■ Minim 30 de tone/lunar! Atât de mult cântărește indiferența buzoienilor care aruncă în toaletă sau direct în canalizare ce nu le trebuie în casă!
■Coș de gunoi, tomberon, benă, recipient, tâmbărău, ladă, container. Toate sunt cuvinte sinonime și definesc un coș. În acest caz, coș a devenit sistemul de canalizare în care utilizatorii lui aruncă din păcate tot ce le prisosește în casă și gospodărie, nu doar apa uzată. De fapt, fiecare cuvânt în parte poate să exprime deprinderile recente, cam de la început de pandemie de COVID-19 în mod acut, ale unei bune părți a buzoienilor, locuitori ai orașului reședință de județ. Respect față de ei înșiși? Simț civic pierdut? Autocondamnare la disconfort? Sau neștiință? Elementar este să vă spunem din start că în canalizarea orașului zac aruncate intenționat de la resturi de legume și fructe, sticle din plastic și nu numai, roti de mașini, ligheane, haine de iarnă și până la cantități mari de sâmburi de prune, machete, frigidere, chiar echipamente de protecție, dar mai ales sute de mii de șervețele umede – cel mai temut inamic al echipamentelor de lucru din stațiile de epurare.
Cum se curăță canalizarea?
Ca să probăm comportamentul buzoienilor, clar nu al tuturor buzoienilor, locuitori ai orașului reședință de județ Buzău, mergem pe străzile pe care fac curățirea canalizării angajați ai Companiei de Apă Buzău, desigur. Mașini profesionale acționează des de gata doi ani pe străzile Buzăului.
Claudiu Șușu și Romulus sunt doi dintre angajații CA Buzău care iau parte la curățarea unui tronson dintre strada Transilvaniei și o stradă adiacentă. O astfel de lucrare durează de la câteva ore, spunea Claudiu, și până la câteva zile bune, chiar o întreagă săptămână. Este important de reținut punctul de plecare al prezentării a ceea ce se întâmplă pe sistemul de canalizare din oraș pentru că punctul final tot acestei mașini-curățitor îi aparține, însă în Stația de Epurare a orașului Buzău, acolo unde nici utilajele specifice nu mai fac față indolenței, nepriceperii, indiferenței, neștiinței, ce o fi ca acțiune ce nu ne face deloc cinste.
Așadar, în spatele nostru, și cu un trafic auto intens, să fie spre ora 10 a dimineții, Claudiu și Romulus așteaptă ca furtunul special să treacă dinspre Transilvaniei spre strada adiacentă. În acest timp mergem și noi către Stația de Epurare a orașului să vedem împreună ce aruncăm pe canalizare fie folosind grupul sanitar, fie ridicând capacul unei guri de canalizare din apropiere și scăpând de ceea ce nu ne face trebuință sau poate ne face … rușine.
Ce inamici are epurarea apelor uzate în orașul Buzău?
Mihai Jica, șeful Stației de Epurare a Orașului Buzău ne-a oferit răspunsul corect, însă răspunsul cel mai adevărat este clar, noi, buzoienii, bună parte dintre noi, cei care nu mai învățăm o dată să ne limităm acțiunile vizavi de consum.
Pentru acest subiect două sunt exemplele pe care le ofer în orice discuție despre canalizare – la Unguriu, la o acțiune similar cu aceasta de pe strada Transilvaniei, în canalizare au fost găsite capace de roti de mașină, iar la Mărăcineni, un localnic a ridicat capacul și a aruncat porcul mort. Desigur, în fiecare caz în parte reparațiile pompelor specifice au costat mii de lei. Numai că noi, utilizatorii avem o singură și clară reacție – acuzăm. Doamne, ferește, nu pe noi înșine!… Desigur, operatorii locali sau regionali, cum este în cazul CAB.
Mihai Jica spunea anterior că servețelele umede și absorbantele sunt cei mai duri inamici, apoi blocuri de ciment, scânduri, ba și frigidere vin pe sistemul de canalizare al orașului Buzău, iar după ploile acestor zile plus efectele sărbătorilor Pascale înseamnă ceea ce spune mai departe șeful stației.
