■Îi spunem azi cană cu apă a Buzăului rețelei de furnizare a apei potabile din 33 de localități buzoiene care au parte de operare potrivit standardelor de calitate in vigoare în plan european.
■Investiția europeană obținută și derulată de către Compania de Apă Buzău prin POIM poate scoate județul Buzău de pe harta posibilelor amenzi ce ar putea să provină din lansarea de către Comisia Europeană a procedurii de infrigement privind apa potabilă și epurarea apelor uzate în comunitățile cu mai mult de 2.000 de locuitori.
■14 milioane de lei pentru cea mai mare magistrală de apă din Bărăgan. Suma însă trebuie să primească și aportul Consiliului Județean astfel încât aproape 20.000 de oameni să bea apă potabilă, nu apă … otrăvită de nitriți, nitrați, fier ori amoniu.
■Comunele buzoiene încep să conștientizeze rolul unui singur operator în domeniul apei și intră în Asociația de Dezvoltare Iintercomunitară specializată și coordonată de primării, administrația județeană și specialiștii din domeniul furnizării apei potabile din Buzău și continuă să delege serviciile publice de furnizare a apei către CAB.
DE LA CANA CU APĂ LA POIM-UL DE 300 DE MILIOANE DE EURO
Punct și în 2022 cu speranță de la capăt.
Indiferent cum aș scrie despre apa de băut tot la satele din județul Buzău îmi stă gândul pentru că dau de-a fuga femei care cară găleți cu cobilița, ca prin anii 1970-1980, ba seniori urcați cu dificultate pe bicicletă și care se luptă cu vântul din câmpie pentru a ajunge la singura fântână cu apă mai bună de băut ori mâini lungi ce cară bidoane cu apă plată cumpărată de la magazinul satului care mai ales acest produs are la comercializare. Am zis cândva cât de boagată este rețeaua hidrografică a județului Buzău și ce rezerve binecuvântate cu apă potabilă are acesta, dar bag de seamă că am uitat și de satele care încă nu beneficiază de rețele de furnizare a apei potabile și de canalizare. Bine, ultima e încă vis și la câțiva kilometri distanță față de Buzău… lenea însă nu doare, așa cum se întâmpla în povestea lui Creangă!
Tocmai având imaginea oamenilor care cară periodic apă cu bidoane, aaaa…. da, da și cearta auzită curând înspre Vulcanii Noroioși tot între sătenii care stau la rând la apă la singura fântână din sat îmi e tablou de start al unui material de presă tehnic.
Există în toată această neputință peste 300 de milioane de euro care creionează deja harta județului Buzău din 2023, când se termină de aplicat contractele din acest proiect imens, mai ales în albastru cu diverse semnificații – rețele noi de apă unde nu au fost vreodată, gospodării și foraje de apă, canalizare în sate semețe de munte și rezerve de apă pentru ce va să vină vreodată de ar veni rău peste buzoieni. Plus, o magistrală de gata 28 de milioane de lei ce taie Bărăganul dinspre Lipia spre Săhăteni și cap compas Amaru care face ca apa otrăvită cu fier, amoniu, nitriți și nitrați să devină amintire. Un bob zăbavă sunt totuși milioanele de lei…
Toate sunt investiții în domeniul apei potabile din județul Buzău și al epurării ei ce au cel puțin dublă importanță.
Cel mai important este aspectul național, dacă am ține cont că 18 state europene au procedură de infrigement, iar Comisia Europeană a avertizat România în august 2021 că va trece la aplicarea amenzilor pentru că rețelele de apă-canalizare nu sunt dezvoltate. Ministrul Tanczos Barna spune că va aloca 1 miliarde de euro din PNRR ca aceste probleme să ia sfârșit și România să nu fie nevoită să încaseze penalități de plată ce sunt precizate într-un document guvernamental care le cuprinde între 171 de milioane de euro pe an și 10 miliarde de euro pe an (Dosar EU Pilot nr. 8068/15/08.01.2016). Sume colosale! Calculează doar mașinile speciale așa ceva! Clar este că potrivit Directivei 91/271/CEE a Consiliului privind epurarea apelor uzate urbane în România ar fi trebuit să existe 100% rețele de apă potabilă și de canalizare până în 2018, în cazul localităților cu peste 2.000 de locuitori. Ținând cont de prevederile cu caracter special ale directivei, în cadrul procesului de negociere au fost negociate și acordate perioade de tranziție în funcție de mărimea acestor aglomerări umane: pentru aglomerările cu o populație echivalentă mai mare de 10.000 locuitori, termenul de conformare pentru colectarea apelor uzate a fost stabilit până la 31 decembrie 2013, iar pentru epurarea apelor uzate până la 31 decembrie 2015.
De aici înțelegem iscusința specialiștilor Companiei de Apă Buzău care au marșat pe cuprinderea a zeci de localități într-o finanțare POIM despre care v-am detaliat AICI și AICI și care cuprinde 10 contracte de lucrări în județul Buzău derulate prin singurul operator regional, Compania de Apă Buzău. Valorosul proiectul finanțat prin POIM, spune directorul general al CAB, Simona Săvulescu.
