Pornesc reportajul de astazi de la traducerea din latina a cuvantului legenda. Aceasta spune ca inseamna “lucruri de citit”. Si trec la definitia aceluiasi cuvant care are mai multe valente, ma opresc la “caracterul aparte al unui eveniment (istoric)”. Si va explic. Organizatorii BuzauFest, in speta specialisti si conducerea Consiliului Judetean Buzau, au atasat denumirii festivalului un motto: Legenda prinde viata.
De cand a picat prima data acest inscris sub ochii mei, trairea, observatia, discutiile, personajele alese pentru interviuri si fiecare cadru de eveniment au fost urmate in mod firesc de acest cuvant, legenda. Am cautat sa inteleg de ce s-au gandit organizatorii asa. As fi putut sa-i intreb, insa jurnalistul de reportaj, desi poate primi explicatii, nu ca nu le-ar crede, insa are nevoie ca trairea lui sa se convinga, sa simta, sa palpeze legenda si sa va transmita si dumneavoastra, cititorii cuminti si avizi de adevar in cantitate cat mai mare, daca a identificat caracterul aparte al evenimetului si, il putem trece ca fiind istoric pentru ca vorbim despre festivalul judetului Buzau aflat déjà la cea de a doua editie, atunci abia transmite.
Nu cred ca legenda s-a scris in prima seara de Buzau Fest, pe strazile orasului, in lumina tortelor gladiatorilor romani si bulgari si alaturi de buzoienii care au decis sa iasa peste 4000 din casa pentru a vedea cum isi pune el judetul Buzau amprenta la nivel national cu un eveniment menit sa-l scoata clar din anonimat. Si nici anul trecut, a fost sa-i spunem de incercare. Parada fantastica de pe strazile orasului Buzau, din 31 mai, a fost o demonstratie ca se poate si la noi, legenda a inceput sa se scrie abia pe 1 iunie, de pe la ora 11, in Sarata Monteoru, fix la doi pasi de statiunea care atrage prin propria definitie zeci de mii de turisti non stop in fiecare an.
Am cautat sa vad oamenii de la Buzau Fest pentru ca ei fac evenimentul si il ridica in miraculos, in legenda. Forfota de dinainte de inceperea festivalului nu spunea decat ca va fi un prilej clar de facut bani, e partea de comert. Incep sa fiu dezamagita, insa nu am intrat inca in scena mare a festivalului, adica in spatele bisericii pe care a ridicat-o candva celebrul boier Grigore Monteoru. Caut cu privirirea calea. Impresionant. Un drum din lemn, special construit pentru ziditorii trecutului, fauritori de prezent si optimisti prin nastere pentru viitorul traditiilor si portului nostru popular. Este calea ce duce spre mesterii populari. Ei insisi atrag atentia ca e altceva. Sunt asezati deasupra comercialului – in prtea de jos sunt standuri ale artizanilor si producatorilor care vand din ceea ce produc. As zice ca de jos ar fi trebuit urcati deoseama cu mesterii populari si cativa dintre artizani, insa… mai studies si le editia a III-a. Mesterii se deosebesc dupa port. Au cel putin ie doamnele, iar domnii camasa traditionala.
Mesterii nostri poarta medalie de merit cultural acordat de presedintele Romaniei in exercitiu pentru ca, imi spune Amelia Papazissu, UNESCO i-a recunoscut valoarea. Despre Amelia Papazissu am sa va spun curand o poveste cu muzeu la etajul casei, fir de par de capra tors la Blajani si tineri care cer sa invete sa teasa in razboiul vertical. In forfota care se produce in fata aparatului de fotografiat apare si Rica Leu, senioara Buzaului care pune acul pe costumul popular. Este atat de cautata, si ea, dar si Viorica Copacel, fiica, incat ai de asteptat cu lunile si trece chiar anul pana sa poti cumpara o ie cusuta de cele patru maini de aur.
Cuminte, Mitel Leutu, olarul Buzaului e gata sa dea drumul la roata pentru ca sigur, copiii, caci de, e ziua lor, vor vrea sa-si murdareasca mainile si sa mestereasca alaturi de senior o strachina! Si dau sa-i fac o fotografie, vrea sa porneasca roata, ii zic ca o sa oboseasca destul, sa stam de vorba. Il intreb ce a mai facut in ultimul an, caci nu ne-am mai vazut din vara. Se tine bine de specialistii de la Bucuresti care coorodneaza Geoparcul Tinutul Buzaului, deci si muzeul Timpul omului din Manzalesti. I-au promis un atelier chiar la el acasa. Veste fantastica! Parca i se si umezesc ochii. I-au mai promis multi ca-l sprijina, insa trece evenimentul, se uita de nea Leutu.
