Diferenta in turism

Am inceput sa vad care este aceasta. Luate la pas, zonele turistice ale judetului Buzau spun o poveste fara sfarsit. Despre o frumusete rara care nu poate iesi doar la drum national sau judetean, care nu are exclusiv asfalt in jur, masute si bancute din lemn, wi-fi free, pensiuni de minim trei margarete, zone bine delimitate si dotate pentru campare si cate altele.

Obiectivele turistice din judetul Buzau au turisti!

Si sunt si zone timide, insa de o extraordinara frumusete care stau bine ascunse la locul lor, dar sunt atat de iubite de turisti incat deja 2019 creioneaza o alta forma de turism in judetul Buzau. Sunt zone intregi adjudecate de turisti pentru campare cu cortul sau cu rulota. Buzaul nostru se prezinta in alt chip in fata calatorilor si nu il poate descrie si iubi decat cel care il respecta, il lasa curat la plecare si il viziteaza de cate ori sufletul ii cere sa simta ceva frumos! Numai ca turismul real care prinde contur nu are nevoie nici de sustinere si nici de recunoastere, ce sa mai spun de statistici sau de harti care sa identifice obiectivele de vizitat. Cea mai buna promovare o face ospitalitatea oamenilor simpli din satele judetului nostru minunat. Turism spun deja ca fac foarte multi buzoieni si incepe sa para precum desfasurarea politica, numai ca turistul stie bine sa observe diferenta.

Autoritatile din judetul Buzau aduc insa evenimente de anvergura in completarea a ceea ce stie si foloseste calatorul pentru a poposi la noi. Spre exemplu, la un simplu inventar realizat impreuna cu specialisti ai Consiliului Judetean, in vara 2019, in trei luni doar, la doar trei evenimente au venit in zona noastra peste 22.000 de vizitatori.

Ca sa ne dam seama de evolutia turismului in judet va prezint o statistica. Ea arata ca in 2012 au innoptat in judet 166.716 turisti, iar in 2018 nu mai putin de 199.979 de calatori.  In acelasi an de start, 2012, Buzaul avea 85 de unitati de cazare, acum are 109. Atunci erau 3.059 de locuri de cazare, acum 3.610. In 2012 soseau in Buzau 56.991 turisti, in 2018 statistica spune ca numarul se ridica la 94.962, dintre acestia doar 6.439 erau straini. Nu stiu cat de veridica ar fi observatia mea din teren in fata datelor statistice, insa ceea ce vad eu arata ca in judet sunt cu mult mai multi turisti si mult mai multe spatii de cazare. Si mai exista si categoria constructiilor destinate turismului aflate inca in diverse stadii de dinainte de deschidere si ma refer din nou la zona Siriu care are deja 26 de pensiuni, iar altele sunt aproape de deschidere.

Adaug la acelasi capitol zona Nehoiu, dar si Magura si Lopatari, ba chiar si Bisoca are aspiratii asemanatoare. In acest context, de la presedintele Consiliului Judetean Petre Emanoil Neagu vine informatia potrivit careia de la 1 ianuarie 2020 autorizarea noilor unitati turistice se va face direct de la institutia pe care acesta o conduce.

Revin la potentarea turismului prin evenimente care atrag la Buzau vizitatori. Specialistii Consiliului Judetean Buzau pun cap de afis BuzauFest, festivalul judetului Buzau care se desfasoara in zona fanion Monteoru. Nu mai putin de 20.000 de oameni au venit la evenimentul care aduna laolalta artisti, artizani si mesteri populari, roman ice reconstituie istoria si pasionati de masini chiar, sportivi si calatori.

Festivalul International de Folclor “Plaiurile Mioritei”, recent incheiat in ultimul weekend de iulie in orasul Buzau a atras si el minim o mie de turisti care vin sa vada varietatea de grupuri folclorice din tarile participante si ajung, desigur sa cunoasca si orasul Buzau. O altfel de lume care retine ca Buzaul este pe harta festivalurilor cu specific si isi pune in agenda concediul in luna iulie in general pentru un city break la Buzau.

