Cresc norii unul dupa altul. Pare sa fie petrecere mare sus, in cer, in inima involburatilor! Nu am cum sa las privirea, desi as vrea sa vad senin cu soare mult si la orizont mov! Ca intr-un lan cu lavanda, sa mi se umple sufletul de bucurie si mintea de bine! Ce, credeti ca nu se poate?! Si repede ma duce gandul spre oaza de bucurie.
Caci asa am si cunoscut-o pe Carmen Nuta. Bucuroasa! Cu zambet larg si vorbind cu siguranta despre pasiunea care se infiripa si careia ii crescusera cu doi ani in urma deja aripile. Acum sa verific starea aceasta de beatitudine! Pare sa fie dorinta unei zile toride – prefer relaxarea sa vina asa decat dintr-o piscina care sa racoreasca imediat corpul.
Judetul Buzau ofera parca din ce in ce mai putine idei inovatoare, exclusive, dar si fermecatoare in acelasi timp, cu prindere buna si pe zona de marketing, dar care sa fie si pe gustul si sanatatea oamenilor. Ca atare, un tanar care breveteaza intr-un domeniu este tare bine primit in comunitate. Poate insasi comunitatea ar trebui sa promoveze artizanul unei idei benefice si pentru ea insasi!
Trec peste gandurile care sunt practice in orice comunitate din Europa de Vest si greu aplicabile la noi, ramane insa un gust amar al celui care se zbate sa reuseasca. Spun asta pentru ca merg spre Carmen Nuta si nu merg pentru prima data. Am cunoscut-o cu fix doi ani in urma cand vorbea despre fructificarea primei productii de lavanda, era perioada in care investitiile primau in atelierul de lavanda de la Maracineni, acolo isi avea atunci sediul. Vara arunca aceeasi caldura torida de topea orice entuziasm de munca. Primul pas in atelier insa a fost atat de primitor incat cred ca va semnifica multa vreme racoarea de vara pe care mi-o doresc combinata insa cu un miros perfect!
Perfect! Da, perfect! Atat de frumos a putut sa miroasa din atelierul doamnei Lavanda incat nasul si-a conservat darul primit multe zile in sir! Am cunsocut atunci lavanda si iertati sinceritatea: chiar nu vazusem decat fotografii cu lavanda cea mov si mereu incantatoare. Nu ma gandeam ca poate sa devina seducatoare, de nelipsit, mereu aproape atunci cand sufletul se impiedica si pierde din forta, atat de repede aducatoare de sanatate si, in final, precum un obicei bun pe care trebuie sa-l repeti ori de cate ori vrei sa fii special! Oare doamna Lavanda – ii spun asa cu mare placere lui Carmen Nuta pentru ca o consider de-a dreptul omul care a dezvoltat in judetul Buzau acest capitol – aurul mov intai inspre sanatate, educatie si mai apoi spre profit!
Ha! Ca mi-am adus aminte de primul interviu in care imi spunea cat de constienta este ca se dedica unei pasiuni pe care abia incet-incet o vor intelege oamenii si vor dori sa contribuie la intrarea ei in societatea de consum! O gasesc astazi pe Carmen in zona centrala a orasului, tot in atelier, cu masca la gura si nas, cu sort si manusi – un laborant care lucreaza cu grija florile din acest an.
Lanul cu lavanda din spatele Vulcanilor Noroiosi
Si au trecut doi ani in care Carmen Nuta a intrat rapid in societatea care in fapt o astepta si nu stia cum sa o afle. Lavanda este cultivata tot pe jumatate de hectar in zona Vintila Voda, vecina cu Vulcanii Noroiosi, iar parintii Georgeta si Ion Stanciu au grija de sanatatea tufelor, ba au inceput sa iasa si la evenimentele pe care doamna Lavanda le onoreaza cu prezenta prin produse aparte, usor de retinut. Isi retrage putin masca de pe fata si sta de vorba cu mine: Noi anul acesta suntem in anul patru de cultura si am avut o cultura neasteptata, foarte buna, plina de flori. Un pic tijele lor sunt mai scurte decat ar fi trebuit sa fie pentru ca nu au fost ploi cand s-au dezvoltat. Spicul e mare si bogat, insa. Am recoltat-o si am facut deja uleiul esential si hidrolatul si ne-au iesit cantitatile asa cum spun specialistii in functie de cantitatea distilata.