Surpriza! Dincolo de domnul Tofan care taie cu dalta in lemn apar pentru prima data la evenimente de acest gen cei care impletesc cosuri din nuiele. Arunc rapid o privire si cu ea raman. Un domn trecut bine de jumatatea vietii se uita lung dupa mine, insa apare din spate un val de lume si ies din zona. Imi pare tare rau ca nu am cum sa aprofundez. Cobor scarile din lemn catre lumea mare de jos. In zare, taberele dacilor si geto-dacilor, gladiatori, oameni liberi care se plimba prin intreg spatial de eveniment. Stiu ca sunt acolo si procedez cum cred ca e corect. Fac popas la artizani. Vin, lavanda, info turism, inghetata pe roti cu lapte de vaca si fructe proaspete, branza, carnati din Plescoi si cate altele. Ma opresc la ceea ce iese din tipar.
Primii la apel, elevii si tinerii profesori de la Liceul de Arte Margareta Sterian. Cativa stau cuminti cu un minisevalet de ocazie in fata si reliefeaza zarea in acuarela. Ma uit minute in sir. Cred ca e ca la mine. Ideea ori vine ca un fluviu ori renunta sa vina vreodata! E frumos sa-I admire! Una dintre tinere face picture pe fata copiilor, cadou de ziua lor. O inima si culorile steagului romanesc! O fi vreun semn ca-si iubesc neamul si patria! Si e corect sa ne aratam cumva admiratia fata de patrie la suta de ani pe care o implineste! Trec de artistii in devenire si ma opresc pur si simplu sa scrutez zarea. Apar rand pe rand standurile casuta ale artizanilor si producatorilor de fel si fel de bunatati pe care le are judetul Buzau.
Georgeta si Ion Stanciu din Vintila Voda aduc lavanda ca ofranda pentru un festival care prin definitie celebreaza valorile buzoiene. Sunt bucurosi ca lavanda sta sa infloreasca sus, langa Vulcanii Noroiosi. Ar trebui sa-i vedeti la ei acasa! Domnii au cel mai fain stand de la BuzauFest, spune ochiul! Invita turistii si buzoienii participanti la eveniment sa-si cumpere inclusiv un ghiveci cu aur mov ce e gata sa deschida floarea! Carmen, fiica domnilor este maestrul care produce impreuna cu mama uleiul essential si sapunurile din lavanda, iar domnul Ion sta de veghe la lanul cu aur!
Plec de langa artizani si producatori pentru a sta de vorba cu Petre Emanoil Neagu, presedintele Consiliului Judetean Buzau, institutie care a organizat ditamai evenimentul ce potenteaza turismul, traditiile si viitorul zonei. Imi spune ca inclusiv parada cu torte de pe strazile orasului, din 31 mai a fost o surpriza placuta pentru ca au venit atat de multi oameni. Acum, in cele doua zile de la Monteoru trebuie sa fie si mai bine si e semn ca asa va fi pentru ca in spatiul destinat evenimentului sunt déjà peste trei mii de oameni, spun jandarmii, si nici nu a avut loc deschiderea. Presedintele CJ arata ca garzile prezente cam din toata tara si din Bulgaria aduc un omagiu in an centenar si romanilor si Romaniei. Vor pune in scena luptele de la inceputul istoriei noastre, cele cu Decebal si Traian. A devenit o obisnuinta ca si la Buzau sa avem gladiatori care sa ne ofere o lectie vie de istorie, una asa cum trebuie sa stim ca a fost candva adevarata. Am pus pentru prima data mesterii populari deasupra partii de comercial pentru ca eu spun ca si in societate cu ei ar trebui sa se inceapa. Ei sunt pastratorii valorilor noastre, la ei aflam ca exista tezaurul nostrum real.
Merg la artizani. Incet-incet apare si inghetata pe roti a Buzaului. Sotii Negulescu fac pionierat de cativa ani! Produc inghetata de casa, suta la suta naturala pentru ca doamna foloseste fructe proaspete si lapte cumparat de la producatori. Se face imediat coada la inghetata de cinci lei a sotilor Negulescu, ba au fost clienti care de cum au vazut bicicleta cu inghetata au asteptat langa ea sa poata primi delicioasa racoritoare intr-o zi cu adevarat torida, desi doar de inceput de iunie!
