Deja a venit timpul sa ne ascundem. Si de faptele din trecut care produc acum efecte, dar si la propriu de caldura care incinge Buzaul incat ii fura de pe-acum mancarea din camp, dar si apa din cana de baut. De-ar mai fi ramas vreun loc liber si sigur pe undeva o suma buna de conducatori de la nivel national s-ar fi ascuns cat sa treaca si anul acesta. Cum nu este incearca sa joace acelasi joc pe care il stiu de minim 30 de ani: de-a viata. Se fac ca intocmesc planuri pentru a fi irigata o suprafata mai mare decat 20 la suta cat este udata prin sistemele specifice in prezent, mimeaza ca ii preocupa ce se intampla acum in perioada de stare de alerta dupa 60 de zile de stare de urgenta impusa de pandemia de COVID-19 si le ies ochii din orbite, teatral, desigur, cand vine vorba despre efectele secetei asupra populatiei, caci apa de baut se imputineaza. Dar timpul trece…
… si ajungem sa ramanem fara apa de baut! Asa cum se intampla deja in destule localitati buzoiene, iar specialistii din domeniul apei potabile arata ca nu trece saptamana sa nu intre o alta localitate in atentia lor: rezervele de apa scad. Si o stim cam de prin 2009 cand la Grabicina o galeata cu apa costa bani, iar pompierii duceau si zilnic cisterna cu apa de baut. Zona aceasta mi-a venit repede in minte, insa sunt atatea in judet pentru care apa poate deveni un lux. Real este ca sunt buzoieni care deja primesc apa cateva ore pe zi sau cara apa cu cobilita. Toate aceste au o rezolvare: un proiect de mare anvergura ce sta la portile Uniunii Europene spre aprobare.
… si timpul trece, iar ploile de astazi nu au cum sa ne dea mari sperante decat pe moment, adica atata timp cat ele cad. Pentru ca seceta este un dusman intrat deja in pamant. In judetul Buzau, naravasa devine extrema, arata ingineri agricoli care se ocupa de domeniu si care nu dau detalii nici in documentele oficiale, daramite presei care intreaba. Nu ca nu au vointa, ci din neputinta si prea multa preocupare pentru interesele personale. Si cum intre seceta si apa potabila este o “prietenie” prin definitie, judetul Buzau incepe sa aiba secate multe dintre rezervele de apa potabila. Iar noi, buzoienii vrem sa fie remediate probleme vechi de zeci de ani azi, nicidecum nu suportam amanare.
Caut astazi sa conturez impreuna cu Simona Savulescu, director al Companiei de Apa Buzau, cu primari din zone in care apa a devenit un lux, dar si cu agrometeorologul Elena Mateescu, director al Administratiei Nationale de Meteorologie o harta a arealelor locale in care picatura de apa buna de baut curge atat de lent deja.
Mentionez insa ca la nivelul judetului Buzau exista si este aproape de finantare un proiect de anvergura pentru infrastructura apei in valoare de 300 de milioane de euro, bani ce vor fi alocati prin Programul Operational Infrastructa Mare si despre care am detaliat in articolul https://buzaulinreportaje.ro/interviu/interviu-economic/barajul-siriu-singura-sansa-a-unui-pret-mai-mic-la-apa/. Desigur, si dumneavoastra sunteti ancorati in realitatea prezenta si stiti ca inclusiv institutiile europene si-au amanat activitatile obisnuite din cauza pandemiei de COVID-19, deci semnarea acestor proiecte a fost incetinita. Insa, intre institutiile europene si Compania de Apa are loc o corespondenta de chestionare suplimentara astfel incat sa se treaca si la pasul de semnare a finantarii intr-un viitor cat mai apropiat. Cele 300 de milioane de euro sunt destinate refacerii infrastructurii apei din 23 de unitati administrativ-teritoriale ale judetului Buzau: 42 de localitati vor avea retele noi de apa potabila, iar 58 de localitati vor intra pe harta zonelor romanesti cu canalizare menajera. Deci, seceta ar lovi diminuat fata de prezent. Rabdare si incredere ne trebuie!
Managementul secetei si circularitatea apei – doua opinii pe caz concret
Taranca isi duce tihnita vaca la apa.
