Concret, azi punem un rămășag. Întâi scriem povestea și la final de interviu, în secțiunea aplomb,  venim cu pariul.

Frumosul județ Buzău așteaptă să-i vină acasă fiii și fiicele. Cuminte și mereu așteptând, dar cu nădejdea că poate renaște prin tot ce are minunat de oferit. Cosim urzicile crescute până la streașină din cauza timpului scurs și dăm de o bucată de viață, de oameni care au fost și au lăsat urme strașnice și povești incredibile scrise îndeosebi cu spirit cât să ajungă până la noi. Descoperitorii devin modele de bună practică. Noi, buzoienii începem să credem că șansa devine realitate și sporim cu propriile forțe demersul lin al gazdelor de a scoate în lume tot ce are el, Buzăul mai frumos!

Sus, la Chiojdu, în 27 august 2021, amiaza de vară târzie, despre locuri, oameni și acest frumos patrimoniu de peisaj natural, despre Buzăul care își grupează zona aceasta de nord-vest în Plaiul Bâscilor și despre fiii care redescoperă satul copilăriei se va vorbi. Ei pun împreună experiență și creativitate, satele uitate printre dealuri minim 1.000 de case înmărmurite de uitare, iar turistul curiozitatea și dorința de a afla cum este liniștea, dar și mirosul poienilor din Munții Buzăului și inedita cameră de hotel (casa bătrânească) cu un balcon de câteva mii de metri pătrați de mare verde pe care o pot primi o dată cazați aici.

Zic să povestim pe îndelete despre Plaiul Bâscilor. Promotor al ideii, arhitectul Florin Enache, coordonator al Asociației #better.

NOUĂ MARI LOCALITĂȚI=UN SINGUR PLAI

Păi, cam așa este! Plaiul Bâscilor, cel mai tânăr concept de pol turistic ce stă pregătit de lansare pe 27 august, la Casa cu Blazoane din comuna Chiojdu, grupează Gura Teghii, Nehoiu, Siriu, Pătârlagele, Viperești, Cislău, Calvini, Cătina și Chiojdu.

Va fi încă un pas turistic major după imensul Geoparc Ținutul Buzăului ce strânge 18 comune și cărora, în fapt, le este dat un apel privit cu încredere în viitor și valorifică ceea ce există deja mai bun în fiecare dintre cele 18 comune. Arhitectul Florin Enache detaliază despre un protocol de colaborare și promovare astfel încât să se poată vorbi despre turism sustenabil și mai ales concret pe această linie montană, dar și sustenabil și mai ales sigur, în zona seismică.

Ascultăm imediat primele informații date de cel care coordonează acest proiect al Asociației #better și își imaginează cum partticipanții vor semna certifocatul de naștere din 27 august, pentru Plaiul Bâscilor. Inițiatorul evenimentului din 27 august subliniază cât de mult a contat inspirația și colaborarea, dar chiar și alăturarea cu modelul de bună practică Ținutul Buzăului construit în 14 ani de o sumă imensă de specialiști din toate ramurile geografiei, ba și din exprimarea vizuală, și care primește vizita delegației UNESCO din 15 și până pe 19 septembrie pentru certificarea în patrimoniului acestei uniuni internaționale. Întocmai, încă de la nașterea sa, Plaiul Bâscilor are parte de o prezență absolut nemaipomenită, zic, desigur în contextul Buzăului. Iată argumentele arhitectului Florin Enache de la Asociația #better.

ARHITECTA CU CARE A LUCRAT PRINȚUL CHARLES VINE LA CHIOJDU

În curtea Casei cu Blazoane, lăsată moșnenilor de familia Cantacuzino și recuperată din uitare de Uniunea Arhitecților din România, vin la lansarea Plaiului Bâscilor cei nouă primari care trebuie să se considere parte componentă a noului teritoriu geografic și turistic al județului Buzău, pol de dezvoltare pe partea de nord-vest. Împreună vor da de știre că fiecare areal are propriile valori ce țin de existența, modul în care trăiesc și se dezvoltă oamenii, de natura cu care au fost binecuvântați și ce resurse locale pot scoate la poartă în calea neobositului căutător de frumos, simplu și natural, adică a turistului deja educat când vine vorba despre arealul Buzăului.

