Cat de sus urca zilnic soarele! De i-am putea tine companie cel putin cu gandul bun!… Buzaul nostru poate sa faca fata soarelui maret si aduce in sprijinul sau frumuseti una si una:  picteaza ba gri cu Vulcani Noroiosi, reface un colt de tablou in verde de Chiojdu, presara albul sarii de la Meledic si pune rosu suficient de la Focul Viu din Terca. Tabloul Tinutului Buzaului contine si cusatura, “musca”, de pe costumul popular muntenesc, care aici si pe la Valcea atinge apogeul, ba si din bucataria iute pisca putin ardei rosu, iar oamenii – ei, da, oamenii fac de fapt toata lucrarea aceasta numita concret turism.

Buzaul nostru si-a pus haina permanenta de sarbatoare si pana la sfarsit de an nu o mai lasa! Nu vrea sa fie surprins nepregatit in fata calatorilor care ii cauta frumusetea la el acasa. Si ca sa-l vedem si mai bine este prezentat lumii bune a turismului romanesc si international si etichetat drept zona de nisa inca virgina din variate puncte de vedere. Prezentarea o fac de data aceasta specialistii Consiliului Judetean Buzau.

Pe picioroange

Cu ani in urma stateam la vorbe frumoase cu seniorul vanatorilor din Romania, la el acasa, la Patarlagele. Imi spunea ca vanatorii au avut perioade extrem de bune doar atunci cand in fruntea tarii se afla un iubitor al acestei pasiuni scumpe. Fac asemanarea si ma duc cu mintea spre presedintele Consiliului Judetean Buzau, Petre Emanoil Neagu care in ultimii doi ani le-a propus specialistilor din aparatul sau administrativ sa scoata turismul zonei noastre minunate in lume. Si a profitat de relatia de buna prietenie cu oficialitatile din zona Rioja, Spania.

Sa dam modelul, asadar! Pe 22 iulie, in acest teritoriu frumos al Spaniei are loc Danza de los Zancos sau Dansul pe Picioroange. Este un festival popular care atrage anual cateva mii de turisti intr-unul dintre orasele zonei Rioja. Dansatorii poarta haine traditionale, dar si picioroange din lemn de 50 de centimetri, legate cu franghii. Fac piruete, se invart in rimtul cimpoaienlor si tobelor traditionale, dar peste toate acestea atrag turisti. Oameni de peste tot din Europa si de pe alte continente vin la Rioja, dincolo de 20 iulie pentru a vedea aceste spectacol pe picioroange. O modalitate care combina ideal traditia veche – costume populare si obiceiuri – cu modernismul – jocul pe picioroange. Localnicii sunt extrem de incantati pentru ca turistii vor sa le vada manastirile vechi, casele conservate potrivit traditiei, o strada veche pietruita si cate alte lucruri de aratat. Ce-i drept, putine, daca mergem in continuare pe comparatie, aici cu judetul Buzau! Numai ca dam un “foarte bine” intentiei de a prezenta Buzaul intr-o zona bine populata de romani si in care acestia sunt cetateni model. Potrivit Observatorului Permanent al Imigratiei din Spania, in la Rioja sunt 15.746 de romani, la data de 30 iunie 2018. In total, in Spania sunt peste 1,5 milioane de romani. Desigur, spune presedintele Petre Emanoil Neagu cu care am demarat o discutie in acest sens, de cate ori a mers in acest teritoriu spaniol a intalnit si foarte multi romani, printre care si buzoieni cu dor de casa.

De la Rioja la #BuzauFest 2019

Nu facem astazi insa apologia intoarcerii acasa care arata ca din trei romani plecati doi deja isi fac bagajele sa vina acasa, ci vorbim despre frumosul Buzau care incepe sa aiba si noroc turistic. Nu trebuie sa imprumutam noi festivalul pe picioroange, ci este suficient sa punem in scena obiceiurile noastre – precum nunta munteneasca sau chiar obiceiurile legate de plecarea din viata la romani si sigur strainii ar fi captivati.

