Ceața coboară din cer și până deasupra solului, ca la doi metri. Îmbracă într-o haină tremurândă tot ce poate să cuprindă. Dacă s-ar pune problema unui pariu, în mod clar am zice că ar fi ziua aceea în care strângi bine puloverul la piept și cana cu ceai cald de măceșe în mână și dai pagina la cel mai ușor de citit roman ce spune o poveste de iarnă. Îndrăznesc însă să vă iau cu mine azi pe teren pentru că nutresc o speranță -se va ridica ea ceața plictisitoare către ora zece și va lăsa să se etaleze cea mai cuminte, decisă spre progres, ba cu un pas mare spre zona de confort smart a lumii noi, în premieră și turistică, însă tot axată pe dezvoltare sustenabilă, comună din județul Buzău – Unguriu! Primim și flori în dar pentru suflet și avem de ales între lavandă, păpădie, floarea sorelui, mac…vedem sus, pe culme, imediat!
Drumul național 10 continuă să picteze secundă de secundă tabloul fără spațiu liber cât să nu mai simți nici aerul – e mereu aglomerat carosabilul acesta cu mașini ce intră sau ies din județ. Cu gând bun și ochii pe cerul care prinde curaj să se lase observat printre bucățile groase de ceață ce dă să plece, dar ar mai zăbovi, sat după sat buzoian rămân în urmă. Unguriu deschide poarta cu o lumină aparte. Bine, și primul interlocutor, primarul care astăzi își mută biroul preț de câteva zeci de minute într-o locație inedită, Ciprian Tirizică, spune clar că de aici înspre munte totul este diferit inclusiv față de Sătuc, satul din urmă al comunei Berca.
Și realmente așa este! La Ojasca, zarea se transformă într-o oglindă atât de luminoasă încât răsar crestele munților ca niște vârfuri de săgeți ce apără comuna-amfiteatru organizată întocmai ca o castă – pe principiile solide ale unei familii în care membrii nu se despart, ci se ajută reciproc să se dezvolte bine cu toții și trăiesc deopotrivă fericirea lucrurilor bine realizate! Avem cu cine sta preț de-un ceas la vorbe, avem mai ales ce pune în pagină și de-nceput așezăm o floare… ba opt … ah!, devine greu: lavandă, floarea soarelui, mesteceni, pomul vieții, mușețel, păpădie, maci sau să rămânem în stilul traditional? Suntem la singurul bungalow din lungul naționalului 10 Buzău-Brașov și provocăm la povestire!
Decidem împreună, la final când ieșim din Unguriu cu gândul că așezarea aceasta mică are totuși ton și atmosferă de stațiune turistică!
SUSȚINEREA LOCALĂ RECIPROCĂ – MODEL DEZVOLTĂRII
Ciprian Tirizică, tânărul primar din Unguriu, căruia îi spuneam în reportajele anterioare că e de meserie edil, argumentând cu prezența sa în mediul administrației publice locale imediat ce a terminat studiile universitare, acceptă provocarea de a vorbi dintr-un birou inedit preț de câteva zeci de minute. Ideea comportă diverse efecte benefice în memoria colectivă – există noțiuni noi în comunitatea acum cu puțin peste 2.200 de locuitori, primarul chiar promovează investițiile locale, tinerii sunt la baza forței pe care o deține și o scoate în lume în prezent Unguriu, iar confortul face bine echipă cu ungurenii noștri. Așadar, urcăm strada Colonia Minieră către primul bungalow ce se așează în lungul naționalului 10 Buzău-Brașov. Echipa www.buzaulinreportaje.ro știe construcția încă de la începuturi.
Azi, însă urcăm printre florile inedite ale Unguriului pentru o radiografie contemporană. Succintă.
Bungalowul este o unitate turistică de mici dimensiuni, spune cartea de turism când definește spațiul în care stăm azi de vorbă cu primarul ungurean, regăsit acum extrem de optimist, cu mult mai mulțumit de evoluția comunei, axat pe proiecte avangardiste sau de alt nivel decât în 60 la sută dintre zonele identice din județ ce se limitează sau se zbat încă să atragă finanțări pentru rețele de apă potabilă sau canalizări. Bine, nu comparăm Unguriu cu acele comune în care sunt asfaltate maxim două-trei drumuri – cel spre biserică, unul spre casele conducerii locale și poate al treilea spre vreo investiție de interes pecuniar. Albină, pentru edilii lamentabili. Aici, la Unguriu, spune extrem de sigur pe vorbe primarul Tirizică, totul are rost și se desfășoară pe bază de sprijin reciproc.
Exemplul pornește de la bungalowul cu flori pictate pe pereții albi și rotunzi de către profesorul Ana Maria Bogleș de la Liceul de Arte Margareta Sterian.
Etică și responsabilitate socială durabilă. Așa ar spune cartea de economie. Eu îi spun normalitatea dintr-o comună ce se croiește în ritm propriu, pe baze sănătoase și cu oameni puși pe treabă!
