Interviu

Atenție, există trovanți care prezintă risc de alunecare!

Călătorule în spațiul misterios, fascinant și celebru al trovanților de la Bozioru, ideal este să reții că dacă te afli aici este bine să respecți indicațiile locului, dacă deja au fost afișate, traseul corect de urmat pentru vizitare și mai ales NU TE MAI URCA PE TROVANȚI!

Răzvan Gabriel Popa, directorul Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului și coordonatorul Asociației Ținutul Buzăului îți explică imediat și detaliat ce se întâmplă în zona Ulmet din comuna Bozioru, fapt natural, de altfel, a precizat din start interlocutorul www.buzaulinreportaje.ro.

foto Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului

Preluăm câteva dintre informațiile puse la dispoziție de către specialiștii în turism de la Consiliul Județean Buzău pe site-ul instituției în cauză, www.cjbuzau.ro și apoi revenim la informația de bază.

… Aceste stânci cu forme bizare mai sunt cunoscute și sub numele de „pietre vii” pentru că se crede că acestea ar crește din nisip. Însă din punct de vedere științific, trovanții sunt depozite de nisip și straficații de gresii cimentate și modelate în timp de agenții naturali (vânt, ploaie, etc). Astfel,  natura a fost cea care a creat aceste forme inedite, numite elocvent „sublime imnuri în piatră” (prof. Mihai Mîncu).

Cei mai reprezentativi, cunoscuți și accesibili trovanți din județul Buzău sunt „Babele” de la Ulmet. Numele acesta le-a fost atribuit de către prof. Ilie Mândricel, într-un articol de promovare turistică, asemănându-le probabil cu cele din Munții Bucegi. Aici, trovanții au forme dintre cele mai variate și spectaculoase (sfere, ovoide, alungite, îngemănate) care pot fi asociate cu forme zoomorfe (reptile, păsări, melci) sau antropomorfe (rachete, farfurii, topogane, coloane etc).

Trovanții de la Bozioru fac parte din Geoparcul „Ținutul Buzăului”, un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural, și care aspiră la titlul de Geoparc UNESCO. Programul „Geoparcul Ținutul Buzăului” a fost inițiat în anul 2007 de Universitatea din București, în parteneriat cu Consiliul Județean Buzău în vederea conservării, promovării şi valorificării elementelor naturale deosebite din zonă, a valorilor de patrimoniu cultural şi istoric, precum şi pentru susţinerea dezvoltării sociale şi economice a comunelor, bazându-se pe principiul dezvoltării durabile.

Indicații de orientare:

Pentru a ajunge la trovanți, trebuie să mergeți pe DN 10 (Buzău-Brașov), iar din DN 10 există următoarele posibilități:

  1. Drumul județean 203 F și apoi Drumul județean 203 L spre Pârscov – Cozieni – Bozioru iar pentru a ajunge în satul Ulmet urmați Drumul comunal 78.
  2. Din localitatea Sătuc (com. Berca) mergeți pe Drumul județean 203 L spre Berca – Pârscov – Cozieni – Bozioru iar pentru a ajunge în satul Ulmet urmați Drumul comunal 78.

Din satul Ulmet (com. Bozioru) mergeți cu mașina până la parcarea amenajată în apropierea trovanților, apoi parcurgeți pe jos aproximativ 500 metri urmând drumul până la o mică poiană, iar în continuare urmați o potecă săpată în trepte, printr-o pădurice de arini, până la „Babele” de la Ulmet.

  • La Bozioru s-a amenajat o colecție muzeală dedicată trovanților? Muzeul Formelor a fost deschis în anul 2018 și este locul unde vizitatorii pot descifra tainele formării trovanților cu ajutorul realității augmentate.
  • Există numeroase legende despre trovanți? O astfel de legendă descrie existența unor „trecători spre lumea de dincolo”. Astfel, în apropierea acestor pietre cu încrustații ciudate, lumile de dincolo își deschid porțile și îi lasă pe cei cu sufletul curat să cunoască taine ascunse oamenilor.

Așadar, vulcanologul Răzvan Gabriel Popa, director al Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului intervine acum pentru a-ți preciza importanța acestei situații – doi dintre trovanții de la Ulmet prezintă risc de alunecare!

Are greutate de la câteva grame și până la câteva tone, fiecare trovant în parte. Priviți în timpul călătoriei tale pe coamele spectaculoșilor munți ai Buzăului îți apar că ar fi carapace de țestoase, farfurii zburătoare, însă clar trebuie să fie că sunt formațiuni de microreflief formate precum perlele. Trovanții, spun specialiștii, cresc din inima pământului înspre poienile minunte din munții noștri, tocmai de aceea, oamenii locului le-au zis pietre vii. Trovanți sunt și la Chiojdu – o familie întreagă stă de strajă, povestea prin 2006 Tata Lice, gazda locală ce i-a făcut întâi cunoscuți și datorită căruia autoritățile locale au croit drum din sat spre ei pe vremea unui celebru primar – Dumitrașcu -, dar mai sunt și la Ivanețu sau la Mânzălești.

Răzvan Gabriel Popa, managerul Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului, geoparc din care face parte și arealul cu trovanți de la Bozioru, îți spune acum ce recomandări sunt necesare în această situație. Și e bine să ții cont dacă alegi munții cu trovanți drept popas în această perioadă de concedii!

Acum știi și care-s trovanții cu risc de alunecare!

Una peste alta, și oamenii locului au legende numeroase despre creșterea peste noapte a trovanților, apariția după fiecare ploaie a câte unui miez de trovant ce va crește din nisipul în care și-a domolit deodată devenirea, dar și despre alunecări, prăvăliri, ale unor trovanți masivi. Tot de la specialistul care ți-a adus până acum informații primești și soluțiile ce se cuvin a fi aplicate professional în acest caz. Ascultă și preocuparea managerului Popa, dar și propunerile din prezent.

Călătorule în spațiul misterios, fascinant și celebru al trovanților de la Bozioru, ideal este să reții că dacă te afli aici este bine să respecți indicațiile locului, dacă deja au fost afișate, traseul corect de urmat pentru vizitare și mai ales NU TE MAI URCA PE TROVANȚI!

Ilinca Moise

Add Comment

lasă aici un comentariu

Mai multe articole