Organizații implicate în managementul resurselor de apă, instituții guvernamentale, bănci de dezvoltare, asociații profesionale, institute de cercetare, organizații neguvernamentale, administrații locale și în cele din urmă oficiali guvernamentali. Toate aceste forme de organizare de stat sau privată au avut reprezentanți preț de o zi întreagă la Buzău, în orașul Buzău, cel care face pionierat la nivel național cu un proiect de reutilizare a apei uzate ;i pe care maxim din 2025 ar urma să o valorifice în agricultură, pe 25.000 de hectare din zona metropolitană.
Cu toții caută să stabilească raporturi coerente și corecte și care să nu afecteze componentele mediului înconjurător și care ar putea chiar să aducă un bun cu valoare, apa uzată. Mai mult, Buzăul ar putea deveni standard la nivel național pentru că finanțări există, dar nu și intenții sau fapte concrete.
A spus-o la Buzău zilele trecute, în cadrul conferinței Impactul economiei circulare asupra sectorului apei din România, organizată la Primăria Buzău, de către specialiștii acestei instituții în colaborare cu Asociația Română a Apei și cu cei ai Compnaiei de Apă Buzău, a spus-o, scriam anterior, senior investment officer al Băncii Mondiale, Nicolo Saporiti, care a și exemplificat cu orașe diverse din lumea mare care azi trăiesc social, economic și durabil din reutilizarea apei uzate. Londra a deschis lista de prezentare pentru că este evaluată și măsurată fiecare picătură de apă din Tamisa și reutilizează de șapte ori, iar Durban, oraș din Africa de Sud, a reușit înființarea unei stații de epurare, iar apa nu ajunge nicidecum în ocean, ci este revândută sectorului industrial, orașul trăind bine din această sumă obținută, iar costurile de epurare a apei sunt acoperite integral, a spus italianul Saporiti. Ni se par, clar exemple aflate extrem de departe de noi, buzoienii, însă ne ating mai repede decât am crede, iar seceta este prietenul pe care nu ni-l doream și care favorizează apropierea aceasta.
Relația dintre economia circulară și apa uzată
Timișoreanul Ilie Vlaicu, președinte al Asociației Române a Apei ne ancorează întâi în realitatea imediată căreia vom fi obligați să-i dăm atenție sporită deoarece absolut toate resursele pământului se împuținează, iar apa este cea vitală. Iată cum definește președintele ARA economia circulară.
Întrebarea imediată adresată lui Ilie Vlaicu se referă la aspecte concrete ale economiei circulare, iar oficialul exemplifică din domeniul apei uzate producerea de biogaz. Aici, Compania de Apă Buzău este cumva un pionier pentru că la Stația de Epurare a municipiului Buzău există de ani buni această practică, biogazul fiind folosit la întreținerea însăși a stației aproape integral, însă informații precise găsiți AICI, iar pentru nămolul de epurare există interes sporit. Acum îl ascultăm pe președintele ARA.
Acum atingem subiectul de bază – Buzăul are un proiect și pilot și standard la nivel național de reutilizare a apei uzate pentru agricultură. 25.000 de hectare vor fi irigate cel mai probabil din 2025 prin această procedură despre care a vorbit tot la conferință Laszlo Borbely, cel mai longeviv demintar român din perioada recentă și actual șef al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din Guvern.
Aspectul este validat și de secretarul de stat Roxana Mânzatu, din același departament guvernamental.
Intersant este că proiectul gândit de către municipalitate în colaborare cu specialiștii CAB este unul apreciat la nivelul Comisiei Europene, spune Mânzatu.
Un context european favorabil Buzăului care duce mai departe ideea acestui proiect lansat în spațiul public în 2020.
Și pentru președintele ARA, Ilie Vlaicu, propiectul Buzăului este unul pilot și exemplu de bună practică.
Cel mai elocvent punct de vedere este cel al directorului general al Companiei de Apă Buzău, Simona Săvulescu prezentă la evenimentul din sala Nicu Constantinescu a Primăriei Muncipiului Buzău.
Primul proiect național pleacă, așadar de la Buzău, o colaborare a două instituții care trec acest areal urban la un nivel nou despre care vorbesc specialiștii la nivel mondial ca fiind transformarea resurselor valoroase precum apa și hrana în nutrienți și materii organice, amestecate în apă sau cum este mai bine cunoscută ca ape uzate. Subiectul duce, potrivit specialiștilor din domeniu până la apele din oceane și cuprind 90 la sută dintre orașele lumii moderne care trebuie să se reinventeze la acest capitol. Tocmai de aceea, spune secretarul de stat Mânzatu, administrațiile, entitățile publice și private trebuie să aibă intenție pentru că bani sunt pe minim trei filiere naționale și europene, iar Comisia Europeană este extrem de interesată să finanțeze astfel de proiecte precum cel de la Buzău.
În tot acest tablou al premierelor de la Buzău, al finanțării pentru care nu există intenții, după cum afirma secretarul de stat Mânzatu, dar și Laszlo Borbely, primarul Constantin Toma are o singură dorință – proiectul să iasă cât mai rapid în teren.
Cei ce studiază fenomenul recuperării și reutilizării apelor reziduale ce trebuie încorporate în orice politică de management integrat și durabil al resurselor de apă au la bază principiul de la fermă la furcă, adică implicarea tuturor, de la oameni politici și până la simplii locuitori de la sate în a conștientiza că resursele se termină, la fel și sănătatea oamenilor, dacă nu ne reinventăm. Într-un fel, așa validează Ilie Vlaicu, președintele ARA acest aspect al reutilizării apelor uzate.
Potrivit oficialilor prezenți la Buzău, proiectul de reutilizare a apelor uzate din municipiul Buzău se află în etapa analizei și, așa cum arăta consilierul de stat Roxana Mânzatu, cumpărarea apei uzate tratate și repusă în circuit va fi o realitate fix ca în state diverse ale terei care s-au confruntat însă cu situații extreme, dar care privesc pozitiv și din punctul de vedere al sanitației populației, dar și economic pentru că obțin venituri – exemplul Durban revenind – de la un euro metrul cub de apă folosită industrial, azi actorii domeniului plătesc 60 de eurocenți/mc.
Add Comment