Cum ii convingem insa chiar si pe acesti romani ai nostri care traiesc de ani de zile in Rioja sa-si viziteze patria mama si sa treaca si prin Buzau? Nu doar ei sunt tinta, spune presedintele Neagu, ci si locuitorii regiunilor istorice din Europa care in acest an se vor intalni in prezentarile de la Targul de Turism de la Rioja, amant din motiv de alegeri electorale din martie pentru august-septembrie. Buzaul va avea si el stand la targ si reprezentanti de la nivel judetean.

Devine cumva aprig presedintele Neagu atunci cand vorbeste despre romanii plecati de acasa la munca. Ii vad in fapt imediat si o bucurie data de ideea reintoarcerii celor care si-au agonisit din greu bunastarea pe alte meleaguri. Si ajung sa constat ca se gandeste mai ales la copiii celor care acum isi duc zilele departe de Buzau, de Romania.

2019 va consemna editia a treia a BuzauFest – festivalul judetului Buzau despre care am scris la momentul desfasurarii sale – Buzaul, festival cu #hashtag si care promoveaza in statiunea balneoclimaterica Sarata Monteoru turismul asa cum este la el acasa: cu mesteri populari, produse unicat, inovatori care tin pasul cu artizanatul momentului in plan national, gastronomie exclusiv de Buzau! Iata ce spune presedinte CJ Buzau, Petre Emanoil Neagu despre proiectia BuzauFest 2019.

Notez ca in 2018, BuzauFest a avut un minim de zece mii de turisti in fiecare zi de functionare, iar in seara finala peste 20.000 de oameni au luat parte la spectacolul care a ridicat statiunea Sarata Monteoru in picioare. O forma frumoasa de trezire la realitate pe care romanii trebuie sa o experimenteze!

Nedreptatiti

Este justa observatia presedintelui Consiliului Judetean Buzau, Petre Emanoil Neagu atunci cand spune ca in fata Sibiului si a Bucovinei, Buzaul ofertant din punct de vedere turistic a avut de patimit la capitolul promovare nationala. Fiecare ministru al turismului a gandit in fel propriu dezvoltarea tarii ca un tot turistic si a preferat poate Delta Dunarii, mereu Bucovina si acum, in anii recent, Sibiul. Buzaul a ramas pe nisa! Intocmai s-a intamplat si cu zona Covasnei care a tras lozul castigator abia atunci cand a sosit la ea acasa printul Charles, print mostenitor al Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. Iata ce spune in acest sens Petre Emanoil Neagu!

Tinem totusi cont ca in cateva zone ale teritoriului nostru se fac eforturi de revigorare sau de infiintare a unui turism nemaipomenit de atractiv. Chiar si interlocutorul meu apreciaza ce se intampla in nord, la Nehoiu, dar si in batrana si zvelta Sarata Monteoru. Martie deschide deja sezonul la rafting si drumetii montane, la campari si popasuri alpine. Buzaul apare din nou puternic si dornic sa fie cunoscut. Sunt pensiuni fantastic de minunate in zone precum Parscov sau Plaiu Nucului, traditii bine inscrise in timp la Chiojdu sau Varlaam si pe care turistii se inghesuie sa le vada, dar sunt in continuare suficiente teritorii sarate,  cu rezervatii unice sau pur si simplu foarte bune de promovat  – si ma gandesc la satul Plescoi – care isi asteapta in anonimat promovarea la scara mare.

Minunat este ca in judetul Buzau printr-o bucurie poti gasi in acest moment un loc de cazare la vreo pensiune pentru perioada pascala-1 Mai. Este semnul clar ca turismul buzoian a dat intr-o parte plapuma de pe ochi si zambeste falnic catre un orizont placut!

Fotografia din Rioja apartine www.news.cn!

Articolul precedentSi in Baragan se poate trai 100 de ani!
Articolul următorFrumosul Meledic