In 2017, judetul Buzau primea finantare prin PNDL II pentru 131 de proiecte provenite din aproape toate comunele sale. 747,6 milioane de lei ajungeau in aceste proiecte. Dintre ele, doar 15 cereau sisteme de apa potabila curenta si numai noua (9) canalizare pentru locuitorii lor. O alta statistica nationala arata ca judetul Buzau are in acest moment numai 11 localitati in care functioneaza sistemul de apa uzata. Romania reala are si ea doar 52,7 la suta dintre comunitati racordate la astfel de sisteme de canalizare, iar 10 la suta dintre oraseni inca viseaza la o viata lejera si din acest punct de vedere.
Daca tabloul national si interesul judetean arata asa inseamna ca lupta pentru apa potabila curenta in gospodarii, dar si pentru canalizare are loc in etape si este de anvergura. Sa nu uitam insa ca in lista de promisiuni a majoritatii candidatilor din alegerile din septembrie 2020, canalizarea a fost refren desigur necunoscut de catre candidat, multi dintre candidatii-alesi, insa dorit de votant.
Numai ca vestea anului 2020 pentru judetul Buzau pune in lumina defavorabila o parte imensa dintre comunele teritoriului care nu fac parte din Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara, iar mai departe dusa ideea, si care nu vor beneficia de finantarea imensa de 340 de milioane de euro atrasa si primita de catre Compania de Apa Buzau prin cel mai valoros program national cu opt axe de dezvoltare, Programul Operational de Infrastructura Mare. Aspect greu de inteles intr-un judet care ar fi trebuit sa aiba grupate macar 90 la suta dintre comune in ADI astfel incat dezvoltarea domeniului apei, cel putin, sa aiba loc unitar. Adaug si transportul, gazele, apoi probabil multele categorii de energie verde.
Asadar, Compania de Apa Buzau scrie in aceasta perioada din 2020 istorie in domeniul infrastructurii apei in judetul Buzau si va moderniza intr-o prima etapa sistemul din 12 la suta din teritoriul judetului si circa jumatate din zona in care aceasta opereaza. Este un lucru cert: aceste localitati vor face un pas in fata in doar cateva luni, in timp ce minim jumatate din judetul Buzau va ramane exclusiv cu admiratia fata de schimbarea celor din prima categorie. In mod concret, 17 localitati vor avea gospodarii de apa noi, iar 18 localitati – unele se si suprapun – vor trai momentul infiintarii sistemelor de canalizare. Este contractul numarul 6. Insa CA Buzau a lansat si al cincilea contract care acopera inca pe atat din teritoriul Buzaului si se ajunge la un sfert in total.
Proiectul finantat prin POIM are a doua valoare la nivel national dupa proiectul operatorului similar din Constanta. Pe podium, pe locul trei este Clujul cu 200 de milioane de euro investiti in domeniul apei.
CONTRACTUL NUMARUL 6 SAU APA PENTRU 34.000 DE BUZOIENI
Este contractul prin care vor fi asigurate surse de apa, generic vorbind, explica directorul general al Companiei de Apa Buzau, Simona Savulescu. Este si cel mai asteptat contract de catre comunitatile buzoiene care fac parte din ADI si care au semnalat de ani de zile necesitatea infiintarii unor noi surse de apa acompaniate in multe dintre situatii de sisteme de canalizare. Desigur, detaliez acest subiect aparte impreuna cu directorul general al CA Buzau, Simona Savulescu.
Marsez pe ideea conturata in vara acestui an si de seceta agresiva care s-a instalat in toata zona Buzaului: nevoia de apa potabila este din ce in ce mai mare, iar siguranta pe termen lung a acestor sisteme prin care lichidul vital ajunge la populatie trebuie in mod evident asigurata temeinic si in mod evident trebuie sa fie prima dintre actiunile din oricare comunitate buzoiana. Punerea in siguranta si continuitatea sistemelor de furnizare a apei potabile este fix scopul contractului numarul 6, primul lansat prin finantarea POIM care ajunge la Buzau. Valoarea CL6 se ridica la 75 de milioane de lei, un echivalent in euro de 18 milioane.
In fond, poate ca bariera financiara este mai putin importanta pentru dvs., consumatorii acestei informatii, dar si consumatori de apa potabila furnizata de CA Buzau. Poate interesant ar fi sa va specific ca prin lucrarile din acest prim contract lansat de operatorul buzoian de apa sunt rezolvate probleme istorice, grele si care au macinat comunitati precum Magura, Patarlagele sau Viperesti, barajul de la Ciresu si zona Manzalesti-Lopatari sau arealul Calvini in ultimii 30 de ani. Nu este de negat faptul ca la Viperesti si Patarlgele au fost adevarate revolte pentru apa, iar in aceasta vara aceste zone plus Livada Mica din comuna Grebanu au fost primele despre care s-a aflat ca primesc apa cu program pentru ca sursele erau pe avarie. Un aspect important tine si de valea paralela, Valea Slanicului pentru ca va intra in refacere si restabilire a parametrilor corecti de functionare si acumularea de la Ciresu despre care se stie ca este colmatata, spun autoritatile din zona Manzalesti, dar din carea beau apa cateva zeci de mii de locuitori din mai multe comunitati. Insa, directorul CA Buzau Simona Savulescu ne detaliaza cu rabdare fiecare punct de lucru pe contractual numarul 6 din POIM.