As merge si spre carnatii de Plescoi de la nea Ticu si spre vinul de Pietroasa, vinul profesorilor de la statiune, insa dinspre tabara colorata a gladiatorilor se aude rumoare. Liviu Zgarciu este coordonatorul celor din Alba Iulia si al tuturor garzilor prezente la BuzauFest. Se plimba agale in costumatia ce reconstituie portul simplu al dacilor. Imi spune ca la aceasta a doua editie a festivalului organizat de Consiliul Judetean Buzau primele razboaie din istoria noastra ca popor vor fi puse in scena ca un omagiu adus Centenarului. In vest sunt un fapt obisnuit garzile de gladiatori si, iata ca si la Buzau!
Copiii fac déjà poze cu soldatii, le cer parintilor sa le cumpere sabii sau scuturi, mai in spate se bate pe nicovala intocmai ca odinioara dacii, cateva domnite isi poarta placut rochiile lungi din in inspre public, ba pare si un pui de geto-dac, am sa aflu. E o lume despre care noi ar trebui sa stim si cu care ar trebui sa ne obisnuim mai ales ca la Naeni dovezile dacice sunt atat de evidente. Sus se vede cum opreste autobuzul care face gratis curse poarta Crang-Monteoru si alt puhoi de lume intra in zona de festival.
Trebuie sa va povestesc si despre Ziua Copilului marcata chiar si la acest eveniment. Pentru ca organizatorii au asteptat ca zona de festival sa fie cumva cuprinsa de cat mai multi copii pentru a le fi oferite baloane si ciocolata. Am vazut in ochii unui copil in costum popular un fel de tristete amara cand a primit ciocolata. M-am aplecat la el si l-am intrebat. Mi-a spus ca mai are acasa sase frati si le-ar duce si lor, insa e cald si i se topeste ciocolata, trebuie sa o manance singur. Cred ca dascalul copilului imi explica: nu sunt bani de ciocolata in orice casa. Cam greu de crezut. Adauga ca inainte de 1989, la sfarsit de an scolar, toti copiii primeau o ciocolata. Era cea mai asteptata, cea mai buna, cea mai … de negasit atunci. O comparatitie si o intamplare care si acum ma fac sa gandesc ca nu se poate!
Se da start evenimentului in prezenta unor delegatii din Republica Moldova, de la Soroca si Dubasari, delegatia din Soroca a fost condusa de presedintele Consiliului Raional Soroca Ghenadie Muntean. Inca din acest moment au fost repede remarcati invitati din China, dar si primarul orasului Buzau, Constantin Toma, parlamentari ai Buzaului si primarii care au adus in festival ansambluri din zonal lor. Incet-incet se si aglomereaza astfel incat la venirea participantilor la parada pornita din statiune déjà cu greu se mai gasea un loc de parcare. Aici este de remarcat ca satucul statiune balneoclimaterica face fata cu greu evenimentelor de acest fel care sunt de la an si mai mari si mai cautate de catre cei ce vor sa fie parte activa.
Trag linie si ma retrag. Mai spun doar ca concertul lautarilor de la Chisinau cu Nicolae Botgros fost un real succes pentru BuzauFest. Observatia de baza a jurnalistului de reportaj arata ca BuzauFest poate fi considerata singura sarbatoare, eveniment sau cum ii mai putem spune in care nu a existat stand cu marfa chinezeasca, in care au aparut vreo doi comercianti de baloane figurine, dar care de absolut nimeni nu au fost bagati in seama in sensul de a le fi cumparata marfa, fapt pentru care au si disparut.
Cautam déjà spre 2019, BuzauFest pentru ca si ziua a doua, cea terminata de concertul Loredanei si de focul de artificii a adunat alte mii de oameni. Nu pot decat sa sper ca Buzaul isi pastreaza bunele obiceiuri dobandite recent si nici un eveniment de vreo natura sau alta nu va avea curaj sa perturbe organizarea unei noi editii de BuzauFest!
Si asa am aflat cum e si cu intrarea in legenda pentru ca oamenii care au adus valoare evenimentului trec in fantastic BuzauFest!
Add Comment