Dinu Paturica prefera vinul de Cernatesti

Fiecare comuna a judetului Buzau, analizata cu rabdare, scoate in relief lucruri si oameni unici. Trecerea de la campie la deal, pe Valea Slanicului o face molcom comuna Cernatesti! O comuna comparata cu zonele dezvoltate ale Olteniei de munte. Si mai este ea aceasta comuna vestita  prin vinul rosu pe care odinioara il producea in cantitati mai mari, acum doar la nivel de gospodarie. Vinul acesta era de fapt companionul celebrilor carnati de Plescoi! In prag de sarbatoare celebrata pe 27 iulie in fiecare an am stat de vorba cu monograful profesor de geografie Viorel Suditu – recunoscut printre scriitorii buzoieni pentru nobletea caracterului, forta cuvantului si temeinicia scrisului. L-am rugat intr-un real tur de forta pentru varsta respectabilului monograf si om de-al locului sa faca o radiografie a zonei Cernatesti.

Reies fapte si oameni cu valoare istorica, o comuna care oricand poate iesi din linistea momentului prin redeschiderea unor santiere arheologice sau prin oameni care inoveaza in domeniul pomicol, spre exemplu, prin afaceri unice si locuri cu parfum de liliac.

Istoria si comuna

          Comuna Cernatesti cu cele opt sate ale sale, constituie o comunitate social-teritoriala complexa, un vechi nucleu rural romanesc, cu o continuitate semnificativa a fiintei umane, temeinic dovedita prin documente istorice.

          Este asezata pe cursul mijlociu al Vaii Slanicului, in lungul drumului judetean 203K, la distant  de 15 km de municipiul Buzau.

          Sub aspectul reliefului, comuna se inscrie in arealul Subcarpatilor de Curbura care ofera omului cate putin din toate. Aici culturile de cereale si plante tehnice isi dau mana cu viile, livezile pomicole, pasunile si padurile care au influentat pozitiv viata economica.

          Prin anii 1960-1980 s-au executat ample lucrari de imbunatatiri funciare, vaile torentiale au fost amenajate cu dale de beton, s-au facut impaduriri, terasari, iar prin asezarea lor, gospodariile populatiei sunt ferite de calamitati naturale (inundatii, alunecari de teren, inzapeziri, etc.).

          Acest spatiu generos a fost locuit din timpuri imemorabile. In anul 1927, marele istoric Vasile Pirvan incepe sapaturi arheologice in Dealul Balaurului care au fost reluate in anii 1942-1943-1955 de academicianul Gheorghe Stefan, descoperind aici asezari, vase ceramice, unelte din silex si din oase, figurine modelate din lut, incadrand acestea in neoliticul tarziu, cultura Boian-Gumelnita-Aldeni II-Stoieani (3000-2500 ani i. Ch.).

          In satul Cernatesti cele mai vechi urme de viata dateaza din epoca bronzului – cultura Monteoru ( 1600 ani i. Ch.) identificandu-se numeroase vase ceramice, un topor din bronz si un vas tip cismulita care a starnit interesul specialistilor.

Vita-de-vie si vinariciul

          Conditiile naturale oferite de clima si sol au permis cultura vitei-de-vie din cele mai vechi timpuri. Asa se face ca, prima atestare documentara a Cernatestiului dateaza de la 1487 cand Domnul Tarii Romanesti, Vlad Calugarul, printr-un hrisov domnesc obliga pe taranii din Cernatesti sa dea “vinarici” din podgorie “ din zece vedre una” Manastirii Snagov. Aceasta dare in vin s-a transformat in bani si a durat peste 300 de ani, fiind intarita prin alte hrisoave domnesti.

          Intre cele opt comune aflate in aceasta zona, cel mai mare bazin viticol a fost si ramane cel de la Cernatesti. In anul 1962 cand a inceput cooperativizarea agriculturii, la Cernatesti erau 800 de ha de vie hibrid. A fost defrisata in procent de 90 la suta si s-au plantat 230 de ha cu vie nobila din soiurile Merlot, Feteasca, Afuz-Ali, Feteasca neagra si Cheasla.

