Evoluția Siriului – de la sat tradițional de munte, la așezare durabilă

PAZNIC FĂRĂ SIMBRIE AL MUNȚILOR. Pașii călătorului urcă, și urcă, și urcă… și tot nu cuprind nici poiana ce se-așterne cuminte, cu ochi verzi abia răsăriți dintre brațuri de vreascuri rămase de toamna trecută, dar strânse fedeleș de dinții unei greble din lemn, darămite să deranjeze cumva zarea cea înaltă prinsă direct de cerul  frământat între albastru senin și gri plumburiu, că, deh!, plouă azi pe culmile Buzăului! Și-am stat cu sentimentul acesta în suflet ca două săptămâni cât să se coacă bine povestea de la munte… acum, să vă zic drept, cumva ar fi fost și de primit vești, dar cine să se mai gândească la muntenii de sus, se intră în moara lui iunie… cine pricepe, așa să facă, cine nu, iertare, dar nu vă detaliez! De la Viperești în sus parcă și sufletul prinde curaj să vadă câtă frumusețe ține județul Buzău și în afara Geoparcului Ținutul Buzăului – cele mai domoale poieni și cele mai ascuțite piscuri, atât de ascuțite încât par să se înfigă cu ascuțimea lor și cu păduri cu tot, tocmai în cerul ce ne ține pe toți laolaltă. Și-are povești ce n-au ieșit încă la iveală. Șerpuitor cum îl știți, naționalul 10 Buzău-Brașov și-a prins de asfalt o haină așa de așteptată de ploaie… pare rupt din scrierile vibrante ale lui Creangă cel poznaș, cel ce face spectacol literar din satul trainic al românilor. Doamne, ce binecuvântare ploaia aceasta și ce gând pârdalnic stă la streașină despre ce are să vină destul de repede – pârjol! Oamenii nu se feresc de stropii de apă, par să se lase dinadins udați ca-ntr-o aghiesmuire binecuvântată. Șșșșt, se face liniște! Maiestuos, Siriul dă de-o parte și de alta plapuma de nori și reliefează nefirescul zilei, cum ar veni – se luminează până sus, pe coama barajului, paznicul fără simbrie al Buzăului însuși!

Haideți, să vedem ce mai fac oamenii de pe Cașoca, cei din Lunca Jariștea și mergem jumătate de ceas măcar și-n Colonie, În Baraj, cum mai zic oamenii locului, ce să zicem, blocurile Siriului sunt anvelopate, vin tinerii din țări străine și-și caută casă ca acolo, iar apartamentele din comuna cu sate ce pot deveni primele inteligente din județul Buzău, după cum scrie în cărțile de modă nouă ale Europei, sunt atractive acum. Hai, hai, să căutăm vorba bună și faptele pe măsură! Muntenii de aici dacă nu se ajută singuri, nu-i ajută nimeni altcineva! Sunt o patrie aparte, doar a lor și ar putea să se conducă după tipicul și puterea lor de muncă, ce să mai caute cu acte jos, la oraș! Muntenii de aici au o formă unică de solidarizare. Realmente se ajută unii cu alții, dar de-ai lor să fie, din comunitate, iar fiecare larmă necuvenită este îndepărtată tot prin spirit și putere comună. Pledoaria pentru Siriu și încă pentru puține alte comune ale județului Buzău se cuvine a fi făcută în mod continuu, la orice nivel și de fiecare dintre noi, căci și satele acestea aparte ne răsplătesc cu frumusețea și varietatea fără margini a naturii neatinsă de marile neplăceri ale civilizației de import. Pășiți prin Siriu și apoi vorbim din nou!

13 NOROCOS. De parcă natura nu ar fi de ajuns, Siriul, semețul acesta cocoțat până la 1.420 de metri altitudine și întins pe 22.351 de kilometri pătrați se dezvoltă și rutier, dar și socio-economic și, mai cu seamă, turistic în pași deloc mărunți și  sustenabili, adică în mod coerent și de durată. Imediat ce treci de Podul Negru, cel ce smulge din drumul național unul județean care urcă pieptiș spre Gura Teghii, deci, după ce treci de pod, nu pe pod, simți că zăbava s-a dus, are să vină repede Colțu Pietrii de Siriu. E ca o cortină intrarea aceasta în Siriul celui mai impresionant cimitir al eroilor, al celui de-al doilea baraj cu miez de anrocamente din România, barajul Siriu, al Masivului Siriu, salbei de pensiuni, hoteluri și chiar chalet turistice, potecilor montane ce se-adună toate în vâltoarea Cascadei Cașoca. Muntenii comunei acesteia apar când pe la porți cu unelte în mână, semn că muncile primăverii sunt deja la maximă intensitate, când spre magazin pentru cumpărături de zi cu zi, ba i-am aflat și la ușa cabinetului medicului de familie pentru rețele lunare. Cap compas Primăria Siriu.

Pe Dragoș Voicu, edilul comunei speciale de la munte, îl găsim de fiecare dată înconjurat de oameni simpli ai satelor. Sunt oameni respectuoși, nu vin la primărie cu bagatele, oferă bunăvoință și primesc același considerent. Cei doi, pasămite soți, ies mulțumiți din biroul primarului. Merg să rezolve o parte din problema cu care au venit la instituția administrativă a zonei și revin pentru a o finaliza. Nu a fost dată să nu găsim localnici stând de vorbă cu Dragoș Voicu.

