Advertorial

Caierul de lână de la Bisoca a fost dus și la Târgul Național de Turism

Revenim la Romexpo, pavilionul B, unde, la standul Consiliului Județean Buzău, dar și, în premieră la standul României, Buzăul și-a putut promova valorile, oamenii și tezaurul geologic inestimabil recunoscut în aprilie 2022 de către UNESCO ca grupându-se din 18 teritorii distincte, comune, în Geoparcul Ținutul Buzăului. La acest stand a mers inivitată și zona Bisoca prin Asociația Zestrea Bisoceană, pusă încet-încet pe harta de interes de către Aura Cășaru, profesoara de matematică dedicată promovării turismului.

Frumusețile desăvârșite ale patriei ciobanului Bucur capătă variate forme și se lasă descoperite cu ocazii variate, dar și de multe ori, întâmplător. Numai că de data aceasta, bisoceni faini au dus vestea tradițiilor care încă se țin sus, pe coamele Munților Buzăului dinspre Vrancea aprigă și ea în tradiții și obiceiuri. Nu este pentru prima dată când despre Bisoca și zestrea pe care o deține fiecare localnic în propria gospodărie se discută la Târgul Național de Turism.

De altfel, trebuie clar menționat că numeroase comunități locale din ruralul buzoian și prezente deja în industria turismului caută să aibă chiar propriul stand la TNT, de la Romexpo, ediție de primăvară sau de toamnă. Cu puțin aplomb sigur vor reuși două-trei comunități turistice buzoiene să se asocieze și să devină o prezență separată de cea a județului Buzău, stand susținut, organizat și coordonat de către specialiștii în turism de la Consiliul Județean Buzău. Exemple sunt numeroase în țară de comune și orașe care se prezintă ca entitate de sine stătătoare la astfel de evenimente.

Revenim la Romexpo, pavilionul B, unde, la standul Consiliului Județean Buzău, dar și, în premieră la standul României, Buzăul și-a putut promova valorile, oamenii și tezaurul geologic inestimabil recunoscut în aprilie 2022 de către UNESCO ca grupându-se din 18 teritorii distincte, comune, în Geoparcul Ținutul Buzăului. La acest stand a mers inivitată și zona Bisoca prin Asociația Zestrea Bisoceană, pusă încet-încet pe harta de interes de către Aura Cășaru, profesoara de matematică dedicată promovării turismului.

L-am întrebat pe primarul Florin Stemate despre acest aspect și spune că Bisoca își va reliefa valorile naturale, umane și bogăția de obiceiuri și tradiții populare, mai ales după ce va fi terminat de refăcut drumul județean 204C Vintilă Vodă-Bisoca, drum aflat în șantier din iunie 2020. Aceeași sursă precizează că există numeroase proiecte care pot fi puse în practică pentru promovarea și acasă a zonei minunate, Bisoca. Mai mult, primarul Florin Stemate nu respinge nici ideea ca documentele despre înființarea unei stațiuni turistice, documente vechi de câteva zeci de ani, descoperite în arhiva primăriei Bisoca și despre care www.buzaulinreportaje.ro a scris AICI, să poată fi aduse în prezent și încercată ideea dezvoltării pe structura unei stațiuni turisteice în patria Rezervației de pin ce ar putea să cuprindă un teritoriu mai vast decât arealul Lacurile. Viitorul, potrivit politicilor de turism din prezent din țara noastră, acestui domeniu i se dedică.

iunie 2022

Ne întoarcem pentru esența scrierii de azi la Aura Cășaru, bisoceanca ce reprezintă zona de baștină la Târgul Național de Turism și care sâmbătă, în cea de a treia zi de prezență a județului Buzău la eveniment, a prezentat arta opincăritului, numeroași tineri fiind nu doar impresionați, ci și interesați de acest meșteșug odinioară bănos în satele țării.

Aura arată că foarte mulți bucureșteni au venit la standul CJB din care și Bisoca face parte, interesați de turismul teritoriul Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului, iarăși, comuna buzoiană fiind zonă de graniță a acestuia.

A fost plin pavilionul, spune Aura, cu ambele categorii de vizitatori – unii dornici șă afle despre noi, alții dornici să descopere ei, la fața locului, zona noastră. Bisoca este parte din geoparc, iar noi facem acest lucru, promovare de când ne știm. Vrem să scoatem la lumină ceea ce avem. Am adus aici, la Târgul Național de Turism de la Romexpo mărțișoare tradiționale realizate manual de către femeile din sat din fir de lână, din lemn sau din lut ori opinci din piele, în miniatură. Avem și un atu, mărțișorul este și el în UNESCO din 2017.

Deci, mărțișoare tradiționale de la Bisoca, opinici, dar și brâie am adus la evenimentul care ne prezintă! Noi venim de foarte mulți ani și anul acesta observăm că este mai restrâns decât în anii de dinainte de pandemia de COVID-19, dar și multe activități au trecut și au rămas în online. Oamenii sunt însă dornici să se întâlnească, să vadă și să cunoască, să ne cunoască! Deci, zic că lucrurile se păstrează în aceeași direcție!

Vă lăsăm mai jos o galerie foto cu mărțișoarele tradiționale de la Bisoca, zestre care a ajuns, iată la Târgul Național de Turism și din care nu lipsește caierul de lână în miniatură, caier, de altfel obișnuit al activităților femeilor de la munte din perioada iernii, obicei ancestral ce există încă în patria ciobanului Bucur. Așa cum spune și primarul Florin Stemate, dar și promotoarea Aura Cășaru, Bisoca este patria ce trebuie descoperită la ea acasă. Noi o aducem în cuvinte, sunete și imagini, aici, în reportajele www.buzaulinreportaje.ro , iar următorul subiect este unul exclusiv în România prezentului și tratează un alt mod de a trăi în era high-tech!

foto Aura Cășaru și biroul de presă al CJB

Ilinca Moise

Add Comment

lasă aici un comentariu

Mai multe articole