche si zambeste pentru ca tu esti esenta vietii!
Ion Zahiu”
O parte dintre fotografii apartin Muzeului Civilizatiei Cucuteni. Multumiri!
Pe 1 mai 2018 i-am dat libertatii un nume si loc sa zburde! Aripile i s-au deschis intr-atat incat a putut cuprinde sufletul, oameni si locuri din judetul nostru fantastic in istorie si prezent, Buzaul Carpatilor de la Curbura! Un campion el insusi al frumusetii, dar si al neajunsurilor, al oamenilor calzi, harnici, idealisti si vizionari, dar si al celor indiferenti, fara coloana vertebrala sau chef de munca. In doi ani au trecut prin penita chibzuitii, unicii, nemaipomenitii, obisnuitii, hotaratii si am cautat sa ii izolam pe cei fara dorinta de a fi buzoieni adevarati.
buzaulinreportaje.ro a demonstrat ca si la Buzau se poate face un alt fel de jurnalism, unul ce porneste din documentarea in teren, trece informatia oficiala prin filtrul sateanului, dar mai presus de alte aspecte induce starea de bine, pozitivul, frumosul in sufletul romanului atat de pribegit de vremuri si conducatori. Nu ne dorim nicidecum mii de aplauze la fiecare scriere in parte, vrem sa fiti putini si sa cititi! Arta aceasta care sta sa-si piarda rabdarea de atata asteptare, cititul… Scriem pentru oamenii care citesc, care sunt curiosi sa afle ce se intampla in judetul Buzau si care doresc sa se bucure cand se misca motoarele locale. In acelasi timp, s-au selectat si marginalizat singuri putinii apasatori de like. Ii invitam sa mute like-ul catre cine are nevoie, noi marsam pe cititori, nu pe modernii retelelor de socializare ai zilelor noastre.
Ne-ati oferit inapoi lectia fidelitatii. Sunteti 500.000 de cititori stabili din 113 state ale lumii unde Romania are sau nu fii in cautarea viitorului mai bun. Nu am pus accent pe diaspora, ci pe noi, oamenii de aici pe care doar un virus nemaipomenit a putut sa ne diminueze alergatura spre munca.
Al doilea an de activitate a fost cel al calitatii si anvergurii. Am prezentat judetul Buzau cu scopul de a-i fi aflate evenimentele care ii marcheaza existenta. Spre exemplu, BuzauFest, festivalul judetului a devenit un fel de simbioza intre oamenii locului Monteoru si miile de buzoieni sau turisti plus mesterii ce dau de fiecare data valoare unor evenimente publice, iar Dragaica – targul dintre tari anulat se pare anul acesta, in 2019 a fost mai ales un concert in aer liber pe ritmuri diverse, insa seara populara a fost cea mai iubita de buzoieni. Sunt minim 300.000 de oameni care trec macar o data prin Dragaica Buzaului, in timp ce unele serbari populare de comuna au devenit atat de serbede incat nici macar batranii locului nu mai catadicsesc sa-si puna camasa noua si sa iasa in sat in acea zi speciala. De, exista si primari buzoieni atat de lenesi incat nici in precampanie electorala nu-si ridica avutia de pe scaun, daramite sa mai urneasca vreo investitie!...
Ehehei, daca ati fi jurnalisti si i-ati vedea in splendoarea neputintei ce ati face? Sunt cateva etape, insa finala este cea mai importanta: nimic. Doar ziua votului este capitala pentru multele rame politice ce impanzesc judetul!Ii sfatuiesc sa se uite in ograda vecina, in comuna de langa ei. Sunt si primari la polul opus. Cu greu te intelegi cu cei care efectiv sunt printre oameni la treaba indiferent ca vine sau nu anul electoral sa stai la discutii minim 10 minute! Fiecare primar pe care il voi exemplifica are formata o echipa intocmai cu comportamentul sau – de oameni dinamici, deschisi viitorului, dar mai ales oamenilor lor din comuna.
Prima dovada vine din orasul Buzau care se dezvolta pe alte parghii decat cele pornite in urma cu 22 de ani si mentinute 18 ani in sir. Muncipiul resedinta de judet marseaza puternic pe infrastructura rutiera - in 2019 au fost asfaltate strazi ce nu au vazut vreodata asfaltul, insa si cea rutiera este de apreciat. Constantin Toma este primarul care vine din mediul privat si isi pastreaza mentalitatea de dezvoltare a economiei Buzaului, semnul ultim fiind cel din plina stare de urgenta: Cosul verde de Buzau https://buzaulinreportaje.ro/interviu/interviu-social/cosul-verde-de-buzau/https://buzaulinreportaje.ro/interviu/interviu-social/cosul-verde-de-buzau/.
Anul acesta al doilea ne-a scos in fata primari atat de vizionari incat zici ca nu sunt din judetul Buzau. Sunt calculati si cu un pas inainte de nevoile comunitatii. Desigur, ma gandesc la edilul ungurean Ciprian Tirizica, pentru reporter uimirea intervalului de un an. In https://buzaulinreportaje.ro/reportaj/reportaj-special/casta-unguriu/ sau in https://buzaulinreportaje.ro/reportaj/reportaj-economic/comuna-model-unguriu-in-regie-proprie/ va dati singuri seama daca la Unguriu se face sau nu treaba ca la carte. Este si ceva ce nu am scris niciodata despre comuna aceasta: pe strazile din zona nu am gasit, domnule vreun biet batran sau vreun tanar, ba si cu mofturi care sa spuna ca nu a fost primit de primar pentru a-i fi dat raspuns la problema!
Vine imediat si categoria conducatorilor de comunitati despre care chiar...