Dam fila inapoi si o intreb pe doamna aceasta cu miros permanent de lavanda, asa gandesc eu, cum au fost anii acestia de cand da frau liber pasiunii pusa in fapt in slujba noastra, a consumatorilor de produse bio si benefice sanatatii: Daaaa, anul trecut am luat distilatorul pentru ca nu aveam cumparatori de floare de lavanda engros. Vinzi un buchet-doua-trei, dar dupa jumatate de hectar ies destule buchete incat trebuie sa dai si engros. Noi nici nu ne-am axat prea mult pe treaba aceasta. Si asa am luat distilatorul pentru a produce singuri uleiul si a fi siguri ce producem si mai ales pentru a-l folosi in produsele noastre handmade de comsetice bio cum sunt cremele, sapunurile…
Adevarul este ca in jurul nostru, in holul atelierului, intr-o expozitie cu predominanta mov ca si culoare, stau dovada sapunurile handmade si cremele produse de Carmen Nuta, bine sunt ele in atentie multe si marunte alte produse pe care nici nu incerc sa le identific dar sunt bine descriese ca fiind pentru barbati, chiar, pentru ten, pentru corp si asa mai departe. Carmen stie si ea spune detaliat: Am ajuns in acesti doi ani si ceva de cand producem sapunul sa avem clieni permanenti. Nu foarte multi, sincer. Noi nu ne-am gandit niciodata sa producem foarte mult pentru ca atunci pierzi din calitate nu o sa mai poti tine bine cont la partea bio si daca produci foarte mult atunci trebuie adaugati conservanti si atunci preferam sa fim doar pentru anumite persoane. Noi vindem pe Bucuresti unde vad ca din ce in ce sunt mai cautate si comenzile mai mari si ne bucura foarte tare. Cred ca incet-incet sunt si la noi apreciate aceste produse. Oamenii care vin din afara sau traiesc afara inteleg mai bine ca sapunul acesta handmade si din lavanda nu este doar pentru a curata, este insasi sanatatea omului!
Cel mai cerut ramane sapunul de lavanda! Insa depinde… spre exemplu adolescentii cer sapunul cu propolis, dar la recomandarea noastra pentru ca ei au diverse probleme la aceasta varsta.
Succesul din aer liber
Ii spun asa pentru ca pe Carmen Nuta si produsele ei cu lavanda la baza le-am intalnit in ultimul an in evenimente socio-culturale deschise la Galeriile de Arta ale Consiliului Judetean Buzau sau la BuzauFest, festivalul judetului care a reunit la Sarata Monetoru mesteri populari, dar si acesti artizani fantastici ai judetului. Cum era de asteptat, standul cu multa lavanda, deci in nuante de mov, s-a remarcat la BuzauFest ca fiind cel mai placut. Aprecierea nu-mi apartine, ci reprezinta o succesiune de opinii ale unor persoane cu expertiza in organizarea de evenimente publice: Sincer asa ne si dorim, sa fim altfel si lumea sa stie ca atunci cand se vorbeste de www.eddel.ro ca este vorba despre seriozitate, calitate si multa dragoste in tot ceea ce facem. Ultimul targ, cel de la Sarata Monteoru a fost un real succes. Fata de 2017, acum au crescut vanzarile, au fost cumparate multe produse, unele merg mai bine, altele mai slab. E de fapt vorba si de pret, dar si de categoria de oameni careia noi ne adresam. Noi facem totul bio si manual, deci pretul nu poate fi pret mic.
Harti digitale cu artizani si obiective turistice, in studiu la nivel judetean
Pentru ca micul artizan care creste incet, fara pretentii de imbogatire rapida, ci punand ca prioritate santatea si educarea buzoienilor in a consuma sapun care sa respecte definitia sapunului, a facut senzatie la BuzauFest l-am intrebat pe Petre Emanoil Neagu, presedintele Consiliului Judetean Buzau care este scopul cu care recurge la a invita deopotriva mesterii populari alaturi de artizani: Noi facem anual invitatia la BuzauFest catre grupurile de actiune locala si ele se prezinta cu cei mai valorosi oameni din comunitatile pe care le reprezinta. Ne gandim cumva sa potentam in acest fel acest sector al oamenilor cu idei aparte pentru ca si buzoienii apreciaza acest sector. Am mers mai departe cu ideea prin comparatie cu ceea ce fac francezii: harti active pe care sunt detaliat reprezentati si artizanii, dar si obiectivele turistice din spatiul respectiv: Nu este nicidecum o idée rea. Chiar o sa merg mai departe cu aceasta si poate o aplicam si la nivelul judetului Buzau pentru ca noi avem deja o baza de date cu peste 30 de buzoieni valorosi care pot reprezenta oricand zona noastra la orice eveniment cu fruntea sus si la rang de mare valoare cu produsele pe care le fac!