Nu trebuie sa uitam ca la sfarsit de luna mai, judetul Buzau a beneficiat de o alta forma de promovare la nivel continental. Summitul economic desfasurat sub presedintia Romaniei la UE a avut loc in orasul Buzau. Au fost minim 200 de participanti care pot reveni cu propuneri concrete pentru dezvoltarea unui teritoriu care s-a prezentat cu geografie, traditii, port, istorie si rezultate in fata europenilor prezenti la lucrarile summitului. Atunci, 30 de amfitrioni, in fapt elevi buzoieni de la Colegiul National B. P. Hasdeu au primit din partea Consiliului Judetean Buzau diploma de voluntar care le poate fi de folos in viitorul profesional, un prim pas fiind insasi admiterea la o facultate.

Sustinerea competitiilor de off-road de catre conducerea Consiliului Judetean este o actiune continua din aprilie si pana in octombrie chiar, anual, si care aduce in mod categoric sute de turisti la fiecare eveniment. Si mentionez Romanian BAJA – competitia care in 2019 a adunat cei mai buni piloti de pe continent si cateva varfuri mondiale. Este evenimentul de un million de euro, bani cheltuiti in judetul Buzau pe cazare, mancare si lucruri necesare domeniului. Maurizio Bordon, organizatorul principal al evenimentului vorbeste despre piloti spanioli si sarbi care in aceasta perioada revin cu familiile in concedii in judetul nostru.

In urma fiecarui eveniment a doua observatie dupa cat de frumos a fost se refera la starea infrastructurii rutiere a judetului Buzau catre obiectivele turistice. Aspect cunoscut si detaliat impreuna cu presedintele Petre Emanoil Neagu cu alte ocazii si redat in paginile de interviu si reportaj din buzaulinreportaje.ro, spre exemplu in articolul https://buzaulinreportaje.ro/interviu/interviu-social/turism-de-buzau-desteptarea/ sau in https://buzaulinreportaje.ro/reportaj/reportaj-special/judetul-buzau-radiografie-pe-varf-de-munte/. Ample lucrari de refacere a drumurilor afectate de timp si intemperii au loc in diverse locuri din judet, cel mai cunoscut fiind tronsonul drumului judetean 203 K incepand de la Maracineni spre Podu Muncii. Este drumul cel mai asteptat astfel incat turismul din zona muntilor de sare, de la Meledic, Focul Viu, Mocearu si inapoi spre Bisoca sa infloreasca realmente. Numai ca lipseste inca veriga Vitila Voda-Sarulesti-Bisoca, drum al pacatului care provoaca soferii de cativa ani la rezistenta psihica. Vestea buna a venit insa de cateva zile si a fost prezentata de catre presedintele Consiliului Judetean Buzau, Petre Emanoil Neagu. Iata ce spune.

In general, ideal este sa avem parte si de o a treia opinie atunci cand vorbim despre ceva, iar domeniul turism este unul de mare delicatese momentan. Asadar, l-am provocat pe Constantin Iulian Tanascu, presedinte al Asociatiei Calator prin Romania, acum si doctorand al Academiei de Studii Economice Bucuresti, si, cel mai important, nascut in Sarata Monteoru, precum si omul care pune la punct platforma www.travellerinromania.com  sa caracterizam impreuna ceea ce se intampla in 2019 in turismul buzoian. Pentru ca poate face comparatie cu ceea ce se intampla in alte teritorii ale Romaniei, l-am rugat pe Iulian Tanascu sa spuna cum se promoveaza un judet? “In primul rand se face o analiza a potentialului turistic ( cate obiective are judetul – antropic/natural, cate locuri de cazare disponibile si cu ce capacitate de cazare). Apoi se analizeaza rutele spre obiective (ca degeaba avem obiective daca nu putem ajunge la ele). Dupa ce vedem ce avem si cum ajungem acolo, realizam niste analize asupra numarului de turisti pentru a vedea care sunt cele mai vizitate obiective si care cel mai putin. Totul tine in analize. Totul se face pe baza acestora. Asa dezvolti un judet fata de altul. Nu degeaba se spune ca cine detine “informatia”, detine cea mai importanta resursa”.