… am o vorbă – nu vreau să promit! Un primar nici nu ar trebui să promită…spunea în partea audio primarul Siriului. Deci, nu e cu promisiuni aici, iar în anii de colaborare cu oamenii de aici așa am și văzut – nu s-a acceptat prezentarea unui proiect ce va să vină, ci a celor în desfășurare sau gata terminate. Și am exemplificat doar cu lumina ce s-a făcut pe Gura Siriului prin granturile nordice din care au fost cumpărate panouri fotovoltaice, dar știrea de atunci o puteți citi detaliat AICI.

Mai sunt exemple, nu e cazul să continuăm, ci să argumentăm reportajuld e azi.

Am zis doar. Așa e la Siriu – muncă gata împlinită, nu răutate împroșcată fără temei sau promisiuni deșarte. Aici oamenii ar fi în stare să protesteze doar pentru a le fi respectate liniștea și dreptul de a munci. Ieșim repede în sate să și vedem ce mai face și cum face Siriul să crească mare, dar vorba așezată e bună de aflat de fiecare dintre localnicii comunei.

Edilul de la munte a pus încă de la început, din 2020 când a părăsit al doilea scaun din primărie pentru primul, a pus, ziceam, munca de dezvoltare drept prioritate, iar monedă de schimb în plan național, turismul. Visul este ca Siriul să devină nu doar etalon județean, ci reper în turismul național. Și face pași de unul singur, administrativul local împreună cu mediul privat din zonă.

13 e norocos la Siriu – 13 proiecte în desfășurare sau date gata! A atras singură atâția bani această comună cât ar fi putut atrage cam opt diferite comune din județul Buzău, însă comparația pe care nu o credeți, în mod clar nu o puteți crede, ar fi cu o singură comună din același județ, zonă și turistică și ea, care în decursul a câtova zeci de ani a obținut puțin peste 7 milioane de lei, nu de euro, de lei, pentru dezvoltare! Ar fi necesare două duzine de semnul exclamării!

SĂNĂTATE, EDUCAȚIE, URBANISM. 13 proiecte spune primarul Siriului că sunt aici, iar primul care poate fi apreciat ca pârghie de combatere a declinului sistemului sanitar din mediul rural românesc, per ansamblu este construirea unui ansamblu medical cu cabinete destinate medicului de familie, dar și pentru doi medici specialiști. Detaliază imediat edilul Dragoș Voicu.

Cerere de finanțare lansată în 2020, contract de proiectare și execuție semnat în februarie 2024. Atât de lungă este calea de la idee la șantier. Bine, autoritățile din comuna Siriu chiar și-au dorit să obțină finanțarea și chiar au solicitat sistematic răspuns cu privire la cererea în cauză. Ca și în cazul modernizării și mai apoi al dotării corespunzătoare a școlilor din comună.

Temeinic. Sunt mulți factorii care converg spre ideea dezvoltării infrastructurii sociale în Siriu, iar aspectul demografic este esențial – revin acasă tinerii plecați cu ani buni în urmă prin țări străine.

APARTAMENTE PENTRU STRĂINAȘI. Este efectul nebănuit din startul proiectului de anvelopare a celor patru blocuri construite în Siriu spre 1980 de către Hidroconstrucția pentru muncitorii de atunci, de la baraj. Efectul – să explicăm – se referă la faptul că după ce a început repararea, modernizarea și anveloparea acestor blocuri, tineri din Siriu, plecați la muncă în străinătate vin și cumpără de la proprietari o garsonieră sau un apartament pentru că într-o zi sigur vor reveni acasă. Iată opinia primarului Dragoș Constantin Voicu.

Povestea celor patru blocuri din Colonie este aceasta.

COLONIA POVEȘTILOR DE LA ÎNCEPUT DE SIRIU. Cerul nu-și domolește pornirea. Plouă liniștitor. Surprinzător, oamenii nu-și stau din treburi.

În curtea bisericii dinspre Cașoca, doi bărbați hotărăsc locul unui stâlp. Din prima parcare, un tânăr se urcă la volanul mașinii. Spune rapid la telefon că trece să lase el o drujbă unui prieten. Noi căutăm șantierul din Colonie.

Anicuța Bârligă.

Primarul Dragoș Voicu stă de vorbă cu localnicii care trec spre magazinul alimentar din Colonie. De pe scara unuia dintre blocurile ridicate cândva pentru muncitorii de la baraj apare șeful de șantier. Dan Crăciun.

Hornuri înalte se ridică paralel cu blocurile.

Încălzirea se face tot cu lemne. Imediat explică tot ghidul nostru de azi în comuna Siriu, primarul Dragoș Voicu.

Băieți tineri intră cu găleți cu var, sunete de mistrii, scări trase și chiar câte-un cântec răzbat printre ușile ce se deschid sau se închid în acel dute-vino specific unui șantier de construcții. Lăsăm Colonia, oamenii preocupați de muncă și frumusețile ce se arcuiesc deasupra Cașocii, a barajului și înspre cer, deopotrivă. Mai avem de stat o vreme aici, aproape de Cheile Buzăului, însă e vremea să vă odihniți și dumneavoastră ochii și noi să avem răgaz de pus în ordine idei ce stau să vină năvalnic, dornice să se facă știute. Puține zile și le scriem și ele, căci avem o metodă interesantă de combătut gunoiul vagabond de pe DN 10 Buzău-Brașov, drumul turistic ce adună pe sezon câteva zeci de mii de călători, dar și de aflat care este cea mai mare bucurie a locuitorilor din comuna Siriu.

APLOMB. Liniștea și coagularea localnicilor în jurul ideii de dezvoltare, seriozitatea față de muncă, în general, dar și strășnicia cu care își promovează patria aparte de la capăt de județ Buzău sunt apanajul Siriului din 2024 pentru care 13 este un număr norocos – înglobează milioane de euro, bani obținuți de primăria locală exclusiv pentru dezvoltare!