Reportaj

Bot de Vulpe – o tradiție care continuă

Ora 14, duminică, 27 august 2023, căminul cultural din satul Potoceni! E ședință publică la Mărăcineni. Se strâng localnici din comună, producători agricoli și conducerea primăriei. Cei trei producători întâlniți de reporterul www.buzaulinreportaje.ro la muncă, în grădină, au calitate de reprezentanți în acest reportaj, însă dumneavoastră, cei peste 200 de producători din comună sunteți îndemnați să veniți la ședință pentru a pune pe roate Cooperativa Cepei de Apă de la Mărăcineni și să n-o mai abandonați, așa cum tocmai s-a întâmplat! Bine, în atenția dumneavoastră, desigur sunt fel și fel de alte probleme!

Drumul de azi aduce miros, gust și unicitate! O dâră imensă de poftă aleargă deja spre dumneavoastră! Este un miros regăsit în fiecare casă de român adevărat măcar de-acum, de la sfârșit de vară, și până spre martie anul următor! Miroase a Bot de Vulpe, căci așa i-au zis cândva sârbii grădinari cepei de apă de Buzău! Mergem în câmp, pe malul râului Buzău, la Mărăcineni?

Mergem! Ar fi doar șapte minute peste ora opt a acestei dimineți cu 30 de grade C, deja în termometru! Încă o zi toridă, însă e vremea ei, a roșiei cepe de apă de Buzău! Mizăm pe moment și intrăm din strada Mirițescu pe strada celebră a bazinului legumicol Mărăcineni – strada Legumiculturii! Sunt câteva zeci, poate peste suta de hectare cu grădini pe malul râului Buzău, cel ce hrănește de atâta amar de vreme sute de mii de oameni! O deviație a lui, un canal de irigații, aduce apă și aici, în grădini pentru a crește această legumă vedetă și scumpă în plan național și internațional, dar greu de vândut la un preț corect la ea acasă, unde este și singurul loc din lume, Buzăul, în care poate și produce sămânță!

Drumuri cu ceapă de apă de Buzău, remorci încărcate cu leguma din care și-au ridicat case pentru copii, pe alți copii legumicultorii de aici i-au ținut la studii în facultăți și școli înalte ale lumii, iar celorlalți le-au făcut nunți fastuoase. Aici e patria cepei de apă! La Mărăcineni! Azi notăm ziua recoltării.

Dăm în urmă file îngălbenite de trecerea timpului, nu de noi, oamenii prezentului fugărit de muncă atât de slab remunerată, ci de fapte ale bulgarilor ce-au trecut Dunărea după sare și au ajuns aici, în împărăția munților de sare de la Buzău! Au adus cu ei legume și au luat la schimb bulgări de sare, țara lor neavând această bogăție. Ceapa aceasta a plecat în călătoria județeană, așadar, din inima comunității sârbilor, așa le-am zis noi bulgarilor legumicultori, sârbi ce s-au așezat acolo unde a fost apă astfel încât să-și cultive grădină cu legume. Epicentrul de azi e strada Luminii din Buzău, dar și bună bucată din Aleea Sporturilor unde și-au ridicat reședințe impresionante și mulți dintre urmașii sârbilor, nu doar simplii buzoieni care au cumpărat recent terenuri de la aceștia. Hai, că scapă ceapa de apă din condei! Bulgarii au venit cu mult înainte de marile migrări ce-au început în secolul al XVIII-lea, după Pacea de la Adrianopole, din 1829. Există și descoperiri arheologice din cultura Patyrsk, secolele al VII-VIII d. Chr. și din cultura Saltovo-Maiațk, secolele IX-X, dar și obiecte din bronz și haine din portul popular bulgăresc ce arată că bulgarii aveau drumuri spre noi cu mult înainte de aceste migrări. Un revoluționar bulgar, Gheorghi Sava Rokovski afirma în 1865: “ România, conservându-şi viaţa politică şi drepturile sale a fost pentru naţiunea bulgară un azil liber şi inviolabil, iar casa săteanului român a fost deschisă bulgarului cu cea mai mare ospitalitate.” Bulgarii știutori de legumicultură au muncit pământul din jurul orașului Buzău, însă leagăn de nădejde le-a fost Mărăcineniul. Epicentru. Aici, istoria pare să se scrie în continuare. E prezentul unei tradiții! Bulgarii ne-au lăsat însă în grădină Botul de Vulpe, o ceapă albă și alungită, suculentă, mai puțin iute și foarte productivă. A plăcut localnicilor, au asimilat-o și, în timp, în frăția indisolubilă cu loboda roșie, cu sfecla roșie sau cu vreun știr muntenesc a căpătat culoarea aceasta rubinie spre mov ce o face unică în piețele României și repede identificată când vine vorba despre platourile gastronomiei franțuzești ce o ridică la rang de regină a salatelor! Botul de Vulpe ne duce și pe noi din nou în grădină! Ia să revenim în câmp!

