Din suflet, in capitala tomatelor din Romania

[et_pb_section bb_built=”1″ admin_label=”section”][et_pb_row admin_label=”row” background_position=”top_left” background_repeat=”repeat” background_size=”initial”][et_pb_column type=”4_4″][et_pb_text background_position=”top_left” background_repeat=”repeat” background_size=”initial” _builder_version=”3.5.1″]

Buzau. Parcul Alexandru Marghiloman. Minunat. De elita. Unic. Cu suflet. Variat. De repetat in mod obligatoriu si musai la Buzau. Putin umbrit insa. Mari absenti. Ar mai fi calificative pe care sa le atasez primei editii a Festivalului International al Tomatelor si Biodiversitatii organizat in premiera nationala de Primaria Municipiului Buzau prin Centrul Cultural Alexandru Marghiloman, Statiunea pentru Dezvoltare si Cercetare in Legumicultura Buzau si Asociatia Seminte cu suflet.

Asa ca imediat dupa ora noua a diminetii am intrat in fastuosul, impresionantul Parc Alexandru Marghiloman care de-a lungul istoriei a vazut mai ales capete incoronate, nobili ai lumii, cai, petreceri in aer liber, oameni politici, revolutionari sau copii. I-am uitat pe oamenii de cultura ai Buzaului modern in mod intentionat! Ei sunt categoria aparte care deja face fala acestui parc pentru ca a invatat aleile ce duc direct la Centrul Cultural Alexandru Marghiloman – deja depozitar al unor evenimente faine care potenteaza minuscula activitate culturala a Buzaului si ii da proportii de invidiat la nivel national. Arunc privire dupa privire. Sase porumbei simt ziua torida si fac baie intr-o fantana arteziana. Dintr-un foisor din lemn se aude muzica. Benone Sinulescu. Cine altcineva? O tanara blonda isi aseaza nervos rochia. E o cunoscuta a evenimentelor din ultimele luni de la Buzau, insa imi scapa numele. E gingasa si iubeste copiii. E mandra ca-i invata sa cante si ii aduna in jurul ei pe cativa ghidusi imbracati in costume etno, nicidecum populare autentice.

Interesul meu este altul. Sa urmaresc fosnetul, agitatia din fata foisorului care va fi sa fie probabil scena evenimentului. Mese lungi se aliniaza ca intr-un pluton in fata comenduirii. Pe ele, cu migala si mare atentie stau ca intr-o expozitie de cristaluri sute de soiuri de rosii. Am sa aflu peste doua ore ca ar fi peste 350 de soiuri de tomate din toata lumea prezente pentru prima data in perioada moderna la Buzau – zona in care tomata, spun specialistii care au citit cu atentie istoria, s-a aciuat, s-a impamantenit si imprietenit cu localnicii si s-a dezvoltat pe firul curgator al Buzaului. Deci, imi spune un fermier cu state vechi, om de fel din campia Baraganului, sunt destule motive pentru care orasul Buzau sa devina de astazi – era 4 august 2018 – capitala tomatelor din Romania!

     La prima dintre mesele din plutonul de tomate – ori sa-i spun baterie, caci au fost neasteptat de multi fermieri romani si straini prezenti la Buzau – legumele grupului de cercetatori de la SCDL Buzau! In primul rand, Statiunea a impresionat prin prezenta feminina placuta, in persoana unei tinere cercetatoare, Bianca Zamfir, care a zambit si a oferit explicatii fiecarui fermier dornic sa afle despre busuioc, castravetele antidiabet, soiurile de tomate expuse sau pur si simplu despre cei 12 cercetatori care aduc zilnic faima acestei unitati de elita a legumiculturii romanesti, iar astazi ar fi fost bines a fie cat mai multi la stand. Dar adevarul este dincolo de noi!, spune o vorba moderna. Langa stand, Constantin Vlad, directorul senior al SCDL intra in discutie cu colegii de la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti.

Imediat dupa tomatele catedralei legumiculturii din Romania au urmat intr-o ordine precizata de mine probabil inexact standurile oaspetilor fermieri din Franta si Ungaria, Austria si mai departe Republica Moldova. Exotic chiar pentru imaginea pe care ne-o ofera zilnic multi dintre legumicultorii nostri, cu sort adecvat si cu palarie, Bruno Fournier pune in atentia curiosilor tomatele colorate si in variate forme. Pe langa el, apar tot timpul curiosii care fac schimb de seminte si idei. In fapt, aflu ca acesta este si scopul evenimentului: sa se pastreze traditia soiurilor romanesti si cea a mentinerii semintelor lor!

