Lent se mai lasa 2020 inceput sub toate aspectele vietii social-economice. Nici iarna reala nu pare sa fie si nici primavara get-beget nu da semne ca ar fi. Intocmai si oamenii si mersul lucrurilor. Mai prindem curaj doar cand vine cate o veste mai buna de genul celei care zice ca se pun muncitorii pe treaba pe drumul judetean ce urca in varf de munte, la Bisoca, si ar trece el, viteazul, si in Vrancea, insa acolo da piept cu asfaltul vecinilor turnat hat, de minim patru ani!
Interesant este sa punem pe primul loc credinta nu intr-o vorba, ci in faptul ca presiunea pe care o pune in acest moment drumul pacatului pe autoritatile judetene, chiar nu mai poate fi ocolita, deci nu au incotro si trebuie sa dea start refacerii acestui drum care va da o noua carte de identitate si zonei Sarulesti, dar mai ales Bisocii fantastice spre care zic sa merg si eu astazi.
Si promit sa nu mai zic o vorba despre drum! Cand nu mai stiu pe care dintre gropi sa o ocolesc ridic privirea spre inaltul coniferelor ce imbraca maiestuos aceasta cale de acces „parlita”, asa ii zic mai nou locuitorii. Si vad nuante grozave de alb si verde crud. Daca as putea sa inchid ochii as vrea sa cred ca deja urc pe drumul cel refacut si ca dau imediat de indicatoare turistice care imi zic ca ma indrept spre partia de schi de la Bisoca si spre unitati de minim trei margarete de cazare si restaurant. Nu va mai fi multa vreme pana cand vom discuta despre primele pensiuni si hoteluri care trebuie sa apara in Mica Elvetie din Muntii Buzaului. Au trecut 30 de ani de rugaminti de refacere a drumului judetean spre Bisoca, nu vor trece alti 30 pana apare si infrastructura turistica mai ales ca baza exista: https://buzaulinreportaje.ro/reportaj/reportaj-social/bisoca-statiune-la-cheie/.
Asadar, in zare Bisoca cea mereu surprinzatoare! Oamenii apar ca umbre alergate de soare, ici-colo. Dau sa-i opresc pret de trei vorbe, nici gand! Frigul a intrat pana in maduva oaselor si fiecare isi cauta de-a fuga calea. Tocmai in Lopatareasa o mamica duce la gradinita un palc, i-as spune de vreo patru copii. E destul de mult! Imi zice ca de teama animalelor salbatice prefera sa-i coboare pana spre scoala. Bisoceanca mi-a 
explicat cate coaste urca si coboara micutii de maxim noua ani ca sa invete carte. Au rosu in obraz si o vioiciune care te pune repede pe ganduri comparativ cu starea noastra latenta de oraseni comozi sau poate chiar lenesi. Isi ridica fiecare ghizodanelul pe spinare si coboara in sat la Lopatareasa. Mama sta in muche pana ii zareste ca au ajuns la scoala. Cam zece minute maxim si ii vede. Abia apoi pleaca sa mulga vaca si sa faca treburile casei. Asa in fiecare zi, de doua ori. Teama de urs e mai mare si se mai sperie, imi zice femeia, de vulpi. Femeia trecuta bine 35 de ani imi zice ca ursul sa tavaleste in gradina din spate si prin toti prunii ca si cand ar fi la el in barlog. Ei, na! Ma duc sa ma conving ca Bisoca este asa de atacata de ursi!
Ajutor social retras la Bisoca
Dau sa aflu una si incep cu alte aspecte ale vietii social-economice din comunitate, caci nu ai cum sa stai la discutie cu primarul Florin Stemate fara sa duci vorba si la ceea ce priveste direct dezvoltarea. Incet-incet! Potrivit recensamantului din anul 2011, zona aceasta minunata are 2.791 de locuitori, iar cel din 2002 ne spunea ca erau 2.962 de oameni care aveau resedinta permanenta in comunitate. Desigur, din 2011 si pana in prezent multi bisoceni au devenit expati, insa exista si exceptii: s-au mai si intors cativa acasa. Oricum, arata primarul Florin Stemate, cei care pleaca din comuna au activitate de minim trei luni peste hotare. In cazul celor asistati social, de cand acesta este primar in exercitiu, a fost asistata finantarea de la stat cu ajutor minim.