          Oamenii sunt in general cooperanti,  harnici, cinstiti si credinciosi. Reteaua electrica a fost reabilitata, reteaua de cablu-TV si internet a ajuns pana la cel mai indepartat loc, apa potabila este de buna calitate si functioneaza foarte bine, a inceput extinderea canalizarii pentru apele uzate, serviciul de salubritate functioneaza in bune conditiuni. Scolile si gradinitele au fost reabilitate si functioneaza in conditii foarte bune, elevii din satele mai indepartate beneficiaza de transport gratuit. Au fost modernizate si sediile primariei si a celor doua centre culturale.

Motive de ramas o zi in Cernatesti

          In Cernatesti puteti vizita:

• Rezervatia naturala botanica Dealul cu Liliac (3 ha), din Muchea Sapocii (Seringa Vulgaris), singura de acest fel din judetul Buzau, care in timpul infloritului ofera impresii de neuitat. Liliacul salbatic este de origine submediteraneana, iar la Cernatesti este limita cea mai Nordica pana unde poate ajunge;
• Monumente istorice de importanta locala, precum: – Biserica din lemn din satul Baiesti – 1842; – Crucea lui Parlat – 1802 – troita din satul Zarnesti-Slanic; “Cetatuia” sau “zidul mut” din Cernatesti, care dupa parerea specialistilor ar fi urmele unei bisierici din prima perioada a introducerii crestinismului.
• O vizita placuta se poate face la Fabrica de mobila Romvitrine sau la ciupercaria de la Aldeni;
• Un interes deosebit, mai ales pentru elevi, poate fi o vizita la cele doua statiuni meteorologice si de studii pentru combaterea eroziunii solului de pe Valea cu Drum din Aldeni sau la moara din Cernatesti – cea mai mare din aceasta parte a judetului.

Ca obiecte de patrimoniu merita sa fie vazute:

• Patul ornamental aflat in proprietatea cetateanului Nelu Soare care provine de la o veche familie boiereasca si in care ar fi dormit o noapte si domnitorul Alexandru Ioan Cuza;
• Covorul pastrat in familia Nelu Anghel – o scena istorica reprezentand momentul cand turcii inchina steagul in fata Regelui Carol I aflat in fruntea unui mare grup de generali romani si rusi (1877-1878).

In atentia investitorilor!

Aveti bani si doriti sa faceti o investitie rentabila in viticultura, veniti la Cernatesti! Aici veti gasi nu doar terenuri care pot fi arendate sau cumparate, ci si forta de munca, care poate fi angajata!

Sute de hectare cu sol fertil (brun-roscat) aflate pe platourile cu usoara inclinatie sudica, climatul cel mai prielnic, ferit de calamitati naturale paguboase, ofera conditii foarte bune pentru cultura vitei-de-vie. Sunt zeci de hectare de vie abandonate de familii varstnice care pot fi usor achizitionate si replantate. Sunt si terenuri arabile imparlogite in punctele Grind, Ogoare, Linia Vadanelor care nu mai sunt cultivate cu porumb din cauza pagubelor provocate de porcii mistreti si ar putea fi plantate cu vie. Viticultura a avut traditie in Cernatesti si poate fi revigorata. In 1700, Stolnicul Constantin Cantacuzino, in prima sa harta a Tarii Romanesti, noteaza si Cernatestiul printre “ dealurile unde se fac vinuri bune”, iar Dinu Paturica din “Ciocoii vechi si noi”, scris de Nicolae Filimon, a adus la o masa festiva “vin de Cernatesti”.

Doriti sa infiintati o livada de pomi fructiferi, veniti in satul Aldeni unde veti gasi terenuri de lunca cu sol aluvionar si prielnic pomiculturii. In regimul trecut, la Aldeni a existat cea mai mare livada de visini din judet – cultura intensiva, care prin retrocedare a fost desfiintata. Inceputul este facut. Orice trecator prin satul Aldeni poate admira o livada tanara, circa doua hectare, cu soiuri pomicole diferite, organizata si lucrata dupa cele mai noi tehnici. Primul pas este facut, veniti aici si investiti, n-o sa regretati!

Doriti sa va construiti o casa intr-o zona placuta, linistita, nu departe de Buzau, unde puteti desfasura in paralel si mici activitati rurale ( o gradina de legume, plantatii viti-pomicole, cresterea de animale si pasari) veniti la Cernatesti si veti gasi terenuri in intravilan care pot fi cumparate!

Cernatestiul este un nesecat “ izvor de apa vie”,

                                      Prof. Viorel Suditu.