Un astfel de utilaj este realmente tras pe dreapta pentru a intra în reparații … și poate din nou. Se întâmplă, din păcate lunar! Lunar! Indiferent de susținuta campanie de responsabilizare desfășurată sistematic de Companie de Apă Buzău și numită Canalizarea nu e tomberon, buzoienii puși pe aceleși rele obiceiuri își continuă acțiunile negative.
Păstrăm totuși o idee generală – șervețelele umede se aruncă în coșul de gunoi, nicidecum în canalizare! Acestea sunt extrem de periculoase și au efect de bumerang – se fac funie și rup utilajele speciale din Stația de Epurare care ar putea la un moment dat să nu mai aibă cum să facă față miilor de șervețele lansate pe grupul sanitar zilnic, de buzoieni! Specialiștii spun că aceste șervețele umede sunt din plastic, nu se dizolvă în apă, ba blochează pompele de apă și intrarea în stația de epurare, apoi distrug părți din echipamentele de lucru prin lipirea unul de celălalt și formarea unei funii.
Deci, fără șervețele umede în toalete! Și fără absorbante!
Cu 10 tone lunar este mai greu accesibil și devine mai periculos chiar pentru noi înșine acest coș de gunoi clandestine, așa cum considerăm în prezent canalizarea! Și costă!
Cantități industriale de sâmburi de prune, în canalizare
Numai că una dintre descoperirile uimitoare, și spunem cu ghilimelele de rigoare acest cuvânt, este reprezentată de o cantitate imensă de sâmburi de prune. Mihai Jica ne arată într-o benă un rest aparte provenit din țevile de canalizare.
Zeci de tone de nisip vin pe aceeași canalizare a orașului
Mormane de agregate minerale se văd în curtea Stației de Epurare Buzău. Șeful Mihai Jica explică imediat de unde provine pietrișul sau exclusiveâ nisipul.
Când plouă, cantitatea de nisip epurată poate ajunge și la 50 de tone.
Spre ieșirea din Stația de Epurare a orașului Buzău, mașina-curățitor a CAB se aude ronțăind din nou. Mihai Jica revine.
Așadar, aici este punctul final. Canalizarea orașului scoate la iveală chiar și păpuși gonflabile, darămite zeci de tone de nisip, șervețele umede și … sâmburi! Am precizat că minim 30 de tone de resturi aruncăm în mod greșit în canalizare lunar! Cantitatea poate merge însă spre 60 de tone fără dram de exagerare!
Ne luăm răgaz o clipă să ne gândim cui facem rău?
Enumerăm câteva dintre regulile pe care este bine să le aplicăm cu toții:
NU aruncăm în vasul wc produse de igienă personală: șervețele umede sau dezinfectante, absorbante de igienă intimă, bețișoare de urechi, vată, tifon, măști de protecție, mănuși chirurgicale etc.;
NU aruncăm în vasul wc substanţe şi obiecte periculoase pentru mediu: obiecte solide sau tăioase, materiale textile, resturi vegetale, medicamente;
NU aruncăm în vasul wc sau chiuvete resturi menajere: gunoi, grăsimi arse folosite în bucătărie, recipienti;
NU aruncăm în vasul wc sau chiuvete produse chimice şi toxice: vopsea, ulei, cerneală, diluanţi, substanţe de laborator, pesticide, insecticide, otrăvuri contra rozătoarelor, produse petroliere etc.;
NU blocăm accesul la gurile de scurgere şi căminele de vizitare;
NU aruncăm gunoaie sau substanțe toxice pe stradă. Posibilitatea ca acestea să ajungă în dreptul gurilor de scurgere și să le blocheze este extrem de mare;
RECICLAȚI! sticlă, materialele plastice, baterii – colectați-le separat;
COMPOSTAȚI! cojile de ou, zațul de cafea, legumele, fructele pot fi transformate în îngrășământ;
REUTILIZAȚI! hârtia;
DONAȚI! haine, articole de uz casnic;
ARUNCAȚI RESPONSABIL! doar în locurile special amenajate: pubele, coșuri de gunoi.
Aceste reguli reprezintă informații furnizate de către specialistii în comunicare ai CA Buzău
Add Comment