Ce ma face sa vibrez la strigatul de unire, de pace si de armonie, de dorinta 
de bunastare a semenilor mei? De ce ar trebui sa simt maine mai mult ca oricand ca sunt romanca? De ce doar acum si nu in fiecare zi din an si din viata? Nu caut sa-mi raspund eu pentru ca in fata mea, vreo 300 de oameni care vin si pleaca imi ofera lectia de romanism pur, acea forma de patriotism la care nutrim vazand mai ales dovezile americanilor de iubire de patrie. Sunt oameni care isi hranesc sufletul din ceea ce vad, din povestea trecutului care se asterne peste prezentul nostru haotic dandu-i aura incontestabila a istoriei unui popor intreg.
Intru la un eveniment de la care ma astept sa fie potentate doua valori fantastice ale Buzaului, un mester popular si un culegator si promotor de foclor popular, ambele doamne cu caractere asemanatoare, dorinte aprige de continuitate a mestesugului popular si, mai ales, greu de combatut daca este sa contesti cumva valoarea costumului si obiceiurile populare. Amelia Papazissu si Cecilia Petrescu! Tezaur uman viu protejat de UNESCO si culegatorul si promotorul folclorului pe cale sa intre in acest patrimoniu mondial.
Consiliul Judetean Buzau si institutiile din subordine din domeniul conservarii patrimanoiului national sustin astazi un tezaur uman viu protejat de UNESCO, Amelia Papazissu si propun aceleiasi universalitati o munteanca darza care de peste 50 de ani stie doar sa-si ocroteasca valorile din coltul sau de patrie, o propun pe Cecilia Petrescu. Raul Galmeanu spune ca lista ar mai contine cateva nume pentru care la inceput de an 2019 urmeaza sa se faca actele premergatoare intrarii in patrimonial UNESCO, insa nu ar vrea sa le precizeze pentru ca o astfel de actiune dureaza si are parte de filtre fantastice bazate desigur pe calitate.
Costumul care strange la piept istoria neamului
De 16 ani ii descopar si redescopar pe frumosii buzoieni la ei acasa aducand omagiu necontenit si nestingherit patriei in care s-au nascut. Sunt cativa. Sunt mai ales oameni simpli care din putinul pe care il au hotarasc fara sa clipeasca sa investeasca intr-o pasiune pe care au dobandit-o mai ales de la parinti sau din inima satului ori efectiv la nastere asa le-a fost scris. Majoritatea sunt anonimii valorosi ai judetului Buzau, cativa dintre ei reusesc sa se ridice si pe alti cativa intervin autoritatile judetene, in speta Consiliul Judetean Buzau, prin institutiile de cultura din subordine, intervin, spuneam pentru a le potenta in fata buzoienilor si a strainilor valoarea pentru ca ei insisi si-au dovedit-o in mod public. Cei care reusesc spun clar ca nu au zabovit in zadar in a pastra zestrea neamului romanesc, cei care inca isi cauta drum spre lumina de cele mai multe ori renunta si raman artisti pentru sufletul lor si pentru apropiatii care le inalta de cate ori pot pretuire.
Astazi intru la Galeriile de Arta ale Consiliului Judetean Buzau cu gandul ca trebuie sa dovedesc eu insami inca o data ca judetul Buzau sta cu fruntea ridicata in fata tarii cu oameni de valoare inestimabila care pot oricand sa faureasca nu idealuri, ci fapte ce scriu istoria prezenta innobiland-o pe cea a stramosilor lor. Poate ca este o parte din visul romanilor de odinioara care si-au adus aportul la Marea Unire de la Alba Iulia. Iar Cecilia Petrescu imi confirma ca neamul nostru intotdeauna s-a bazat pe oameni ca ea insasi. In partea audio, doamna Muntilor Buzaului dinspre Manzalestii albi de sare si bolborosind de apa minerala, spune raspicat ideea care probabil mie ca jurnalist imi va fi o buna perioada lectie despre cultura populara.
Asa consider ca v-am introdus in sala mereu calda a Galeriilor de Arta pe care trebuie sa va faceti timp si sa o vizitati fara nici un scop. Acolo mereu vibreaza Buzaul intr-un fel aparte, iar astazi, cand cele doua doamne pastratoare ale tezaurului stramosesc deschid o expozitie comuna sub egida si in cinstea Centenarului Marii Uniri, din peretii salii par sa iasa continuu franturi de cantec de dor, de nazuinta si bucurie. Maria Ichim si naiul vrajit de patosul tinerei.
In mod fantastic, sala incepe sa se umple. Un fotograf strain surprinde 
clipa, in spatele lui cred ca o suta de elevi romani si italieni si dascalii lor se lasa fascinati de frumusetea portului popular romanesc, dar mai ales de demnitatea cu care cele doua doamne poarta ia si fota din zona Buzaului. In aceasta atmosfera, Amelia Papazissu indeamna la pastrarea lazii de zestre a satului buzoian si face apel la autoritati sa nu cumva sa creada ca aceasta este inepuizabila, chiar ele in calitatea pe care o au trebuie sa le fie parte in misiunea onoranta de a asigura bunul de baza al poporului. Ea insasi este cunoscuta pentru faptul ca la etajul unu al acestor galerii inca are rabdarea fantastica sa le arate tinerilor drumul corect in valorificarea potentialului folcloric de langa ei. Rigurozitatea cu care acest mester popular de renume international isi indruma ucenicii ii stanjeneste pe cei care vin uneori cu gandul ca ar fi frumos sa se numere si ei printre mesteri, insa viseaza de fapt la aparitia publica goala de continut.