Prin deschizătura ușii căsuței cu maci trec copii îmbrăcați în costume populare, părinți ce par mai emoționați decât micuții și organizatori care fac ca totul să meargă mai departe cu zâmbet. Urmăresc diversele scene din curtea imensă pentru a înțelege că Unguriu primește de aici, de sus, de pe str. Colonia Minieră un alt fel de suflu – modern, turistic, de eveniment de nișă.
BUNGALOWUL CU PICTURI PE PEREȚI
Gazda de azi se numește Andreea Tulin, o tânără stabilită de 15 ani împreună cu familia sa în Unguriu datorită frumuseții și aerului intim al comunei ce stă la startul arealului montan. Vine alături de noi în căsuța cu maci pictați pe pereții rotunzi pentru a ne spune despre experiența în turism – cele opt căsuțe de pe str. Colonia Minieră fiind pionierele turismului din Unguriu. Dezinvoltă și parcă mereu în acțiune, Andreea nu-și schimbă nici o secundă expresia feței in minutele bune de discuție – vorbește cu optimism și pasiune despre statutul de gazdă a unor oameni care iubesc ceea ce a gândit ea aici.
Lavandă, mușețel, mesteceni, maci, păpădie … natura frumoasă care îmbracă grozav Unguriul din martie și până spre decembrie chiar a dat ceea ce are ea mai relaxant pentru ca din aceste căsuțe rotunde, repet obsesiv cuvântul care îmi dă mie senzația de desăvârșire, să iasă parcă un singur sentiment, cel de fericire. Casele sub această formă, spun specialiștii domeniului, imită formele din natură – oamenii gândindu-se la lună, trunchi de copac ori chiar pietrele ce dau energii.
În căsuța cu maci vine un scurt moment de liniște între două explicații ale Andreeie Tulin. De-afară se aude un vânt ușor care nu face decât să înconjoare inedita căsuță și să-și vadă de drum pe culme în sus. Devin curioasă să aflu cine vine în acest bungalow?
Impresionant pentru reporter a fost tocmai aspectul special al pereților căsuței. Faptul că tencuiala nu este perfect finisată nu-mi dă trăirea de neterminat, ci de perete natural și o asemăn cu noi, oamenii, care avem nevoie să fim întocmai pentru a adăuga în mod continuu experiențe reale, nu ficțiune, nu poveștile prietenilor care redescoperă sensul verbului a trăi, ci noi înșine ne trăim istorisirea despre frumos. Peste pereții aceștia pictura vine ca un dar minunat ce alină sufletul hăituit de munca zilelor lungi dintr-un an. Atât de relaxantă a fost discuția încât aud parcă vântul acesta foindu-se printre petalele elegante de mac…
FINAL DE ASFALTARE
Andreea Tulin, gazda din ineditul birou al primarului Ciprian Tirizică ne-a prezentat locul acesta minunat pentru comuna cea mai tânără a județului Buzău, însă dăm fila înapoi și aruncăm privirea pe subtitlu. Da! În timp ce în alte comunități e încă vis asfaltul, aici se apropie de final capitolul acesta!
Primarul din Unguriu a dat mereu exemplu dezvoltarea din Ciugud, comună care în urmă cu 23 de ani avea bani la primărie abia să plătească puținii angajați, dar care azi dă lecții orașelor cu pretenție despre inovare și dezvoltare. Ritmul și reușitele de dezvoltare în care regăsesc azi zona buzoiană zic clar că urmează pași asemănători. Exemplu, aici nu mai e de necesitate asfaltarea căilor principale, ci se trece la drumurile înguste ce nu au putut fi prinse în proiectele mari. Auzim imediat ce mai face Unguriu de când nu ne-am mai văzut!
Proiectul de alimentare cu gaze naturale a celei de-a doua jumătăți din Unguriu este unul comun cu P48 Unguriu, penitenciarul la început de construcție în comună.
MUZEU ÎN NOUL CĂMIN CULTURAL ȘI UN NOU FORAJ DE APĂ
Nu la fel este și ridicarea unui cămin vecin cu primăria Unguriu. Prezența în viața economico-socială a unor tineri curajoși care dezvoltă ferme de lavandă, cultură de muri, și vă aduc aminte de Andreea Panchiosu și Ștefan Anton, sau o pizzerie precum Sorin Militaru ori doamna care vinde miere la ieșire din comunitate, toți sunt motiv suficient ca în Unguriu să existe o sală în care aceștia să se întâlnească pentru a pune la punct termeni noi de colaborare ori chiar să celebreze succesul anual. Primarul Tirizică spune că proiectul pentru cămin cultural este gata! Primim detalii audio.
Cum să nu aibă Unguriu, comuna atât de bine organizată, un colț de istorie? Ba, va fi un muzeu mic într-una dintre sălile noului cămin cultural.