Inainte de a merge mai departe va spun ca am asteptat o zi dupa consumarea evenimentului pentru a afla mai multe lucruri. Cel mai important: cum de a ajuns francezul Bruno sa-si boteze la Buzau tomata cea noua. I-a spus Nelumi. In fapt ajung sa aflu ceva fantastic! Cum s-a ajuns la ideea infiintarii acestui Festival al Tomatelor de la Buzau! Luminita Poujade a postat in grupul Seminte cu suflet de pe o retea de socializare o fotografie de la un festival de tomate din Europa, de la Bruxelles. Nelu Branza, un pasionat al domeniului si membru al grupului a vazut si s-a gandit cum ar fi sa fie asa ceva si la Buzau? I-a prezentat ideea Elenei Isbasoiu, directorul Centrului Cultural Alexandru Marghiloman si mai apoi au avut loc discutii oficiale si la nivel de Primaria Buzau si SCDL. Imediat l-au invitat si pe Bruno Fournier, gradinar adevarat si prezent la astfel de festivaluri din Europa. Povestea o aflu destul de greu de la Nelu Branza care vrea sa ramana un pasionat modest si atat. Il conving insa ca e frumos miezul de la care s-a pornit! Aflu si ca Bruno este iubit de legumicultorii romani si ca si-a botezat tomata tocmai pentru a le aduce un omagiu lui Nelu si Luminitei, cei doi oameni care au adus ideea unui festival al tomatelor pe masa oficialilor din zona Buzaului! Asa a sis pus pe scena cand le-a multumit oficialilor locali pentru primirea pe care i-au oferit-o. Bravo, oameni faini! Si cu suflet! Bravo, Nelu si Lumi!

Este din ce in ce mai multa lume. Greu de trecut de la un stand la altul si de pastrat atentia. Guraliva peste masura, insa in mod placut, Costella Toma din Buzau vrea sa arate lumii pastaile care cresc pana toamna tarziu si din care rupi continuu si mananci. Are rosii fel si fel si ea si vrea sa intre cu toate in concurs! Langa ea, Rodica Meirosu – buzoianca recunoscuta ca fiind doamna semintelor din zona noastra – sta cuminte si cu cohii mereu pe copiii de pe masa – tomatele.

Ei da, Buzaul da ton national pentru un concurs de degustat rosii! Organizatorii spun ca pana la ora 10, deci cu o ora inainte de inceperea oficiala a evenimentului, erau inscrise 50 de probe, insa timp mai era. Merg printre standurile cu suflet, caci asa vad conceptul acestui festival. O doamna din Botosani imi spune ca are acasa doua solarii imense in care cultiva fel si fel de rosii. Se mandreste cu Rusoaicele ei – soi adus din Rusia pe care ea insasi l-a botezat, dar pune pe aceeasi scara si rosiile cherry. Nu comercializeaza, ci totul este pentru casa.

   Din Gradina Moldovei, mai multi tineri aduc la randul lor tomatele cele mai alese printre care aseaza cu delicatete dovlecei frumosi ca aspect. Sunt atat de tineri incat dau sa-i intreb daca pe mainile lor se poate citi ca muncesc pamantul, deci daca ei insisi cultiva. Inainte sa primesc raspunsul se creeaza o mica aglomeratie si omul trebuie sa plece de langa mine. Vad insa palmele care prind niste hartii. Nici muncite-muncite, nici de birou! Nu stiu ce sa cred si imi intorc privirea pe prima alee. Doua doamne se bucura grozav pentru ca se revad. Se imbratiseaza. Inteleg de la Ana si Neculai Gheorghiu din Roman, Neamt, ca si socializarea intre pasionatii acestia este un argument al prezentei lor la astfel de evenimente. Vin sa schimbe intre ei cele mai alese seminte, sa se sfatuiasca mai ales cu cercetatorii cu privire la eradicarea bolilor intempestive de la tomate, dar sa se si revada pentru ca sunt prieteni pe viata – ii leaga tomatele, imi spune Costella cea mereu atenta!

Domnii acestia din Neamt sunt atat de placuti incat la un moment dat un sfert din lumea de pe alei se opreste la standul lor. Vorbesc cu zambetul pe buze despre cherry negre si tot ceea ce cultiva impreuna, ca o adevarata familie! Si garanteaza ca ofera toate tomatele gratuit la finalul zilei. Doamna vorbeste cu blandete, ca despre un copil, despre rosiile de pe masa ei! Atrage instantaneu atentia altor persoane interesate despre povestea tomatelor de Roman. Cei care asculta sunt simpli buzoieni aflati la plimbare prin parc, dar care au vazut adunarea si au trecut sa afle despre ce este vorba. O las pe doamna aceasta sa povesteasca in tihna cu oamenii care ii apreciaza munca, dar mai curand pasiunea.

   Cosmin Florea, directorul Directiei Agricole Buzau a strigat adunarea printre fermieri si au spus prezent cativa specialisti in cultivarea tomatelor, ardeilor si castravetilor, insa standul acesta nu a fost loc de pelerinaj pentru sfaturi legumicole, ci pentru exprimarea nemultumirilor legate de subventii. Fermieri din judet sau din Constanta si Timis l-au primit bine pe secretarul general al Ministerului Agriculturii, buzoianul George Sava spunandu-i tocmai aceste probleme din domeniul cresterii vacilor, spre exemplu. Pe buzoianul cu functie in minister l-am intrebat si noi presa cat de avansata este ideea infiintarii bancii de gene la Buzau. Acesta a precizat ca proiectul este avansat, in sensul ca se discuta de unde se ia teren pentru noua cladire care ar fi atat de binevenita in aceasta urbe devenita din 4 august 2018 capitala tomatelor din Romania!

