Care este cea mai mare provocare urbană în Buzău?

●186.000 de buzoieni își fac în cele mai multe situații singuri rău când vine vorba despre înfundarea canalizării.

●186.000 de buzoieni își fac în cele mai multe situații singuri rău când vine vorba despre înfundarea canalizării.

● 23 de kilometri de rețea de canalizare din municipiul reședință de județ, din totalul de 154 de km, au fost decolmatați în primele 10 luni din acest an, iar în precedenții doi ani, alți 52 de km au trecut prin același proces.

●Buzoieni mulți scapă de orice nu le este de folos aruncând pe rețeaua de canalizare, însă campioane rămân șervețelele umede, iar animalele moarte, capacele de roți de mașini și chiar păpușile gonflabile despre care v-am scris AICI sunt excepțiile urâte.

●Pentru prima dată în perioada ultimilor 20 de ani, reprezentați ai utilizatorilor mari și mici din orașul Buzău, ai operatorului regional de apă și apă uzată, instituțiilor cu responsabilitate de control, dar și ai mediul administrativ și executiv județean au stat împreună la masa dialogului pentru a dezbate sinuoasa problematică a canalizării urbane.

●Aproape jumătate din sistemul de canalizare din cele 12 unități administrativ-teritoariale în care operează Compania de Apă doar la acest capitol, epurarea apelor uzate, se află în orașul Buzău.

154 de km de canalizare, în Buzău

Specialiști ai Companiei de Apă Buzău au pus în practică, la final de lună octombrie 2022, vizitarea Stației de Epurare Buzău însă nu doar de către reprezentanți ai presei, așa cum face majoritatea instituțiilor, ci în special de către reprezentanți ai asociațiilor de proprietari cu cea mai intensă comunicare cu oficiali ai CAB, de către ofciali ai Consiliului Județean Buzău, Instituției Prefectului Județului, Gărzii de Mediu, Administrației Bazinale Apele Române Buzău-Ialomița, dar și de către marii utilizatori de apă din mediul privat buzoian. Un eveniment unic și dacă relatăm fix acest aspect al adunării la masa dialogului al atâtor părți direct interesate de sinuosa problemă orășenească, deoarece nici o altă autoritate nu a pus cap la cap recent așa o desfășurare de forțe pentru a prezenta de fapt lucruri concrete și normale, însă viu comentate doar pe baza informațiilor de acasă, spunem și că a fost inedit tot demersul.

Așadar, în curtea Stației de Epurare se află peste 20 de buzoieni cu responsabilități diverse – pentru ei înșiși, pentru comunitatea de care ei aparțin sau față de orașul în care lucrează și locuiesc. Despre ei vorbește din start directorul general al CAB, Simona Săvulescu.

În sunetul introductiv al acesei părți de reportaj l-am ascultat pe Petrică Pârjol, reprezentant al Asociației de Proprietari PT16 Frăsinet. Domnul acesta a ascultat atent prezentarea specialiștilor CAB și a directorului general Simona Săvulescu despre rețeaua de canalizare urbană. Ascultăm și noi și revenim…

…mai apoi, președintele de asociație a supus atenției generale prima problemă ce ține de canalizare – subsolurile blocurilor din zona sa sunt pline după fiecare ploaie generoasă. A primit rapid răspuns ce duce către aplicarea și în municipiul Buzău a proiectelor finanțate prin POIM și despre care v-am detaliat AICI, însă punctual revine acum directorul CAB.

E bine de știut că acest operator regional activează în 33 de localități buzoiene, alte câteva zone fiind în curs de intrare în patrimoniul de activitate al CAB. Dintre cele 33 doar 12 comune sau orașe au stații de epurare care consumă 52 la sută din cheltuielile totale ale acestuia.

În acest areal există peste 27.000 de racorduri pentru 186.000 de locuitori. Aici, vorbim despre 400 de km de rețea de canalizare, 154 dintre aceștia fiind în orașul Buzău. Directorul general al CAB a arătat anterior că aici sunt 10 stații de tratare a apelor uzate. Buzăul, din cauza reliefului plat are nevoie de patru stații de pompare a apei uzate.

În sala de desfășurare a evenimentului, din interiorul Stației de Epurare a Municipiului Buzău, Petrică Pârjolea a precizat problema legată de canalizarea pe strada Frăsinet din oraș,iarrăspunsul primit de la directorul general al CAB arată că zona va intra în refacere a sstemului de canalizare potrivit contractului de lucrări numărul 1 cu finanțare prin Programul Operațional pentru Infrastructura Mare.

Prezentarea Stației de Epurare, acțiunea inedită care modifică percepția

La final de discuții și de prezentări, în sala de eveniment, Mihai Jica, șef al Stației de Epurare Buzău i-a ghidat pe invitați să descopere fiecare etapă a procesului de epurare a apei uzate despre care v-am detaliat anterior și noi AICI și AICI în paginile ziarului www.buzaulinreportaje.ro . În mod evident, percepția inițială care poate arăta că doar lucrătorii CAB poartă vina pentru refularea, colmatarea sau cine mai știe ce probleme apar în rețeaua de canalizare, după vizitarea diferitelor zone din stația de epurare îi determină deopotrivă pe reprezentanții asociațiilor de proprietari, dar și pe oficialii executivi sau administrativi să vadă altfel acțiunea omului.

Iată, spre exemplu, ce spune seniorul Adrian Andrieș de la PT 29/1, președinte de asociație care spune că anumite cămine de canalizare sunt casă bună pentru șobolani, după ce a văzut cam ce ajunge pe canalizare în stația de epurare.

Înainte de a reveni la președintele Pârjolea, Gabriel Ilie, subprefect al județului Buzău, termină turul de prezentare și notează așa.

Așadra, cu ce mesaj pleacă Petrică Pârjolea, unul dintre cei șapte președinți de asociații de proprietari prezenți la evenimentul CAB?

Reținem, așadar că avem în orașul Buzău 154 de km de rețea de canalizare. Prin finanțare europeană, în premiera celor peste 60 de ani de mediu urban, mare parte va fi înlocuită. Înainte de orice problemă la care pot interveni de la ora 7 și până la ora 19 lucrătorii CAB recomandat este ca noi, consumatorii de apă să devenim atenți la ceea ce aruncăm în grupul sanitar, pe chiuvetă sau chiar direct în căminul de canalizare. Am citat întocmai din ceea ce au declarat cei doi președinți.