La munte, de baza este izvorul cel mai apropiat sau chiar vreo pompa stradala. In camp sunt recipiente din piatra ori din cauciuc infiintate cu zeci de ani in urma langa fanatanile cu cumpana inalta – azi doar reper geografic intre tarlalele cu cereale si nu sursa de apa. Femeia isi clatina trupul in mers precum cumpenei ii da vantul de cap pe la pranz, asa ca are el chef de joaca. Obidita de atata munca, ea trage de trup cat sa-i dea animalului o galeata cu apa. S-a dus cam tarziu la uluc – vaca a mai prins o mocirla ca de cativa litri. Apa se termina repede. Femeia se intoarce alene spre casa si-si pune capul pe perna, de pranz. Gandul ii sta ziua intreaga la apa care incepe sa nu-i mai ajunga nici ei. Un tablou al zilelor noastre. Iar ploile din ultimele doua zile sunt doar amagire, are sa ne spuna putin mai jos Elena Mateescu.
Pornesc astazi discutia cu Simona Savulescu, directorul Companiei de Apa Buzau despre acele zone in care acest operator regional lucreaza si a identificat deja probleme clare in ceea ce priveste rezerva de apa de baut. Problemele au la baza doua motive clare: seceta, unul si calitatea apei combinata cu efectele secetei, doi. Numai ca, avand 29 de grade C in luna mai seceta este cea care ne intareste supararea.
Agrometeorlogul Elena Mateescu, director al Administratiei Nationale de Meteorologie spune in acest context care este situatia la zi in judetul Buzau: aflat in zona secetei extreme din Romania.
Ideal este sa trecem concret la exemplificari pentru ca directorul CA Buzau, Simona Savulescu preciza ca saptamanal in atentia acestor specialisti ai apei potabile din judet intra in atentie o alta localitate. In prima instanta, Livada Mica din comuna Grebanu, sat ramas efectiv fara apa de baut, iar solutia, tinand cont ca zona este prinsa si ea in proiectul POIM aflat acum faza de presemnare la Comisia Europeana este una temporara: angajatii operatorului duc apa cu cisterna in zona. Simona Savulescu detaliaza.
Situatia de la Livada Mica este prima exemplificata pentru arealul Rm. Sarat. Fac un demers corect si doresc sa aflu direct in comunitate ce se intampla. Destul de scump la vorbe, Gheorghe Stanciu, primarul comunei spune ca o unitate administrativ-teritoriala nu si-ar permite niciodata sa faca investitii pentru o infrastructura noua, cea din prezent fiind infiintata inca din anii de glorie ai comunismului. Stiu din sat ca oamenii au ferme mari de animale pentru care apa devine realmente o bucurie.
Deci, Grebanu are doua localitati in cumpana a apei: Livada Mica si partial Livada Mare, spune el primarul care recunoaste ca tevile pentru apa sunt prea vechi ca sa mai fie bune de ceva. Si nimeni nu s-a gandit vreodata in istoria moderna a zonei ca ar trebui facuta vreo modernizare la acestea. Apa este furnizata cu program si provine … din cisterna CA Buzau. O solutie temporara, repet acest aspect pentru ca daca acum s-ar face investitii de urgenta in zona s-ar pierde intreaga finantare POIM pentru tot judetul Buzau – probabil cel mai mare proiect din orice domeniu care se va aplica vreodata in zona noastra!
Ton clar si privire ferma, plus un pix cu care bate un anumit ritm pe hartiile de pe birou. Pixul dispare rapid, tonul se mentine pentru ca face parte din galeria putinilor sefi de institutii buzoiene detinatori de curaj public, desi situatia este dificil si de exprimat, daramite de rezolvat. Simona Savulescu, directorul general al CA Buzau pare sa spuna dincolo de cuvinte ca trebuie sa ne fie clar: seceta s-a instalat si in domeniul apei de baut cam de doi ani in mod evident si poate fi combatuta cu un management unitar chiar la nivelul tarii.
Sincer, aud pentru prima data despre management al secetei, dar este neaparata nevoie sa aflu de la Elena Mateescu, directorul Administratiei Nationale de Meteorologie cum este adaptat la nivelul tarii noastre acest concept pus la punct, desigur de catre europenii preocupati de rezervele de apa potabila tinand cont ca oamenii au acces doar la 1 la suta din cata apa mai are insasi planeta.
Lectie despre circularitatea apei
Topliceni este urmatorul exemplu. Si am sa intercalez suita de interviuri astfel incat sa existe si opinie a specialistului vizavi de o posibilitate deosebita pe care o avanseaza Simona Savulescu: precipitatiile rapide si in cantitati mari sa fie stocate si folosite pentru consum, adica sa se aplice principiul despre care se tot discuta: circularitatea apei. Directorul general al CA Buzau ne explica si situatia de la Topliceni, dar si acest principiu care ar lovi crunt seceta.
Pe scurt: apa de ploaie sa fie colectata si sa constituie o rezerva din care sa se consume ulterior. Numai ca pentru un asa management inteligent va trebui ca toti operatorii de apa din Romania sa vorbeasca aceeasi limba stabilita in mod clar de institutiile centrale din domeniu.
