Boom. Mari artiști naționali. … și diamante…! Subzistență. Strategii ale șuților aplicate la scenă deschisă. Comedii noi și vechi. Blănuri fine. Gogoși, dar mai ales, mici și bere. Papuci. Pălării. Inechitate economică și lipsă de valorizare a cumpărătorului. Muzică premium, de top national, pe genuri diferite. Aspiranți. Seri la rând. Mii și chiar zeci de mii de buzoieni în fiecare seară.
O undă de praf în care se agită resturi din plastic, hârtii de împachetat, pahare de carton și chiar pălării zburate de pe tarabe. Sunt luate pe sus buna creștere a consumatorului și interesul economic al comerciantului. Vântul le ridică pe toate în aer pentru a le arunca mai apoi pe sub comedii, căsuțe, standuri cu înghețată. Paharul cu suc … 10 lei ca în mall … se umple cu mizerie. În seara aceasta s-a pus natura cu oamenii și locul în care au să se adune din nou iubitorii de muzică live, dar și de comedii, mâncăruri stradale și porumb fiert… fiert ieri, dar și azi, depinde câți mușterii au pofta asta. Vântul acesta răsucește baloanele umflate imediat după ce intră câte un copil în ele, mută mașinuțele bușitoare, rupe afișe și destabilizează cheful de a servi al chelnerilor de la terasele în continua aprovizionare. Carne tăiată pe o bucată de hârtie pentru a deveni frigăruie…. Dar și un chip national care isterizează nația apare pentru a-și face lansarea în campania electorală pentru prezidențiale tot aici, în Drăgaică – cel mai vechi târg din România, iubit în cea mai mare măsură posibilă, dar, iată, și loc de adunat ad-hoc masele pentru a primi un ziar și o strângere de mână de la un personaj pe care o parte a celor prezenți îl propulsează pe prima scenă a politicii. Vântul se domolește, actorul politic dispare, viața aceea de târg pare să se înfiripe. Buzăul este celebru în felul său prin Drăgaica tuturor. Vin valuri de oameni. Comerciații de la căsuțe și tarabe, umbreluțe și terase se întreabă cine cântă de vine din ce în ce mai multă lume?
De ce să mai conteze, dacă deja recordul e scris – 35.000 de oameni la un singur concert, anul acesta?! Nu-i mai spun și eu numele artistului, ci felicit echipa de organziare care are fler în a vâna topurile muzicale de orice fel și a stabili din timp cine va veni în 2025 să cânte în Drăgaică.
Târgul acesta este, totuși o tradiție!
Pe 24 iunie, nu uitați să îmbracați IA!
Amedeo Preziosi -Târg la Buzău
E și ea o tradiție a ultimilor ani consacrată cu aportul autorităților municipale din Buzău care pun rămășag pe păstrarea identității românești. Și în Drăgaică!
Va fi și ziua cea mai aglomerată, căci e ZIUA DRĂGĂICII. Atunci știu ei, brăilenii vrâncenii sau ialomițenii că trebuie să-și aducă nepoții să se dea în roller-coster, mașinuțe, de anul acesta în roată – comedia care a avut coadă de doritori seară de seară. Zilele acestea din urmă sunt ale vecinilor de graniță cu Buzăul. Ei vin pe de o parte pentru varietatea comediilor, mai puțin pentru concerte, iar pe de alta, pentru tradiția de sute de ani, însă rudele comercianților din Drăgaică au venit de prin Teleorman, Mizil sau Mureș să vadă și ei la ce târg participă cunoscuții. Și ei vor gogoși, mici de Buzău vânduți ca fiind de Dedulești, un pahar cu bere italiană și o cafea bună. Da, sunt de găsit! Contează doar să știi ce vrei în Drăgaică, pentru că mâncare nu ieftină, însă … greu masticabilă este din plin. Zic de o turtă preparată din apă și făină… frigărui reîncălzite…pe restul le scrieți dvs.! Voi intra în scurt timp și în restaurantul din zona centrală să văd, oare și acolo tot mâncare de acest fel vinde conașul?
