Argument

Inedita femeie

Asa ar trebui sa spunem astazi despre orice femeie doar pentru simplul fapt ca uneori vocea calda a ei devine terapie pentru sufletul indurerat sau da aripi visului sa mearga mai departe! Tinem strans in pumn mana fragila a unui copil si traim noi insine fericirea de a fi femeie si mama cu toate bucuriile si inaltarile. Ii privim ochii si prindem putere sa frangem orice zabava a nefericirii, uitam cat de amarnica poate fi intamplarea si dam bice norocului sa ne stea tovaras de existenta! Femeie! Mama! Definim greu acest al doilea cuvant fara sa simtim inima cum zburda! Aducem langa noi femeia suferinda si imprastiem cu furie peste cei care lovesc atunci cand ar trebui sa iubeasca! Si, uneori, ii dam sufletului vreme de necaz daca aflam de femeia nedreapta si, mai presus, de mama care nu mai stie sa iubeasca minunatia iesita din propriul pantec… La multi ani, femeie inedita cu dor de implinire!

Ii las domnului Ion Zahiu, cititor galatean al ziarului buzaulinreportaje.ro placerea surprinzatoare sa puna penita pe hartie si sa ne invite la calatoria spre femeie! Domnul acesta, aflu din scurta convorbire cu domnia sa, aici, in zona Buzaului a copilarit, iar amintirile despre minunatul judet cu frumuseti la tot pasul ii sunt ghid cumva al calatoriei prin viata. Fac mentiunea ca redam integral scrierea pusa la dispozitie de Ion Zahiu insotita de fotografii selectate si remise tot de domnia sa:

“Eternul feminin si anotimpul sperantei

E zvon de primavara!

Viata este un miracol iar pentru toate cele de care ne bucuram in fiece zi aducem un omagiu femeii mama.

Femeia cea datatoare de viata, o celebram nu intamplator primavara, atunci cand natura renaste.

Femeia ca simbol al vietii a fost prezenta in culturile neolitice din spatiul carpato–danubiano-pontic prin statuiete care ne infatiseaza pe divinitatea pamantului si a vietii: zeita Mama Gaia. Cybele, fiica sa, era celebrata ca mama a zeilor de tracii frigieni la inceputul primaverii. E prima atestare a ceea ce mai tarziu va fi ziua mamei si a femeii.

Martisorul ca simbol

Sezonul alb e urmat de cel cald, al fertilitatii redat prin rosu, precum e soarele in zori de zi.

Rosul se impleteste cu albul in SNUR, un simbol al contrariilor si in spirala dubla pe care o gasim in cea mai veche civilizatie europeana, Civilizatia Danubiana.

La Schela Cladovei langa Portile de Fier, a fost descoperit un colier din pietricele de rau colorate in alb si rosu cu o vechime de 9000 de ani.

Impletirea contrariilor o mai gasim din belsug in funia sculptata pe portile maramuresene.

Martisorul se ofera la inceputul primaverii, femeilor, iar in Moldova si barbatilor. Traditia pe care o gasim in tarile spatiului tracic din Balcani, a intrat in patrimoniul mondial UNESCO.

Martisorul se leaga la incheietura mainii sau se poarta in piept si se pune la primul ram inflorit pentru a aduce noroc dar si pentru a avea parte de dragoste, sanatate si fertilitate. Ulterior, la snur s-a adaugat un disc sau un ban de aur reprezentand soarele pentru ca renasterea naturii era legata de stravechiul cult solar. A urmat perioada decadenta, care se continua si astazi in care se adauga la snur tot felul de amulete care nu au legatura cu simbolul martisorului.

Focul ca o reprezentare la scara mica a soarelui isi avea in cultul predacic o zeita: Hestia. 

Yin si Yang

Un alt simbol al contrariilor, yin si yang a fost descoperit pe piese ceramice din Civilizatia Cucuteni Tripolie. Simbolul infatiseaza partea centrala din spirala dubla si este mai vechi decat cel chinezesc cu o mie de ani.

Sa nu uitam si ca prima forma de organizare sociala a omenirii a fost matriarhatul si ca mitul amazoanelor care s-a nascut tot pe aceste plaiuri, completeaza miturile esentiale ale omenirii.

Inspirati pictori, poeti, sculptori, compozitori, scriitori aduc un elogiu feminitatii. Eternul feminin este omniprezent fie in zeita, in nimfa, zana, fata ori femeie.

Femeie, pune-ti o floare dupa ureche si zambeste pentru ca tu esti esenta vietii!

Ion Zahiu”

 

O parte dintre fotografii apartin Muzeului Civilizatiei Cucuteni. Multumiri!

Ilinca Moise

Add Comment

lasă aici un comentariu

Mai multe articole