Problema colosala a barajului de la Ciresu
Si ar fi cam poate peste 25.000 de locuitori a caror apa de baut depinde de aceasta acumulare infipta in pieptul muntilor de sare de la Manzalesti. Acumularea este si ea extenuata si da semne de ani buni ca o doboara colmatarea. Proiect dificil si de anvergura chiar si pentru o institutie de marimea Companiei de Apa din Buzau. Directorul Simona Savulescu este constienta ca doar vointa tuturor administratiilor locale de pe Valea Slanicului de Buzau plus a institutiei pe care o reprezinta ar putea duce la aplicarea unui proiect de curatare a barajului de la Ciresu din care in prezent beau apa atat de multi oameni.
Intocmai ce am spus in primul paragraf: prezentul este obligat sa suporte indiferenta, ba si lipsa de pricepere si reaua vointa a trecutului. Numai ca trebuie ca prezentul sa beneficieze de forta comuna a intregii Vai a Slanicului astfel incat oamenilor sa le fie bine in final.
Am facut demersul jurnalistic corect si am intrebat doi dintre primarii Vaii Slanicului despre situatia de la Ciresu. In prima instanta, Valeriu Besliu, primar al comunei Manzalesti – zona in care se si afla barajul Ciresu se arata consternat de gradul de colmatare al acumularii si chiar se intreaba cum de mai are si apa pentru baut, apoi recunoaste ca este vorba despre o investitie si o forta de participare masive astfel incat acesta sa fie curatat dupa zeci de ani de utilizare continua. Mai jos, la Vintila Voda, primarul Ion Coman spune franc ca nu a fost solicitat vreodata sa participle de la nivel de comunitate la decolmatarea barajului Ciresu, dar ar spune da.
Dar iata ca exista o institutie, in speta Compania de Apa a carei conducere pune problema decolmatarii acumularii Ciresu astfel incat jumatate din Sapoca si in intregime Cernatesti, Beceni, Vintila Voda si Manzalesti sa nu ajunga sa-si puna dintr-o data problema lipsei apei de baut.
Apa din barajul Siriu – tren pierdut sau proiect de viitor?
In prima instanta, spune Simona Savulescu este un tren pierdut in sensul in care un megaproiect al ultimilor 30 de ani o data ce a tot fost tinut in sertare diferite sau sa spun elegant a fost indelung gandit nu mai poate fi aplicat. Numai ca, in contextul secetei – fir rosu al materialului jurnalistic – orasul Patarlagele risca sa aiba in vara acestui an rezerva de apa potabila mult diminuata, iar la Viperesti este deja o situatie dificila. Deci, ideal ar fi sa existe in prezent si sa fie pusa in functiune o captare proiectata nu cu multi ani in urma chiar din aceasta mare acumulare a judetului Buzau, de referinta si la nivel national.
Asadar, directorul CA Buzau arata ca totusi pot fi puse in practica proiecte mai mici avand ca sursa viabila apa potabila din acest imens baraj din care in prezent beau apa locuitorii din Siriu si Nehoiu. Subiectul a fost tratat in paginile ziarului buzaulinreportaje.ro in detaliu in reportajul https://buzaulinreportaje.ro/interviu/interviu-economic/barajul-siriu-singura-sansa-a-unui-pret-mai-mic-la-apa/. Astazi venim doar cu informatii la zi pentru ca pardalnica seceta nu se lasa nicidecum induplecata de ploile rapide din prezent ce se scurg pe versanti fara a deveni rezerve viitoare de apa.
Simona Savulescu spune ca in prezent orasul cu peste 7.000 de locuitori, Patarlagele sta sub amenintarea lipsei apei potabile in cantitate suficienta chiar incepand cu perioada acestei veri. Dar daca se va termina si putina apa care inca se mai aduna in rezervoarele de la Patarlagele?
Meteorologul Elena Mateescu ne-a spus mai devreme despre ploile abundente din prezent. Face acum precizarea ca sunt ploi rapide care nu se acumuleaza, deci seceta isi va face in continuare simtita prezenta. Si nu va trece timp mult. Deci, speranta ca rezervele de apa din zone precum Patarlagele sau Grebanu nu are efect decat pentru o perioada scurta.
Asadar, revin la problematica Siriu tratata in detaliu si in reportajul CAND SE TERMINA APA https://buzaulinreportaje.ro/reportaj/reportaj-special/cand-se-termina-apa/. Spun asa pentru ca numerosi specialisti aduc in atentie necesitatea formarii acumularilor de genul Siriu sau folosirea celor existente pentru un areal extins. Semn ca pe acest subiect este necesar sa revenim in 2020.