Iar Buzaul este deasupra liniei de mijloc in clasamentul national privind potentialul turistic. Avem toate formele de relief, chiar si delta la Balta Alba, ba si desert a aparut in zona Padina, insa nu am certificarea lui de la specialisti. Revin la Iulian Tanascu pentru a vorbi despre judetul nostru:” Buzaul are potential turistic din punctul de vedere al obiectivelor turistice si cazarii, dar avem probleme mari pe parte de promovare. Sunt multi oameni care nu stiu ce avem in judet. Conform bazelor noastre de date, in Buzau ( doar in Buzau) sunt 546 de obiective turistice. Dintre acestea, turistii nationali (ca nu avem pretentii de la cei internationali sa cunoasca) cunosc maximum 20. Problema este ca turistii nationali nu au de unde sa cunoasca judetul din punct de vedere turistic daca nu o iau, efectiv, la pas. Turismul din Buzau, din punctul meu de vedere, este mort, in unele parti (zona Vulcanilor Noroiosi, de exemplu) mai misca putin, in rest mort. Problema autoritatilor (si este o problema in orice judet) este lipsa de creativitate si de aliniere la tehnologiile moderne prin intermediul carora putem promova. Obiective turistice Buzau ar fi asa Vulcanii Noroiosi, Lacul Vulturilor, Focul Viu, Manastirea Ciolanu, Barajul Siriu, Cascada Casoca, Tabara de sculptura de la Magura, Schitul Cetatuia, Biserica dintr-o Piatra, Taramul de sare de la Meledic, Piatra Alba de la Grunj, Asezarile rupestre, Chilia lui Ambrozie Rizea, Muzeul Timpul Omului, Babele de la Ulmet, Conacul Marghiloman, Statiunea Sarata Monteoru (cu capela Monteoru, cu Casa Monteoru, cu mina de petrol unica in Europa si singura de acest fel in exploatare din lume) … astea sunt doar o parte dintre ele.

Ca jurnalist de teren spun in mod clar ca resping formularea “ turism mort”, mai degraba as fi de accord suta la suta cu faptul ca micii sau mai marii jucatori din turism nu doresc promovare, nu cunosc eficienta ei si nu investesc concret in linii serioase de promovare. Argumentez imediat si de ce nu este mort turismul din judetul Buzau, ins ail intreb pe Iulian Tanascu despre pozitionare Buzaului intre Prahova, Covasna si Brasov:”Simpla matematica… Covasna are 153 de obiective turistice, Prahova  are 257,  iar Brasovul are 474, vorbesc aici de acele obiective care au cod LMI. Matematica ne zice ca Buzaul este peste ele din punctual de vedere al obiectivelor turistice. Primele doua adunate fac 410, Buzaul are 546… deci potentialul este mare si inclina in favoarea Buzaului. Singurele lucruri care fac ca Brasovul si Prahova pe alocuri sa fie mult mai vizitate decat Buzaul tin exclusiv de banii alocati in promovare si de strategiile existente”.

Intocmai.  In ultima speta, de la Iulian Tanascu aflu ca in continuare turistii merg tot la  Vulcanii Noroiosi, Barajul Siriu, Manastirea Ciolanu si exista inceputuri timide spre Casoca datorita expunerii pe retelele de socializare.

Pozitia buzoianului plecat in Bucuresti si specialist active in domeniu ne poate pune pe ganduri. Eu resping ideea de turism mort tocmai pentru ca sunt jurnalist de teren si vad efectiv cum se dezvolta fiecare zona in parte. Zilele trecute, un important manager de hotel din Sarata Monteoru imi spunea ca datorita valului mare de turisti tineri care vin toata saptamana din tara, dar si din strainatate, la bazinele din statiunea balneoclimaterica fanion a judetului Buzau, persoanele dormice sa ajunga la tratament au acces dincolo de 1 septembrie. Un alt manager din aceeasi zona arata ca sunt in fiecare weekend peste 5.000 de turisti in iulie si august la Sarata Monteoru.

Mai sus, spre Cheile Buzaului nu mai vorbim in weekend de zona Valea Neagra, ci de valea corturilor si a rulotelor, desi nu este nimic amenajat in acest sens. Se practica pescuitul pe raul Buzau, drumetiile montane, mersul cu bicicleta sau cu motocicleta pe diverse trasee si chiar cu ATV-ul si placa.

O surpriza fantastica zona Siriu care are un drum aparte in peisajul turismului care isi reface si infrastructura rutiera, dar si de cazare.

Asadar, asezati Buzaul cateva trepte mai sus, exista oameni si institutii care incearca sa recupereze mult timp pierdut, iar frumusetile de necomparat ale judetului ii ajuta din mers!

Doua dintre fotografii apartin mediului online de socializare si Elenei Borcaeas!