Nu sunt insa astazi intr-una din acele localitati, chiar si din judetul Buzau, in care usa birturilor sa fie mereu deschisa si oameni la mese fix de la ora 8 si chiar mai devreme. Iti vine uneori sa tipi prelung numai sa te faci auzit de cineva de pe undeva. Bisocenii sunt munteni harnici, pusi pe treaba. Semn pentru mine este si ceea ce spune primarul mai departe: de la 240 de kilometri cat este consemnat in acte, drumurile comunale au ajuns deja la 270 de km. Comunitatea se extinde, la fel si stilul de viata. Toate drumurile sunt in rampa!
Comuna care face parte din Geoparcul Tinutul Buzaului – suma de entitati administrative din judetul Buzau – nu asteapta sa fie ridicata, ci face pasi consistenti sa se ridice singura astfel incat insusi nivelul de trai al oamenilor sai sa fie diferit si fata de acum patru ani, deci nu incape comparatie cu o perioada sa spunem de 30 de ani. Si, iata un exemplu pe care nu credeam sa-l aud vreodoata povestit de un primar. Argumentez: in general problematica oamenilor fara curent electric in locuinte este pasata pana la uitare. La Bisoca nu a fost asa.
Desi suntem intr-o comuna de munte si am zice pe negandite ca avem inca de-a face cu izvoare cu apa cristalina si extrem de curate din care populatia sa-si conecteze locuintele, e cam gresit. Tocmai de aceea, in Bisoca este in derulare o finantare destinata alimentarii cu apa a comunitatii Sarile.
Asa ca, in comuna care rivalizeaza ca suprafata cu Bucurestiul, capitala Romaniei, pentru ca intocmai este si a ei, pietruirea drumurilor comunale a fost considerata pionierat in 2016 si 2017, iar in prezent aceste actiuni locale sunt permanente. Florin Stemate, edilul comunei de munte a judetului Buzau, accentueaza si da valoare folosirii unor utilaje intrate si ele in premiera in dotarea Primariei Bisoca, desi ar fi fost nevoie de ele si in 2005, spre exemplu, cand zapezile imense ingropau casele din Baltagari.
Aparent, nu dam importanta necesitatii utilajelor intr-o comunitate, insa tendinta la nivel national este ca aceste unitati teritorial-administrative sa devina independente si chiar sa aiba propriul profit din activitati de genul: vanzarea de compost obtinut prin tocarea resturilor vegetale. Ca atare, utilajele detinute de o primarie sunt extrem de importante.
Reiau un pariu asezat in randuri inca din 2018: imediat dupa ce incep lucrarile de refacere de pe drumul judetean care leaga Vintila Voda de Sarulesti si Bisoca, adica parlitul de drum al pacatelor din prezent, Bisoca va fi magnet pentru investitori!
Aflat la finalul primului mandat de primar si fiind singurul edil independent din judetul Buzau si surpriza alegerilor din 2016, bisoceanul Florin Stemate priveste peste activitatea din cei patru ani si spune raspicat: asteptarile au fost mai mari!
Intre timp insa bisocenii au o problema dificil de trecut!
Despagubiri record
De la consolidarea infrastructurii rutiere si a logisticii necesare dezvoltarii unei comunitati facem un pas mare catre o realitate: natura ne poate da palme aspre cand nu avem grija de ea. De vina nu au cum sa fie bisocenii pentru ca nu rascolesc mediul natural al salbaticiunilor intr-atat incat sa le scoata in sat spre locuintele lor. Probabil ca specialistii in management silvic vor gasi in timp scurt o solutie si nu o explicatie la ceea ce se intampla.
Pana atunci insa, draga noastra Bisoca este rai pentru animalele salbatice cu care omul a covietuit in buna pace indelung! Acum insa ursul e tovaras de drum la ceas de seara cu bisoceanul, iar peste noapte ii tabara animalele din gospodarie sau stupii din gradini. Bisoca este pe podiumul judetean al despagubirilor in urma pagubelor produse de urs, mai ales.
Interesant este ca la Bisoca suma totala a despagubirilor catre locuitorii pagubiti de animalele salbatice, indeosebi de urs reprezinta peste 40 la suta din totalul la nivel judetean. Este o suma record pentru o comunitate mica a judetului Buzau, insa care rivalizeaza ca suprafata cu capitala Romaniei.