Invitații la eveniment sunt oameni speciali în domeniul lor, însă de departe un alt model de bună practică este cel creat de însuși prințul Charles al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord între Covasna și Mureș și până în Maramureș. Dincolo de politețea cuvântului oficial, zis corect este că de la ceea ce a construit în timp acest prinț străin de locurile românești începe orice acțiune asemănătoare din România. Prințul acesta a dat la o parte tristețea de pe casele bătrânești fără a le știrbi din chip, i-a ajutat și învățat pe săteni să-și valorifice munca și să trăiască din ceea ce oricum făceau și fac în continuare excelent – definesc ospitalitatea ca mod de a trăi în fiecare zi – și, cel mai important ne-a îndemnat pe noi, românii să ne iubim țara de acasă pentru că avem comori de necrezut. Reședința de vară, cuibul prințului de pe Valea Zălanului, a fost restaurat, refuncționalizat și șlefuit împreună cu arhitecta Silvia Demeter Lowe. Arhitecta care a studiat o bună perioadă la Oxford vine și ea la Chiojdu și va vorbi audienței despre legătura explicabilă dintre trecut, tradiție, prezentul urbanizat și permanenta necesitate a omului de a ști cine este.

„HOTELUL” CU 1.000 DE CAMERE, CASELE BĂTRÂNEȘTI DE PE PLAI

Ideea dată mai sus de prezența la eveniment a arhitectei Silvia Demeter Lowe – românca din Brașov care a revenit acasă și a fost mâna dreaptă a prințului Charles – ideea, spuneam, este continuată de arhitectul inițiator al acestui proiect de suflet  care spune în introul reportajului că am redescoperit satul copilărieiDusă mai departe ideea arată că din copilăria fiecăruia dintre noi rezultă sute, mii chiar de case bătrânești în care până acum câțiva ani sau zeci de ani o bunică își spăla în  albie nepotul aflat în vacanță, în timp ce pe sobă creștea în copaie aluatul pentru gogoși. Ba în casa aceea, prispa spune povestea primelor basme citite ca temă de vacanță, iar camera bună, de obicei din fața casei, avea miros curat pentru un musafir ce ar fi putut veni oricând, așa că orice pas în ea era atent monitorizat de bunica veșnic prezentă printre brazdele cu ceapă sau printre florile din grădinița din față. Năstrușnicul lăsa la vedere și cartea și castronul cu cireșe pe treptele casei și trăia cel mai bun somn în așternuturile cele bune și în sunetul ritmic al tocătorului din bucătăria de vară în care se găteau bucatele lui iulie. Din spate, de la bunic se auzea doar bătaia sacadată pe nicovală. După minute bune, o pauză. Bătea coasa pe care și-o pregătea pentru mâine, zi integrală de coasă.

Dacă revenim azi în casa cândva plină cu copii și nepoți, doar vântul mai face să zăngăne câte un blid din metal, cândva castron de duminică pentru colărezii cu lapte. Prispa, nici urmă de carte. Ba stă într-o parte, s-a lăasat a rugă spre o divinitate nebănuită. Casa toată e înmărmurită,  e tristă și singură… cu tablouri vechi printre pânze de păianjeni.

Ei, aici spune arhitectul de pe Plaiul Bâscilor că e momentul să se intervină pentru a fi create acele modele de bună practică. Casele acestea sunt peste măsură de multe în satele, și ele abandonate aproape, ale Munților Buzăului. Echipa și prietenii Asociației #better, iar din 27 august toate părțile implicate în Plaiul Bâscilor, pot da viață acestor enități ce stau la baza unui turism sustenabil, axat pe ceea ce avem și stă neșlefuit, iar turiștilor mai ales celor nordici și vest europeni, urbanizați de zeci de ani sau mai bine,  le place extrem de mult. Explicația vine de la arhitectul Florin Enache care spune că pe Plai trebuie clar să existe un mediu construit cât mai sănătos și cât mai bine încadrat în spațiul natural! Acest aspect devine așadar și cel mai important din start al visului Plaiul Bâscilor.