Nu stiu si intreb. Pentru ca este pentru prima data cand mesterul popular protejat din 2013 drept tezaur uman viu de catre UNESCO pentru 
mestesugul tesutului in razboi vertical si decorat in 2015 de catre presedintele Romaniei, Klaus Iohannis cu medalia Meritul Cultural clasa a III-a, categoria E – patrimoniul cultural national, intreb spuneam de ce acum aceasta expozitie cu piese din folclor unice in plan judetean si national. Cu blandete si tact, Amelia Papazissu isi impreuneaza mainile ca intr-o ruga spre cer. Vorbeste cu sfintenie si accentuat pe cuvinte cheie despre valorile pe care le-a adus in expozitia unicat care face mandru judetul Buzau de atata patrimoniu national cat sta astazi intr-o singura incapare, insa doamna aceasta minunata detine in casa ei din comuna Beceni un real muzeu al portului si obiceiurilor populare, primul obiect de mare valoare fiind insusi razboiul vertical din care inca ies podoabe ale neamului.
Am deseori intentia sa fac un gest: sa cuprind cat pot eu de strans in brate astfel de oameni. Si am un singur argument: sunt rari cei curajosi si autentici. Si mai ales atat de iubitori de autenticul nostrum port popular, fapt pentru care printr-o intamplare nemaipomenita, doamna Papazissu a ajuns sa primeasca un costum popular unic. El a fost purtat de Gheorghe Moglan, localnic al comunei Carpinistea, om care a mers la Marea Unire de la 1 
Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Doamna mestesugului popular si al valorilor ancestrale, Amelia Papazissu imi povesteste ca familia omului curajos de odinioara si vizionar prin demersul sau a fost si inca este una de vaza in sat. Adaug aici o posibila informative cu valoare istorica pe care doi istorici ai orasului Buzau, dar si Daniel Costache, directorul Muzeului Judetean Buzau nu o resping: la Divanul ad-hoc al Munteniei din 1859 a fost ales deputat invatatorul Costache Moglan din satul Grabicina. Cele doua zone Grabicina si Carpinistea sunt despartite efectiv de un munte si sunt legate de un drum judetean. In ambele familii au fost si sunt in continuare membri cu profesia de invatator.
O fapta de mare lauda pentru care Buzaul trebuie sa ii mai aduca inca o 
data apreciere Ameliei Papazissu care de peste 40 de ani are un singur scop: mestesugul popular, promovarea acestuia si formarea de tineri demni sa ii urmeze candva calea. In umbra marelui stejar, spunea Brancusi, …. noi speram insa ca va fi la un moment dat si ivirea ierbii cea verde si aducatoare de viata! Adica va rasari tanarul care sa dovedeasca pretuirea si valorificarea autenticului asa cum s-a nascut el in casa buzoianului de odinioara. Mentionez ca fotografiile mi-au fost puse la dispozitie de insasi Amelia Papazissu.
Reamintesc ca in 2012, Adela Petre devenea primul mester popular din judetul Buzau care primea titlul de tezaur uman viu protejat de UNESCO, un an mai tarziu in galerie intra Amelia Papazissu si Mircea Micu, batranul care stie sa confectioneze si sa cante la cimpoi.
In sala Galeriilor de Arta, deopotriva elevi romani si italieni, prezenti in mod 
intamplator in oras se bucura de cantecul romanesc si de frumusetea oamenilor care le aduc in fata ochilor valori inestimabile. Fantastica imaginea: hora mare se intinde sub conducerea Ceciliei Petrescu, doamna frumoasa a Vaii Slanicului care si la Manzalesti coordoneaza Grupul de Traditii si Obiceiuri Slanicul si care asigura
informarea si ghidajul la Muzeul Timpul Omului din Geoparcul Tinutul Buzaului – Manzalesti. Trebuie sa remarc si ceva aparte, eu insami fiind indragostita de vastitatea obiceiurilor si portului popular: demnitatea cu care barbatii manzalesteni poarta costumul cu valoare istorica pe ei!
Apel la solidaritate, curaj si incredere
Nu pot sa inchei lectia de patriotism oferita de mesterul popular Amelia Papazissu si de ardenta culegatoare si promotoare de folclor Cecilia Petrescu, fara sa fac apel si la simtirea reprezentantului administratiei judetene, presedintele Consiliului Judetean Buzau care a pus pret pe mesterii populari la Buzau Fest in 2018 si i-a ridicat deasupra comercialului, intr-un spatiu in care au avut acces cu adevarat doar cei care pretuiesc calitatea si autenticul romanesc.
In prag de zi memorabilia a istoriei Romaniei, 100 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, Petre Emanoil Neagu, presedinte al Consiliului Judetean Buzau le adreseaza buzoienilor un mesaj in care intra cuvinte importante pentru devenirea poporului: solidaritate – precum in 1918, curaj si incredere.
Add Comment