Calea avizelor
Nu am cum sa nu merg pe firul subiectului catre reprezentantii institutiilor care fie fac parte din comisia de stabilirea a pagubei, fie au resposnabilitatea de a actiona preventiv in fondurile cinegetice. Primul popas este la Dragos Stefanescu, directorul Asociatiei Judetene a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Buzau. Acesta precizeaza ca sunt extrem de multe situatii la nivel de judet Buzau fara despagubire, insa acolo unde animalele salbatice s-au inmultit sunt probleme si se impune si recoltarea unei cote marite. Spre exemplu, pentru campioana Bisoca s-a facut solicitare la Ministerul Mediului de aprobare a impuscarii a doi ursi, insa, spune Stefanescu se va reveni asupra solicitarii.
La fel si in cazul Beceni, a doua comunitate afectata de atacurile ursului, indeosebi. Aici ursul “opteaza” pentru vite si albine mai ales. A treia zona cu mari probleme date de atacurile animalelor salbatice este Rm. 
Sarat pentru care de asemenea se va cere recoltarea unui urs. Seful AJVPS arata ca si pentru Beceni urmeaza sa se faca o cerere de derogare pentru impuscarea unui urs, dar cel mai asteptat lucru este stabilirea spre 15 mai 2020 de catre acelasi minister a nivelului de preventie potrivit Legii 13/2020 prin care se fixeaza numarul de exemplare ce pot fi recoltate. Complicat! Pana in mai, la Beceni, spre exemplu insasi dezvoltarea economica a comunitatii va fi afectata serios pentru ca ursii ataca masiv, arata Laurentiu Constantin, edilul comunitatii. Aici nivelul de despagubiri este foarte mare, de asemenea, insa nu aceasta suma ii multumeste pe satenii ramasi fara vite sau albine, ci faptul ca isi pierd insasi importanta si utilitatea economica si sociala. Oamenii renunta sa mai infiinteze livezi, sa mi creasca albine sau animale si chiar se
gandesc si la locurile de munca in ture de noapte sa renunte, desi s-ar ajunge la gesturi extreme in acest fel. Primarul povesteste ca oamenii care lucreaza in schimburi de noapte se intalnesc cu ursul pe drumul judetean. Lunca Morii, Izvorul Dulce, Carpinistea, Floresti sau Dimiana sunt satele in care ursul, sacalii si lupii au produs nenumarate pagube. Un alt aspect aparte este ca la nivelul acestei zone Beceni, traiesc mai multi ursi ca niciodata!
Informatia concreta de la Agentia pentru Protectia Mediului
Pentru a vedea clar situatia la nivel de judet Buzau am solicitat si Agentiei pentru Protectia Mediului Buzau, in speta directorului executive Sanda Catalina Postolache informatii punctuale astfel incat sa putem avea oglinda generala a problematicii. In informare se arata ca in cursul anului 2019 specialistii APM au participat impreuna cu colegii de la Garda Forestiera Focsani la 87 de comisii de constatare si evaluare a pagubelor produse de animalele salbatice in gospodăariile cetatenilor, iar valoarea estimata la nivel judetean mi-a fost prezentata de Carmen Paval, purtatorul de cuvant al institutiei.
177.199 lei per judet Buzau. Potrivit situatiei APM, totusi situatia ar fi exact inversa: Beceni are suma cea mai mare, adica 64.655 de lei, iar Bisoca a doua suma, 47.565 de lei si, da sunt cele mai ridicate valori din teritoriul nostru. Pentru ca Laurentiu Constantin a vorbit despre trei specii de animale care ataca am intrebat-o pe Carmen Paval ce predomina.
Desigur, locuitorii afectati de animalele salbatice arata cu usurinta inspre vanatorii si administratorii de fonduri de vanatoare care au obligatia sa faca drumuri dese in paduri pentru a duce hrana animalelor salbatice. Dificil de stiut insa daca doar catre acestia sa ne indreptam atentia. Ca atare, am revenit la Carmen Paval si am cerut o posibila explicatie privind managementul in acest caz.
Revin la Dragos Stefanescu, directorul AJVPS Buzau – cel mai mare administrator de fonduri de vanatoare din teritoriu – care spune ca animalele din fondurile de vanatoare ale asociatiei primesc prima jumatate din hrana anuala pana la 31 octombrie si a doua jumatate in luna martie. Animalele primesc hrana suculenta, adica sfecla sau mere, spre exemplu sau concentrate.
Ursul si fratii sai din padure au atacat pana acum animale domestice si albinele din stupul cu miere si nu s-a intamplat ca in judetul vecin, Vrancea sa fie ucis un om de un animal salbatic.
Multumim Ilinca Ghioc si Ioana Horhocica pentru o parte dintre fotografii!
Add Comment