Același ministru al Mediului, Tanczos Barna socotește și arată că România are 2.057 rețele de canalizare dintre care 1.260 sunt funcționale, iar 797 sunt în diferite stadii de execuție. În același timp, sunt 837 de stații de epurare a apelor uzate din care 74 sunt funcționale, iar 117 sunt nefuncționale, parțial funcționale sau populația nu e racordată la ele.
Astfel, spunem încă o dată că finanțarea prin POIM pentru județul Buzău este o soluție salvatoare pentru multe comune ce nu și-ar permite din propriul buget să înființeze rețele de apă urmate ideal și de cea de canalizare.
Anterior specificam că proiectul este structurat în 10 contracte de lucrări. Directorul CAB, Simona Săvulescu spune clar că practic toate contractele sunt lansate, unul singur va închide însă acest cerc cu finanțare europeană.
Contractul numărul 7 este cel în așteptare. Explicația directorului CAB arată clar că în fiecare comunitate ce beneficiază de această megafinanțare va exista un dispecerat.
Însuși cuvântul infrigement dă frisoane. Asemăn cu disperarea în care se aflau autoritățile de mediu buzoiene care mai aveau de închis groapa de gunoi de la Nehoiu și imensa groapa de deșeuri speciale de la Fermit Rm. Sărat în timp ce țara era cu sabia numită infrigement pe problematica gunoiului deasupra capului. Directorul Simona Săvulescu trage linie anului 2021 și spune că proiectul pe Programul Operațional Infrastructură Mare este asul Buzăului contra posibilei lansări a procedurii de infrigement pe apă și apă uzată pentru România.
APEDUCTUL DIN BĂRĂGAN, INVESTIȚIA CAB NUMĂRUL 1 DIN 2022
2021 a însemnat pentru CAB nu doar provocarea POIM, ci și investiții punctuale în cele 33 de localități în care operează pentru furnizarea apei potabile sau a apie și canalizării.
Directorul companiei buzoiene arată că din noul an ce stă să vină va fi depășită cifra 33 când vine vorba despre zonele în care va fi pusă la punct potrivit standardelor europene în vigoare rețeaua de alimentare cu apă sau canalizarea acolo unde există. Ce localități intră sau poartă discuții de delegare a acestui serviciu publci către CAB?
Am tot precizat că POIM-ul este realmente cel mai mare proiect al CAB, însă lista de investiții pentru 2022 este la fel de impresionantă și însumează 37 de milioane de lei estimate acum. Detaliază directorul Simona Săvulescu astfel încât să aflăm și care este investiția numărul 1 din 2022.
Magistrala ce pornește de la Lipia din comuna Merei, și despre care v-am detaliat AICI și AICI, va aduce apă bună de băut pentru circa un sfert dintre locuitorii din Bărăgan. Nu mă pot abține să nu vă aduc în atenție un tablou aparte văzut într-unul dintre satele zonei. Pe marginea drumului comunal, celebre fântâni cu cumpănă până în inima soarelui. Un bărbat ca la 50 de ani își adapă calul și apoi trece la încărcarea cu apă scoasă cu găleata a unui butoi urcat pe căruță. Ia apă pentru toată săptămâna. Nu crede că vreodată va avea apă la chiuveta din casă.
Tocmai lipsa aceasta de speranță vor să o îndepărteze autoritățile din domeniul apei prin investițiile din buget propriu precum imensul apeduct de 52 de km, spune directorul CAB.
Deci, apeductul se va realiza dacă și conducerea Consiliului Județean Buzău își va aduce aportul în mod esențial, iar apelul directorului CAB este clar, după cum tot așa spunea AICI și președintele CJ Petre Emanoil Neagu – această instituție nu ezită să sprijine proiectul prin care sătenii din această parte de câmpie și de sub dealurile cu podgorii să aibă în 2022 prima apă bună de băut după zeci de ani de lipsă.
Un singur operator în domeniul apei potabile în județul Buzău de la momentul înființării acestui tip de organizare ar fi putut scăpa județul Buzău de continuul haos ce ne aduce în atenție probleme evidente privind furnizarea apei potabile în diverse zone. Un singur operator probabil ar fi dus la coerență și în cazul salubrizării, dar …
APLOMB
Am văzut și în cazul a două alte comune de diferite mărimi din județul Buzău, una cu 2300 de locuitori, alta cu peste 15.000, acum rezultă clar și din activitatea CAB, finanțările pe diferitele axe europene, naționale ori bugetul coerent investit scot din mari probleme zone întregi ale județului. Apa rămâne însă de netăgăduit în existență. Dacă Buzăul se poate ridica în lista verde, că tot se poartă aceste culori pentru a aprecia că ar fi fără risc ceva ori cineva, a domeniului apei potabile și apei epurate ne face cinste! Am reținut însă un detaliu spus de directorul Simona Săvulescu la mijloc de declarație la un moment dat – contează buna colaborare și coerența în investiții.
Add Comment