Am descoperit în Drăgaică și produse excelente! Apă de lavandă adusă din Pitești direct de către producător pentru al doilea an consecutiv, cafea de cea mai bună calitate din București vândută într-o căsuță cochet aranjată ca în târgurile de iarnă din Sibiu și Brașov. Plăcintă cu iaurt și gogoși în stil italian de-ți zic să vii și la porția de mâine. Dar, trebuie să știi ce vrei! Ca și consumator.
Despre papuci și suc cu gheață nu vă zic. Păstrez.
Târgul acesta chiar este al tuturor. Două seri la rând, două familii diferite s-au rotit ba pe lângă participanții la concert, ba pe la mesele unde oamenii serveau mici sau friptură și scanau prezența obiectelor de valoare. Când nu făceau față trimiteau puradelul la înaintare. Aparent, cerea de mâncare, dar te ținea de vorbă. Altă familie l-a așezat pe bătrânul în scaun cu rotile în mijloc de Drăgaică, la cerșit. De la distanță, o femeie raporta cu telefonul pus pe speaker cine se apropie de amărât. Cei care vin în Drăgaică nu mai au timp și de milă. Cum nici ei nu primesc îngăduință. Nu acaparați așa Drăgaica, munciți, știți ce bine este?
Drăgaica selfie-urilor. O lume restrânsă este cea a artiștilor aspiranți. Pe ei îi vezi după cântare printre spectatori. Fac un selfie cu scena în spate, lângă mama și tata. Drăgaica este scena consacrării. Dacă urci pe scena din iunie a Buzăului, vedetă te numești! Ușurel, nu imediat, să mai curgă timp pentru validarea de către cunoscători, aici vin iubitorii de concerte pentru biletul de 3 lei, plătit la intrare.
În fiecare seară, însă artistul cap de afiș a adunat mii de oameni. Aici e vorba despre altceva. Și, de ziua de naștere a maestrului lăutăriei românești, Ionel Tudorache vom prezenta un interviu document cu buzoianul care a făcut din melodia La Chilia-n port brand de țară!
Drăgaica e boom. Este! Sub 50 de lei rar am văzut să plătească cineva pentru farfuria din carton cu mici și paharul cu bere. Coada pare că începe de pe la ora 13, maxim 16 și se termină după ora 21, chiar și 23. Un regal! Boom curat! Până la început de iunie 2025 angajații acestor terase ar putea pleca în concediu oare?
Nu toată lumea a câștigat nici măcar cât a investit în materia primă pentru produsele aduse la vânzare. Vizitatorul din Drăgaică se plimbă ore întregi cu sticla cu apă în mână, vrea micul și berea, maxim, și stă să audieze concertul artistului preferat. Preparatele bine prezentate, realmente cu miros de mâncare bună…. au fost aruncate zilnic de către comercianți.
Un chin pentru cei veniți de departe – parcarea din fața Drăgăicii era loc de cafea la orele dimineții și de dormitor seara târziu!
APLOMB. Degeaba există la nivelul Primăriei Municipiului Buzău și al Centrului Cultural Alexandru Marghiloman o echipă avangardistă de specialiști care știe să plaseze într-un program de târg, de anvergură națională, artiști de prim rang, degeaba în cadrul târgului Drăgaica există un festival devenit emblemă – Benone Sinulescu, dacă noi, noi, pur și simplu, noi, consumatorii, plus comercianții admiși în spațiul public am scăzut propriul nivel. De orice fel. Degeaba acea echipă care organizează foarte bine o listă de nume, evenimente și invitați nu poate fi completată pe măsură și în teren, cu lotul secund de specialiști, cei care au grijă secundă de secundă de bunul mers din târg, dar care nu reușesc să-și facă simțită corect prezența în târg, să-i intereseze să fie bine, ci doar așa și așa, după cum ei înșiși zic.
Și ce dacă primarul Buzăului, Constantin Toma are viziune economică pentru un târg pe an ce trece mai mare, mai important dacă oamenii care îl fac zi de zi preferă propriul boom și atât! Și ce dacă! Ies pe 24 iunie cu sume impresionante obținute din încasări la Drăgaică, duc vestea în țară că la Buzău se vinde bine, sunt și zeci de mii de vizitatori, însă la anul vin cu produse și mai slabe calitativ.
Drăgaica este a noastră, a tuturor! Țineți minte, așa trebuie să rămână!
Add Comment