OBLIGATIA DE A REALIZA INVESTITII IN DOMENIUL APEI ESTE A COMUNITATII LOCALE
Pare nestiut, nu-i asa? In fapt este vorba despre intentia vadita de a acoperi o responsabilitate. Responsabilitate de proprietar de infrastructura a apei si apei uzate, de altfel. Si ma refer la destui reprezentanti ai autoritatii publice locale la nivel de comune. Privita totusi din afara, aceasta finantare POIM obtinuta printr-un exercitiu de colaborare stransa intre Compania de Apa si diriguitori nationali si europeni in domeniul fondurilor europene, pare intocmai ca o para malaiata care ajunge instantaneu in gura, ii zic gurii ograda, unor comune si chiar orase care nici macar un simplu efort nu au depus ca sa atraga acesti bani pentru domeniul apei. Ba, o atentie am vazut cumva: au monitorizat continuu stadiul aprobarii acestui proiect ca de, niste etape politice bateau prin septembrie la usa si lista de “realizari” trebuia umpluta. Nu vorbesc in dodii, ci concret: numeroase autoritati isi aroga meritul realizarii investitiilor din domeniul infrastructurii apei si apei uzate fara a avea insa vreo implicare. Asa ca o intreb pe Simona Savulescu, director general al CA Buzau care este responsabilitatea unei autoritati publice locale in aceasta speta: administrarea sistemului de apa potabila si apa uzata este predata CA Buzau, insa proprietar ramane tot comunitatea respectiva.
Luam un exemplu concret: comuna Calvini – de altfel considerata a fi una dintre cele mai bogate zone in apa potabila din judetul Buzau. Potrivit lui Florin Enache, architect bucurestean care incearca sa se stabileasca in zona, realmente exista o bogatie in izvoare montane si surse diverse de apa potabila, insa in contextul meteorologic actual si ele trebuie gestionate corespunzator. Revin insa la discutia practica pe care o am cu directorul CA Buzau, Simona Savulescu.
Am retinut ca in mod clar in acele localitati buzoiene in care vor avea loc lucrari prin fonduri provenite din POIM nu pot fi efectuate alte lucrari cu acelasi obiectiv din banii CA Buzau. De asemenea, a reiesit si ca la Calvini autoritatea publica locala a facut demersuri provizorii pe cont propriu astfel incat sa capteze o sursa de apa potabila. Este un exemplu doar! Un altul este din zona Grebanu – autoritatea de acolo a identificat o sursa de apa si a tras conducta pe o distanta de circa patru km, facand in acelasi timp si drum in zona respectiva. Bune practici, insa nu vorbim despre o majoritate!
LA START SI CONTRACTUL PENTRU RM. SARAT
Las in pace autoritatea publica reprezentata prin primar in pace si merg pe firul POIM pentru ca in acest moment realmente Compania de Apa Buzau scrie istorie in acest domeniu pentru judetul Buzau: niciodata nu au fost investite atatea sute de milioane de euro in noi gospodarii de apa potabila, retele si alte domenii tehnice necesare functionarii acestui sistem. Dovada sta si contractul numarul cinci despre care Simona Savulescu, director general al CA Buzau spune ca este aferent zonei Rm. Sarat.
Pentru acest contract a fost demarata procedura de achizitie publica. Lucrarile din acest al doilea contract se refera la executie si reabilitare foraje in Voetin si Valea Ramnicului; la Grebanu – executie si reabilitare statii de captare/tratare apa potabila; apoi infiintarea de gospodarii de apa la Voetin, Puiesti, Valea Ramnicului, Grebanu, Homesti, Zaplazi, Livada, Raducesti, Posta, Babeni si reabilitarea rezervoarelor din Podgoria. Suma aferenta din POIM pentru acest al cincilea contract se ridica la 77.099.932 de lei, lucrarile urmand sa dureze 30 de luni. Sunt zeci de km de conducte de apa, dar si cateva zeci de foraje noi de apa, plus rezervoare de inmagazinare si statii de tratare a apei ori statii de clorinare pentru 43.667 de locuitori din doar cinci unitati teritorial-administrative situate din zona Rm. Sarat. Desigur, mentiunea jurnalistului trebuie cuprinsa si ea: nu sunt detaliate efectiv toate lucrarile ce vor avea loc in fiecare contract pentru ca probabil as putea gresi tehnic. Interesant este insa ca prin acest imens proiect finantat prin POIM un sfert din judetul Buzau primeste o haina absolut noua in domeniul apei. Dar ce se intampla cu restul care nu este cuprins in ADI si care nici nu detine putere financaiara de zeci de milioane de euro pentru a face astfel de lucrari ori care face parte din ADI, insa dupa data de alcatuire a studiului de fezabilitate pentru proiectul POIM?
APA LA STANDARDE MODERNE IN DOAR UN SFERT DIN JUDET
In mod concret, un sfert din judetul Buzau va beneficia de investitii prin acest POIM pe infrastructura apei si apei uzate. Simona Savulescu, director al CA Buzau arata in final ca o speranta ar putea sa existe si pentru acele localitati care nu fac parte din ADI, dar care ar avea intentia sa fie componente ale acesteia si care, mai ales, au nevoie de investitii in domeniul apei. In considereare trebuie luata si problematica generata de seceta excesiva instalata aprig in judetul Buzau si care ne-a lasat in vara lui 2020 fara apa potabila in numeroase localitati buzoiene. Acest aspect, spun meteorologii are efecte pe perioade mari de timp si de la an la an se va vedea clar limita resurselor de apa.
Istoria ce va fi scrisa pana in 2023 de catre Compania de Apa Buzau intr-un sfert din teritoriul judetului Buzau datorita investitiilor prin proiectul de peste 300 de milioane de euro, bani proveniti prin POIM, inseamna modernizarea infrastructurii apei si apei uzate, insa mai ales siguranta pentru peste 100.000 de locuitori ca maine vor avea apa buna de baut! Ceea ce inseamna in mod evident viata!
Add Comment