Două decese/săptămână… pfffiuuu! Vremurile ne încearcă în fel și chip, însă ca acum pare să nu fi fost vreodată în istoria omenirii. Durează. Aducem pios omagiu celor plecați și ridicăm fruntea către prezentul frumos și viitor sub cele mai bune auspicii.
Așa că, vă aduc aminte că suntem în comuna cu una dintre cele mai bune ape potabile de la Curbura Carpaților. Trecători sau români din diverse zone, ba și din București vin special la Unguriu să încarce bidoane cu apă care are caracteristicile apei plate. Comunitatea are două foraje din care primarul a păstrat în biroul său mostre din diferite perioade, inclusiv de la primul foraj de apă din comună care i-a și adus independeță la nivel județean comunei castă, ba aceasta își mai permite să și vândă, spune interlocutorul nostru.
Mostrele aflate acum în biroul său vor merge în scurtă vreme în zona dedicată muzeului comunității.
COMUNA CARE VREA SĂ FACĂ BANI DIN GUNOIUL MENAJER
Forma de patriotism pe care o regăsesc în această comunitate este una ce nu se dorește a fi arborată spre admirație publică, ci are o notă personală – rămâne în comunitate – ungurenii au un soi special de apartenență la comunA LOR când vine vorba să-i întrebi de unde sunt. Unguriul lor este o mică poveste căreia îi zic de obicei începutul, îți etalează miezul și te abandonează spre explorare pentru concluzie. Întocmai cu cei peste 2.200 de locuitori este și edilul Tirizică – pune preț pe valorile zonei.
Încet-încet mergem spre subtitlul ce arată cât de avangardist este Unguriul în plan județean, cel puțin. Și aș mai pune o calitate – independent.
Rețeaua de apă și de canalizare funcționează în întreaga comunitate, apa potabilă provine din surse proprii, iar o parte nefolosită este vândută spre altă comunitate sau spre entități publice, jumătate din comună este racordată la rețeaua națională de gaze naturale și proiectul de racordare a celeilalte jumătăți este în stadiu avansat, iluminatul public – marele consumator din România – este din acest an 2021 unul inteligent, iar serviciul de salubrizare a devenit în doi ani unul bine structurat care ar putea aduce venituri comunității. Primarul Tirizică explică.
Accentuăm puțin subiectul preluării de la populație a gunoiului menajer pentru că în extrem de multe comune buzoiene este realmente în haos acest domeniu. Ar trebui să dăm minim 50 de exemple și nu este cazul. Vi-l oferim pe cel de față și spunem cum se ridică gunoiul menajer de la populație.
Scurt și clar. Iar perspectiva este ca acest serviciu să producă bani efectiv din vânzarea coerentă a gunoiului menajer preluat selectiv de la populație. Este de reținut afirmația lui Ciprian Tirizică – sunt primar într-o comună cu oameni educați! Altceva! Numai că efectele pandemiei de COVID-19 știrbesc din frumoasa comună buzoiană așa cum se întâmplă cu România toată. Demografic, Unguriu suferă.
ASFALT PE DRUMUL SPRE TISĂU
Sau mai corect ar fi fost stimularea investițiilor prin asfaltarea drumului dintre Unguriu și Tisău. Pentru că de aici, de sus, de pe culmea comunei-castă perspectiva duce către domenii speciale ale vieții socio-economice. Dacă în cele două sate s-a asfaltat continuu în ultimii trei ani, de terminat urmând a fi străduțele înguste, sus, în zona de promenadă, cum i-au zis locuitorii din vecinătate, un drum de 3,5 kilometri ce trece printr-o pădure de foioase și merge spre Tisău ar dezlega o sumă bună de posibile investiții în variate domenii economice ce pot include aproape automat și turismul. Bine, punem la socoteală și bungalowul în care are loc discuția de azi – prima formă frumoasă de turism la Unguriu. Primarul arată că s-a deschis apetiul românilor de a experimenta și liniștea și frumusețea locurilor buzoiene, dar și dorința de explorare a arealul.
SMART UNGURIU
N-am să mai candidez când va fi totul gata. O spune Ciprian Tirizică, primarul ungurean care duce perspectiva comunității pe care o conduce către zona smart – cea îmbrățișată de europeni din dorința de a polua cât mai puțin spre prelungirea vieții pe pământ. În același ton, iată ce se va întâmpla la Unguriu!
Realmente de reținut finalul spus de primarul ungurean!
APLOMB
… sau curaj! E dreptul rezervat reporterului care vede printr-o sită specială zona aceasta. Atașamentul de Buzău ca județ este de netăgăduit, iar de fiecare comunitate care este dinamică, progresează, ba bate pas spre era smart a lumii moderne e și el clar. Pentru că azi am discutat în căsuțe rotunde cu suflet de flori povestea a fost un cerc, pe care îl închei cum l-am început.
Add Comment