CĂTĂLIN JUGĂNARU. GÂND PE DEPOZITARE TEMPORARĂ PENTRU UN PREȚ MAI BUN.

Primul popas este poate cel mai relevant! Tot folosesc pluralul și nu explic cine este azi ghid printre grădinile localnicilor din Mărăcineni!

Constantin Dumitru a coborât de pe mașina de intervenții a Primăriei Mărăcineni și stă de vorbă cu grădinarii. Este primarul lor și cel care are grijă primul ca apa de irigații să vină pe canal maxim la 1 aprilie în fiecare an, însă din februarie și până în martie dă strigarea pentru decolmatarea intrărilor din canal înspre grădini, pentru refacerea drumurilor de acces la grădini și efectuarea igienizării suprafețelor de resturi vegetale sau de accesorii necesare în acest tip de agricultură. Îi știe pe fiecare nu doar după mărimea grădinii cu ceapă de apă, ci și după dorința de a crește și mai mari, după cum se ajută în familie și între vecini.

Îl salută de departe pe Cătălin și vrea să știe dacă fratele cel mic s-a însurat! Din când în când ia câte o ceapă în mână și-l felicită sincer pe tânărul care spune că legumii ăsteia trebuie să-i dai totuși atenție sporită, nu doar din când în când! Cătălin Jugănaru a cultivat în 2022 1,5 hectare, anul acesta a mai adăugat un hectar și ochii îî zâmbesc … la anul…

Cătălin Jugănaru. Șase oameni la muncă, la recoltat ceapă de apă de Buzău. 2,5 hectare cultivate. O grijă aparte față de pământ.

Identificăm împreună un grădinar care pune accent pe munca de calitate, este vizionar și are aerul omului și mândru, dar și sigur că munca lui este extrem de bine făcută!

Mâinile lui Cătălin trec timp de câteva ore prin sute de cepe scoase din pământul fierbinte. Încă cinci oameni au scos continuu ceapă cât l-am ținut noi de vorbă pe tânărul ce gândește că munca nu-i va fi plătită corespunzător nici anul acesta așa cum a fost și anul trecut, și acum trei ani, și acum opt ani …. și mereu. Poate depozitarea într-un spațiu controlat termic, spațiu frig, spune el l-ar ajuta să păstreze o parte din recoltă până spre noiembrie-decembrie când ar lua un preț poate mai bun.

Spațiu frig există în județul Buzău începând cu luna septembrie a acestui an și vă spunem pariul tânărului în vârstă de 33 de ani luni, 28 august 2023, aici, în paginile www.buzaulinreportaje.ro .

Acum căutăm alt câmp cu Bot de Vulpe!

MARIAN ȘOLCĂ. ASOCIEREA TREBUIE SĂ AIBĂ LOC!