Trec rapid in revista standul cu capsuni de la Vernesti, il salut pe sculptorul in lemn si ajung la domnul Silvestru care ofera legume bio cultivate la Parscov – in zona care nu mai spune mare lucru de ani de zile. Dar iata ca doi tineri au infiintat Solaris si au adus la Festivalul Tomatelor o vanata ce seamana cu un sarpe de mici dimensiuni. Este vanata care se preteaza la un domeniu de nisa, la mesele special pregatite in restaurant. Se trage in tigaie.  Partenera domnului Silvestru este fericita ca face desfacerea direct in restaurant unde vanata aceasta este apreciata la adevarata valoare.

Dupa ei, celebrul Petre Grivu, directorul Fermei Pomicole Istrita. Prezinta prunele care anul acesta au obtinut un record: intra intreaga productie, si vorbim despre sute de tone, in supermarketurile romanesti! Deci, Istrita – prune – supermarket! Victorie, romanii!

Sa revin insa la ideea de concurs. Am asteptat inca o zi dupa festival pentru a scrie reportajul pentru a vedea si cum a deliberat juriul din care a facut parte si Bruno, dar si academicianul Victor Lacatusu. Elena Isbasoiu, directorul Centrului Cultural Alexandru Marghiloman imi spune telefonic ca au fost premii complete la trei dintre categorii, iar la industrializare doar locurile unu si doi. Fiecare premiu I a primit 500 de lei, treapta a doua cate 350 de lei, iar treapta a treia 250 de lei si mentiunea – 100 de lei. Sunt premii de incurajare. Sa ne fie alaturi si in anii urmatori si sa pastreze semintele care pot ajunge in banca de gene de la Buzau. Asta pentru ca meritam! A fost prima editie, iar la anul stim ce avem de facut! Au fost cuvinte de lauda si un eveniment pe care Buzaul si-l dorea.

O rog insa pe Elena Isbasoiu sa lase un comentariu la acest articol cu numele premiantilor de la toate categoriile! Asta pentru ca sunt extrem de multi fermieri care doresc sa stie! Si spun ca o nota necesara ca actualul primar al Buzaului este primul in epoca moderna care da atentie legumicultorilor si cercetatorilor de la SCDL. Este primul care a mers de Ziua Portilor Deschise ale SCDL pe 26 iulie 2018 la eveniment si le-a dorit sa mearga inainte. Constantin Toma a fost si la Festivalul Tomatelor pentru a intari ideea ca la Buzau este obligatoriu sa existe un astfel de eveniment! Statiunea are deja o traditie! Prin secolul al XVII-lea se facea legumicultura aici la Buzau pe Iazul Morilor. Carol I infiinta aici prima structura legumicola. Este foarte important sa promovam hrana sanatoasa a romanilor! Va insemna foarte mult pentru Romania ca la noi, la Buzau sa existe banca de gene complexa!

Cercetatorii de la Buzau duc mai departe taditia! Daca se darama spre exemplu cladirea Primariei care este monument istoric categoria A ai pierdut o parte de istorie, dar daca aceste seminte nu vor fi pastrate vom pierde efectiv viitorul Romaniei! Ma bat pentru aceasta banca de gene si ma bat ca Romania sa nu mai importe atatea legume!, spune primarul care da intaietate cercetatorilor de la SCDL care s-au pus de-a lungul timpului in slujba romanilor oferindu-le aproape o suta de soiuri de legume unice!

Festivalul Tomatelor incep prin salutul oficialilor catre fermierii pasionati si mai apoi concursul de degustare. Ii las pe oamenii acestia care traiesc pentru o pasiune din gradina cu legume – samanta, insasi viitorul  – sa-si schimbe ultimele impresii si seminte.

Pentru ca am avut putin timp la dispozitie inainte de a scrie am cules impresii. Spre exemplu, un fermier din judetul Buzau care produce rosii deshidratate conservate in ulei de masline ar fi vrut sa prezinte finalul lantului de cultivare si valorificare a tomatelor! Nu a stiut ca are loc evenimentul. Mai mult, am precizat inca din primul paragraf ca au fost si umbre asupra evenimentului – cercetatori ai SCDL ar fi trebuit sa fie prezenti si cu creatii bio care sunt obtinute in premiera in aceasta institutie anul acesta din totalul de 61 de ani de activitate in slujba romanilor!

Ies totusi din arena frumoasa a tomatelor care fac din nou istorie legata de Buzau cu speranta ca in 2019 Festivalul Tomatelor si Biodiversitatii va avea loc si ca organizatorii vor tine cont ca au de-a face cu pasionatii din capitala tomatelor din Romania!

[/et_pb_text][/et_pb_column][/et_pb_row][/et_pb_section]