Lavanda, planta companion la Statiunea Legumicola din Buzau
Ca sa ne dam si mai bine seama de rolul activ pe care il are Carmen Nuta – producator de lavanda si de produse pe baza de lavanda, mergem la Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultura din Buzau. Apelam la cunostintele vaste pe care cercetatorul Floarea Burnichi le detine. Cu acest cercetator de exceptie al SCDL v-am facut cunostinta inca de la lansarea ziarului buzaulinreportaje.ro cand povesteam despre Mama rosiilor cherry din Romania. Astazi cautam raspuns la dr. cercetator Floarea Burnichi la intrebarea despre rolul si utilizarea lavandei in general, dar si in alimentatie si, mai ales trebuie sa vedem si daca exista o cultura de lavanda la statiunea fanion a judetului Buzau: Lavanda este utilizata in alimentatie, in producerea unei variate game de condimente/alimente: jeleu de lavanda, fursecuri, inghetata, ceai de lavanda, miere, sare. Utilizate sub forma de betisoare parfumate – alunga insectele si improspateaza aerul. In zilele noastre, preparatele pe baza de lavanda sunt folosite pentru a trata insomnia, a ameliora stresul si depresia, levantica avand un efect calmant aspra sistemului nervos. Poate fi folosita sub forma de tincturi, uleiuri si infuzii, sau comprese, pentru vindecarea ranilor, tratarea sinusurilor, durerilor de cap, mahmurelii, oboselii si extenuarii fizice. Uleiul esential de lavanda poate fi aplicat pe piele, ca antiseptic, pentru a grabi vindecarea ranilor si arsurilor de tot soiul.
Levantica nu este un condiment uzual, ea fiind specifica bucatariei provensale, unde, alaturi de alte plante aromatice (hasmatuchi, tarhon, cimbru, maghiran si, uneori, si fenicul) este folosita la prepararea mai multor mancaruri pe baza de peste, carne sau legume. Una dintre cele mai cunoscute retete este ”ratatouille”, o tocanita de legume foarte aromata, preparata din dovlecei, rosii si vinete. In afara Frantei, levantica este un condiment neobisnuit si, probabil, considerat extravagant. Ea este recomandata, In special, pentru condimentarea preparatelor din carne si peste, dar poate fi folosita pentru a adauga un plus de savoare si branzeturilor de oaie sau capra. Cu toate ca, pentru cei mai multi, ideea de a folosi levantica pentru condimentarea mancarurilor, ar putea parea, cel mai probabil, o bizarerie, renumele anumitor preparate de cofetarie a ajuns si pana la noi, asa cum este cazul renumitei Inghetate de levantica. Levantica macinata confera o savoare deosebita preparatelor pe baza de aluat (fursecuri, briose, checuri etc) si deserturilor din ciocolata. Asemeni vaniliei, (”zaharului vanilat”) levantica poate fi folosita pentru aromarea zaharului (prin introducerea unei ramurele uscate de lavanda Intr-un recipient cu zahar). In unele parti ale lumii, ea este adaugata in ceaiul verde, ceaiul negru sau in alte combinatii de plante aromatice consumate sub forma de infuzie. In afara de aceastea, levantica poate fi folosita si pentru aromarea compoturilor, siropurilor, gemurilor si dulceturilor.
La statiune avem o varietate de lavanda care se consuma – lavanda frantuzeasca. Utilizam lavanda ca planta companion in poligonul de agricultura ecologica, pentru protectia impotriva fluturilor (albilita – daunator al verzei), gandacului din Colorado, musculitei albe, soareci. Atrage insecte benefice – albine si insecte pradatoare – buburuze – care mananca afidele si alti pradatori ai insectelor daunatoare.
Deocamdata utilizam lavanda ca planta companion in agricultura ecologica. Inca nu o folosim in ameliorare. Dar nu se stie niciodata. Avem deja o colectie frumoasa, cu cateva soiuri de lavanda.
Reindragostirea
Sa nu iesim din atelierul cu lavanda al lui Carmen Nuta chiar daca am poposit in zile diferite la cele doua institutii pentru a cere opinii despre aceasta planta considerata aurul mov al planetei. Ii cer doamnei care ne ofera o alta definitie a lavandei, pana nu demult apanajul luxului frantuzesc, sa-mi spuna la final daca pasiunea din primul si al doilea an se pastreaza, iata, in cel de-al patrulea an de cultivare: Anul acesta, stiti, cred ca ne-am reindragostit, ne-am sedimentat sentimentele…mai mult, nu stiu cum sa spun. Este superb! Lanul de lavanda inflorit si zumzetul de albine, pentru ca de cealalta parte avem stupina si faptul ca e asezat intre dealuri spre munte unde e foarte multa faneata, si pomi fructiferi si nu sunt prea multi oameni in jur … e un loc rupt din povesti!
Ies cu zambetul pe buze si acelasi miros initial care probabil se va pastra cu ocazia fiecarei incursiuni in lumea mov a acestei doamne pentru care sapunul trebuie sa fie sapun, adica sa curete, imi spunea Carmen Nuta, in care laptele de capra este o componenta a sapunului must have din 2017 din spatiul american, si, in esenta, lavanda insasi este vedeta care nu trebuie inscrisa in nici un trend, ci trebuie tratata ca parte a sanatatii noastre si a puterii de linistire! Companion de siguranta!
O parte dintre fotografii ii apartin lui Carmen Nuta.
Add Comment