Așa am scris și noi AICI, cu revenire AICI, despre posibilitatea ca legumicultorii din Mărăcineni să se asocieze într-o cooperativă, formă modernă și, mai ales, actuală continuată cu succes de ani buni peste munți, în Ardeal, dar și în Oltenia. Cooperativa Cepei de Apă de la Mărăcineni există, spune primarul Constantin Dumitru, însă nu are cine să o conducă.

Ajungem în câmp, la Marian Șolcă. Domnul cu pălărie de calitate din fața mea sigur are multe de spus.

Reținem din cele gata patru minute de discuții între Marian Șolcă și primarul Constantin Dumitru că se dorește asocierea în cooperativă, însă o asociere deja s-a produs la Mărăcineni, dar a fost abandonată pentru că producătorii nu-și asumă conducerea acestei forme de reprezentare pentru a obține și preț bun în orice situație comercială. Acum, discuția merge la căminul cultural din Potoceni unde, pe 27 august, de la ora 14.00, are loc ședința lunară a comunității la care poate participa orice localnic. Deja, grădinarii se vorbesc și vor să vină!

Pe câmp, în grădina lui Marian Șolcă, 12 mâini scot fără oprire ceapă de apă. Patru sunt ale unor nepalezi. Au loc de muncă în zona Buzăului, dar muncesc zi lumină oriunde pot pentru a trimite acasă bani. Ca aceștia doi sunt mulți străini în zona dezvoltată a Mărăcineniului. Unii indieni sau pakistanezi muncesc la magazinele din lungul DJ 203K.

Nepalezii, dar și românii majoritari din grădina lui Marian Șolcă și-au continuat munca de recoltat Bot de Vulpe. Ideea dialogului rămâne prețul bun pe care producătorii l-ar putea obține dacă ar fi asociați, adică mai puternici la masa negocierii cu marii actori din mediul comerțului cu legume și fructe. Devenim atenți la ziua de 27 august, ora 14, cămin Potoceni!

SANDU BUZDUGĂ. 30% DIN CEAPĂ SE PIERDE.

Ar da să vină peste grăzmezile de ceapă de apă un vânt ușor. E doar în dorința celor ce stau aplecați peste brazdele din care scot cepele ajunse la maturitate. În grădina de două hectare, grădină fix vecină cu râul Buzău, Sandu Buzdugă ține în mână două cepe – una mai mare și una mai mică. Omul e ars de soare, însă obișnuit cu munca aceasta. Îl auzim acum!

Bine ar fi multe să fie și la noi, în grădini! Și bine ar fi, așa cum au spus pe rând Cătălin, Marian și acum Sandu, toți, susținuți de fiecare dată de către primarul Constantin Dumitru, asociere între producători să fie! Un preț, acum, de 4 lei per kilogramul de Bot de Vulpe este un preț la limită, spune Sandu Buzdugă, astfel încât să rămână un ban și pentru dificila muncă depusă un sezon agricol întreg de către țăranul harnic. Ia ascultați dumneavoastră o posibilă explicație!

Râul Buzău tăinuiește truda mulților oameni care azi i s-au alăturat și lui Sandu Buzdugă în ziua cea mai importantă poate din an – recoltarea cepei de apă de Buzău, Bot de Vulpe! Familia, prietenii, oameni care caută să câștige un ban muncit.

APLOMB

Ora 14, duminică, 27 august 2023, căminul cultural din satul Potoceni! E ședință publică la Mărăcineni. Se strâng localnici din comună, producători agricoli și conducerea primăriei. Cei trei producători întâlniți de reporterul www.buzaulinreportaje.ro la muncă, în grădină, au calitate de reprezentanți în acest reportaj, însă dumneavoastră, cei peste 200 de producători din comună sunteți îndemnați să veniți la ședință pentru a pune pe roate Cooperativa Cepei de Apă de la Mărăcineni și să n-o mai abandonați, așa cum tocmai s-a întâmplat! Bine, în atenția dumneavoastră, desigur sunt fel și fel de alte probleme!

Ilinca Moise

Add Comment

lasă aici un comentariu

Mai multe articole