… sau ce inseamna acasa pentru diaspora din Muntii Buzaului!
Caci este singura sarbatoare din luna august, din zona montana a judetului pentru care buzoienii plecati la munca in strainatate asteapta fix un an, motiv sa vina acasa si sa petreaca!
Scuzati-ma, insa scriu cu gandul la sarabanda de gropi care va vor conduce de jos, de la baza, de la Vintila Voda si pana sus, la Sarulesti si mai apoi la Bisoca, unde este si cap compasul calatoriei de duminica! Sunt ca un ghid care va spune ca da, nu ati gresit drumul, pe aici si numai pe aici se ajunge la Bisoca! Ma refer, desigur la drumul judetean care isi asteapta randul la refacere, insa epuziarea l-a aflat mai rapid decat priceprea constructorilor in a face o minune cu drumul care poate duce la renasterea economica a uneia dintre cele mai frumoase zone din Romania! Si sa vedeti dupa aceea minuni! Ii stiu pe cativa dintre dumneavoastra care va pastrati banutii doar pentru a investi acasa. Si va dadeam nu cu multa vreme in urma exemplul lui Ionut Popa in articolul https://buzaulinreportaje.ro/reportaj/reportaj-special/scotianul-din-bisoca/.
Astazi despre ziua de duminica, 19 august 2018 este vorba! Atunci, in primul rand, suflarea intreaga din comuna alpina Bisoca iese la joc in rezervatia de pin negru. Opt sate si vreo 3000 de locuitori. 7.268 de hectare – intocmai cat este Bucurestiul, capitala Romaniei! Zona asezata pe granita cu judetul Vrancea. Doua dintre componentele ”micului Athos” din Muntii Buzului sunt in aceasta zona: Manastirea Poiana Marului si Schitul Gavanu.
Paradisul dintre pini
”Cand ajunseram pe muchia plaiului ce desparte vaile dinspre Buzau de cele dinspre 
Ramnic, privelistea, din vesela si placuta cum era, se facu deodata mareata: culmea intinsa a Penteleului se zari in departare, apoi plaiul Raboiului, Piatra Penei, Carambul, muntii Neharnita, ambele Muse, Macesul, Brezeul, piscurile semete ale Furului si Stresicului, stancele Naculelor, la poalele carora se asternea, intocmai ca un laicer verde si inflorat, o poiana larga si desfatata”. (Alexandru Odobescu – Pseudokynegeticos)
Nimic nu se poate compara cu o zi de august fara nori nici macar la orizont, combinata cu un gand de calatorie si miros aprig de concediu! Merg sa vad privelistea mareata pe care o gasea odinioara Alexandru Odobescu la Bisoca!
Cu toate acestea este o zi obisnuita de munca! Din orasul Buzau si pana la Bisoca ar fi 68 de kilometri doar, insa asteptarea pentru intrarea pe podul de la Maracineni si drumul judetean 203 K atat de aglomerat pana pe la Cernatesti, iar mai apoi pacatul … gropile, dezvolta in mine cu fiecare km parcurs un soi de frustrare, mai apoi furie, parca si putina frica pe la Sarulesti cand apar adevarate falii in drumul judetean ce leaga aceste doua comune de munte de judet si, in final, insa tocmai sus, chiar in satul Bisoca, putina liniste, drumul se mai imblanzeste! Pare mai intretinut! Sau mai iertat de Dumnezeu!? Sunt in prezent portiuni de drum judetean intre Sarulesti si Bisoca, care fac imposibila intalnirea a doua masini pe cele doua sensuri de trafic! Nici una dintre masini nu are cum ocoleasca eficient gropile de pe partea ei de mers! Una asteapta si, cu rugaminti previzibile trebuie sa lase cat mai mult loc celeilalte! Nu stiu daca am exprimat eu suficient de bine starea in care a ajuns drumul care alaturi de cel din comuna Lopatari si de altul din Gura Teghii formau trioul din “drumul lemnului de Buzau”!