ESENȚA DIN JURUL ACESTUI NOU AMBASADOR TURISTIC

Potrivit invitației de presă, arhitectul educat în capitala țării, dar revenit în satul buzoian al copilăriei sale, Bâscenii de Jos din Calvini, reușește să adune în jurul Plaiului Bâscilor pasionați ai turismului de nișă din județul Buzău, plus o sumă cel puțin interesantă de arhitecți, specialiști în construcții, finanțare durabilă, ba și vizionari din domeniul digitalizării turismului românesc cum este Cosmin Ivan – tânărul care a lucrat cu Guvernul din Dubai pentru imaginea extraordinară pe care acesta o are în prezent în lume. Trebuie să spunem și povestea lui Cosmin pentru că deja se simte din plin implicarea lui și în zona buzoiană. Pe Plai vin pentru a dezvolta durabil și companii mari precum BOOKTES, CITY HEALTHACO ROMANIAMETIGLAABB ROMANIAGRAPHEINHOLCIM SOMACO.

Pentru lansarea de pe Plai vin la Chiojdu și cei mai activi oameni din nordul județului – Florina Florea de la CNIPT Nehoiu și profesorul Cezar Buterez – bucureșeteanul care știe cel mai bine să explice denumirile de locuri din județul Buzău pentru că le-a luat la pas pe toate, a vorbit cu oamenii, ba a și numărat învățătorii și preoții fiecărui sat în parte de la începuturi și până în prezent. Pe aceeași listă îl punem și pe pionierul turismului rural din județ, celebrul Tata Lice care a făcut înconjurul țării, mediatic vorbind, cu rețeta sa de miel la groapă și care a pus în scenă primul eveniment cu scop clar de promovare turistică din județul Buzău, chiar aici, la Chiojdu, în 2008 și care se numea Drumul Muntelui.

Înainte să punem punct incursiunii despre Plaiul Bâscilor, arhitectul Enache trage linie – ne dorim dezvoltare, dar nu oricum, spune el! Fragil și valoros în același timp, acest plai scăldat de soare are nevoie de promovare și de grijă în aceeași măsură pentru a deveni un areal sustenabil pe termen lung, cu oportunitățile și riscurile naturale, deopotrivă. Ascultăm!

DEZVOLTARE ÎN RITM DE JAZZ

Este clar că despre Plaiul Bâscilor vom mai scrie în paginile www.buzaulinreportaje.ro . Azi, terminăm pe rimt fabulos de jazz, așa cum va fi și finalul lansării acestui pol turistic. De la ora 19, timp de o oră, vin pe Plai Lizbett Russo și Graeme Stephen. Lizbett este româncă, scrie în ceea ce regăsiți și în comunicatul de presă al evenimentului „Cântăreața româncă stabilită în Scoția, Lizabett Russo, revine alături de mult-premiatul chitarist de jazz, Graeme Stephen, cu un nou album „While I sit and watch this tree’. Lizabett Russo scrie poezii de la o vârstă fragedă și a stârnit interes în toată Europa, SUA și Canada încă de la lansarea EP-ului ”The Traveller’s Song” din 2013. A cutreierat și concertat în Japonia, Coreea de Sud, Canada și Europa. Stilul vocal unic înglobează elemente de avant-garde folk, muzică tradiţională şi jazz. www.lizabettrusso.com

APLOMB

Am pus deoparte un buzunar imens de cuvinte precum print, celebru, pionier, pentru a nu da alt ton evenimentului decât cel definit iată, tocmai la final de Lizbett Russo.

Știm clar că Plaiul Bâscilor devine încă un punct de mare interes turistic al județului Buzău  care din start ne prezintă valorile pe care deja le avem și care nu trebuie reinventate, nu trebuie scrise legende special despre ele, ci efectiv să le dăm atenție. Plastic, spunea organizatorul evenimentului, cine își poate permite în acest moment să se cazeze la un hotel, într-o cameră cu balcon  cu 2.000, 3000 chiar 5000 de metri pătrați de peisaj  cu padure, livada, deal verde? Doar a lui! Casele bătrânești nu devin proprietatea Plaiului, rămân ale moștenitorilor, însă timp de cel puțin sase luni din an, pentru că iarna nu prea este zăpadă, ele pot fi puse la dispoziția turistului spre găzduire așa cum de altfel se întâmplă și în zona noastră și cu success în centrul și vestul României. Avem deja o poveste frumoasă! www.buzaulinreportaje.ro este partener media al evenimentului de lansare al Plaiului Bâscilor și susține, așa cum s-a întâmplat și cu Geoparcul Ținutul Buzăului, acest proiect care pune preț pe comorile Buzăului!

Articolul precedentUn arhitect spaniol, azi la dezbaterea despre referendum
Articolul următor„Vreau ca Buzăul să aibă deschidere la Mare”