Rodnicia Baraganului, otrava pentru apa de baut
Coboram de pe Valea Buzaului si de data aceasta seceta se intovaraseste grozav cu “avutia” nedorita pe care cultivarea campiei de-a lungul zecilor de ani pe principiul folosirii substantelor chimice pentru hranirea pamantului o ofera in prezent. Scurt spus, seceta si nocivele substante chimice care au ajuns in apa pun autoritatile din domeniul apei pe ganduri si implicit duc spre reorientarea proiectelor pe infrastructura apei. Sudul Buzaului afectat desigur si de seceta excesiva, dupa cum spunea Elena Mateescu de la ANM, simte mai acut problema lipsei apei. Simona Savulescu, director general al CA arata ca in 2018, ca urmare a acestei situatii a inceput un proiect de anvergura cu punct de plecare din zona Lipia unde apa de baut este calitativ foarte buna, iar cantitativ extrem de generoasa. Apa din zona Lipia va ajunge in mare parte din campia Baraganului care are apa atat de bolnava din cauza agriculturii pe baza de “chimicale”. Vintileanca pare sa fie un punct nevralgic. “Proiectul Lipia” este pornit in 2018 si are auspicii certe pentru oamenii campiei care stiu bine ca fantana cu cumpana este de multa vreme fara licoarea vietii in vreme de prasit. Simona Savulescu detaliaza si arata ca sperantele se certifica anul acesta.
Ca atare, cisterna este o solutie temporara pana la executarea lucrarilor prevazute deja pentru o buna parte din teritoriul judetului Buzau prin POIM.
In afara zonelor pe care am pus punctul pe i in acest articol, desigur ca sunt si altele din judetul Buzau care nu fac parte din harta de operare a CA, dar care au probleme acute cu apa potabila, iar exemplele sunt Amaru si Breaza, dar nici in zona montana siguranta unei cantitati suficiente de apa de baut nu mai are cote ridicate. Si stiti ce, am vazut in aceasta saptamana, pe o coama de munte oameni care carau apa cu cobilita – fix cum faceau bunicii mei care astazi ar fi trecut de suta de ani de ar mai fi fost printre noi, dar momente pe care si eu, copil fiind le-am trait. Era un ritual caratul apei de baut cu ore bine stabilite, iar ziua de spalat rufe era cel mai mare calvar pentru femeia din casa.
Daca ar fi existat si cu 20 de ani in urma proiecte scrise si aplicate precum sunt astazi sau poate daca am fi avut conducatori precauti ori stiutori ori gospodari … ori astazi nu am fi ajuns la asa o limita greu de suportat ori totul ar fi fost bine pus la punct. Si inca nu a venit vara, iar seceta nu este cuvantul din orice conversatie pe care o auzi pe camp, in gradini sau la magazinul din sat. Ne lasam amagiti de putina ploaie si aruncam un ochi pe prognoza meteo a saptamanii viitoare – sunt anuntate iarasi ploi. Nu inseamna insa ca pamantul si-a adunat in galeata imensa atata apa cat nu a mai avut in ultimii multi ani si ca ne va da sa bem fara limita! Fantana nu mai este prietena pe viata a noastra. Izvorul nu mai are apa cea mai curata. Firisoarele din gradinile de munte seaca una dupa alta. Conductele mari care deservesc comunitati intregi sunt asul din maneca al unei comune, iar gestionarea infrastructurii domeniului apei nu tine doar de strategia nationala si de viziunea si implicarea operatorului de apa, ci si de vigilenta noastra si respectul pentru viata!
Fara cuvinte!
Stefan Bedereag Surprinzator (desi nu ar trebui!) si convingator modul in care tratati ideea de reportaj. Oferirea fara discriminare a surselor jurnalistice in cadrul materialului publicat este un act de onestitate profesionala pe care il apreciez ca fiind exemplar. Categoric, locul dumneavoastra este in presa centrala, iar articolele pe care le-ati publicat merita sa fie tema de seminar la facultatea de jurnalism. Pamantul se invarte, iar un jurnalist trebuie sa stie asta. De aceea evit acele puncte de vedere ce pun etichete precum bornele kilometrice, fara a permite cititorului dreptul la rationamente personale si judecati ce depasesc isteria clipei. Cat despre apa si problematica ei, poetii, prozatorii, muzicienii si pictorii si-au spus in repetate randuri punctul de vedere. Acum insa este vremea ca inginerii si administratia sa faca dovada ca “muzica apelor” trebuie interpretata cu instrumente specifice secolului XXI.