Nu o spun eu, ci o arata statisticile din ultimii 30 de ani ale institutiilor specializate in combaterea fenomenului. In prezent insa, ciudat este ca marii infractori din padurile judetului sunt intocmai ca prin anii 2004 – satenii cu caruta! Localnicii de pe vale spun ca ei sunt si cam singurii amendati. Asta chiar nu stiu si nici nu face subiectul meu de scris! Dar daca ar fi doar asa, ar fi trist pentru o comunitate atat de cuminte si harnica! Si nu doar lemnul si-a lasat amprenta, drumul acesta este afectat puternic de alunecari de teren si nu intr-un loc, ci in numeroase zone. Si pe stanga si pe dreapta!
Zi asta pentru ca o data dus amarul si dupa ce ii dam gurii apa rece, caci este uscata saraca de la atatea pacate cate a facut pe drum, e momentul sa admiram splendoarea de zona pe care Dumnezeu a asezat-o la noi in judet! Parca in fiecare varf de rampa se iveste cate o culme ba albastra, ba verde inchis, ba intr-o ceata cu soare – jocul de lumini e miraculous, oamenii rasar si ei preocupati. Majoritatea cara cate ceva. Distantele intre case sunt mari si, imi zic eu, vizitele si ele au loc rar. Ma fascineaza asezarea caselor de-a pieptul muntilor. Par tablouri agatate in cui! Ici-colo lumineaza zarea cate o casa noua, cu acoperis dupa cum e moda vremii: in nuante de rosu aprins sau maro! Printre case serpuiesc drumurile muntenilor! Sunt dungi continue si in forme ascunse desenate printre portiuni imense de munti! Bisoca pare o tanara fata cu parul lung, musai in nuante de galben, care-si prinde cate un munte de cate o pleata de-a lungul celor peste sapte mii de hectare pe care le are!
Sunt in fiecare weekend cateva sute, uneori mii, de oameni care aleg sa urce la umbra padurii de pin negru de la Bisoca si spun ca nu merg spre Valea Prahovei pentru ca aici pot intinde si firul unei undite, pot culege fara teama si fructe de padure, si e zmeura, dar sunt si mure la munte acum, pot lenevi printre brazi, pot campa, pot porni motorul pe coastele intinse ori se pot caza, mai ales la sateni inca!
Pe plaiuri bisocene
E vremea lui, spuneam, a Festivalului Pe plaiuri bisocene! El este cel care ii aduna acasa de peste mari si zari pe copiii satului care isi castiga un trai mai bun, insa departe de casa! Pentru el a pus Dumnezeu si luna august in calendar, imi zicea cu cateva luni in urma profesorul Constantin Horhocica, omul care i-a invitat zeci de ani pe tinerii si mai batranii locului sa ridice piciorul in ritmul braului muntenesc! Acum, profesorul sta pe margine si priveste! Pe scena din acest an vor urca in premiera, imi spune actualul primar Florin Stemate, mai multe fete. Va fi primul grup de femei al zonei! Nu-mi ofera el multe detalii pentru ca este musai sa le vedem duminica, la mijloc de zi, pe scena din miezul padurii.
Il intreb insa pe Florin Stemate, primarul independent al judetului Buzau, ce inseamna festivalul ajuns la a 51-a editie din perioada moderna:
Florin Stemate: Este prilej de intalnire! Se vad rudele, prietenii si cunoscutii! Aduna cetatenii comunei Bisoca imprastiati in toate colturile lumii. Vin sa bea o bere si sa manance un mic. Si vin sa retraiasca amintirile!
Reporter: Dar dumneavoastra, copil fiind odinioara, cum asteptati acest eveniment? Era important si atunci in viata comunitatii?
Fl.S.: Asteptam cu o luna de zile inainte cand este targul de la Lacuri! Caci asa ii spuneam noi, Targul de la Lacuri! La noi este sezonul muncilor agricole, zic de fan si strangerea lui, si de multe ori parintii ne spuneau: te duci, cosesti, strangi ca sa mergi la festival! Se iuteam piciorul si meregam!
Reporter: Pentru ce mergeati?
Fl.S.: Bineinteles ca am prins si eu, nu mult, dar am prins timpurile cand am mers la hora, la bal seara! Si acum eu tin aceasta traditie si seara organizez la caminul cultural un frumos bal! Vine tineretul – nu mai e ca pe vremuri cand veneau mamicile cu fetele, acum vin singure si sper sa se distreze toata lumea frumos! Este o petrecere de dupa petrecere! Adevarata petrecere a comunitatii! Seara se strang zic eu cateva sute de oameni, cam trei sute! La festival vin sa cante Adina Rosca si sotul ei, Catalin Doinas, vin si formatiile noastre locale si din comunele invecinate! Vin oamenii noastri la festival frumos imbracati si in costume populare!
Reporter: … frumosii oameni din Bisoca!
Fl.S.: Si in urma cu putin timp au participat cativa oameni pastratori ai traditiilor noastre din Bisoca la Olimpiada Mestesuguri Artistice Traditionale organizata ca faza nationala la Muzeul Astra din Sibiu si un copil de-al nostru – Dobroiu Daniel Ionut a castigat premiul I la Sectiunea confectionat piese de port popular. Un baiat! Copilul este invatat de Aurelia Casaru. Sunt oameni de bine care stau aproape de viata comunitatii noastre si din cand in cand ii putem cumva premia cu excursii, spre exemplu, pe astfel de pastratori ai tezaurului! Duminica, locul lor este deja unul devenit special in ochii turistilor si al musafirilor nostri de pretutindeni!
Deci, avem festivalul ziua si hora seara spre noapte! Ii zic hora pe 300 stiind bine ca aici mai ales braul muntenesc este celebru si ca este pe 6, pe 12 … imi spuneau prin iunie, acest an, dascalii Ion Zota si Constantin Horhocica, cum ca braul acesta este pe masuri, parca. Eu pun hora de la Bisoca, din acest an, pe 300, cam cati oaspeti spune ca va avea Florin Stemate, primarul din capital alpina, in caminul cultural la hora bisoceana!
Presedintele, despre drumul pacatului
Nu am cum sa nu intreb oficial daca acest drum infiorator, DJ 204C, mai poate inca o data 
fi carpit, desi nu asa este corect sa se intample astfel incat miile de oameni care merg peste cateva zeci de ore sus, la Bisoca, la Lacuri, sa poata ajunge cat de cat mai bine decat daca ar face slalom extrem printre gropi. Un drum judetean pentru care autoritatile locale si judetene nu au ce sa faca doar de moment!
Vorba unui singur om poate sa fie decisiva in acest caz. Asa ca il intreb pe Petre Emanoil Neagu, presedintele Consiliului Judetean Buzau, cum se poate face o minune in timp scurt: Drumul acesta are deja un destin, ca sa spun asa! Este in faza finala licitatia de atribuire a lucrarilor de refacere a acestui drum judetean! In mod legal noi trebuie efectiv sa asteptam derularea fireasca a etapelor in acest caz! Desigur, Consiliul Judetean suporta in permanenta anumite actiuni astfel incat oamenilor din judet sa le fie bine! Incercam cumva sa intervenim din nou, a cata oara oare, pe acest drum judetean cu mari probleme! Acest lucru, repet, pentru oameni, desi noi ca si entitate judeteana chiar nu avem ce sa mai facem pentru ca urmeaza lucrari de amploare, iar oamenii trebuie sa intelegea cursul unor astfel de situatii care sunt de durata!
Rabdare! Dar dupa ce se va consuma si etapa aceasta, dupa ce se intra in lucrarile de refacere si se va termina si cu judeteanul acesta care leaga judetul de alpina Mica Elvetie, caci asa ii spun specialistii in turism zonei Bisoca? Probabil atunci va fi un mare boom economic si turistic pentru aceasta ultima comuna a judetului Buzau, tinuta inca precum un as in maneca de campion!
Informatii recente arata ca valoarea lucrarilor pe acest tronson care incepe la km 60, la Vintila Voda, si se termina la km 84, la limita de judet cu Vrancea, se ridica la 98,595 de milioane de lei. Banii vin de la Guvernul Romaniei prin Programul National de Dezvoltare Locala II.
In asteptarea primilor muncitori pe acest drum al pacatului spun ca mai importanta este ziua de 19 august cand in capitala alpina a judetului Buzau, la Bisoca, dupa festivalul anual Pe plaiuri bisocene se joaca hora pe 300!
