Reportaj

Județul Buzău are zone cu apa potabilă deja raționalizată. Putem fi solidari?

Am trecut deja prin zile bune cu peste 30 de grade Celsius! Ploile din perioada recentă își pierd treptat eficiența scontată în fața valului de căldură ce se întinde, potrivit verilor din ultimii trei ani, până spre luna octombrie! Și astăzi ploaia și-a pornit ritualul încă de la primele ore ale dimineții, însă nu duce la umplerea resurselor de apă permanent, din păcate! Ne rugăm pentru apă mai ales în iulie și august, dar am început să vedem ciclic efectele până în noiembrie și mai apoi de la 1 martie! Avem nevoie de apă de băut pentr noi și apă, nu tot potabilă, pentru plantele din grădini și pomii din livezi! Apă diferită! Una este hrănitoare pentru om, cealaltă pentru ceapă, roșii, grâu, caiși, muri ... Așa cum natura însăși face diferența pentru fiecare dintre noi prin ploaia însăși.

►Între 20% și 100% a crescut consumul de apă în județul Buzău, în aria de acoperire a operatorului regional Compania de Apă Buzău.

►Viperești, Pătârlagele, Livada Mare și, mai ales, Năeni sunt în pericol de raționalizare a apei potabile sau chiar primesc o cantitate foarte mică de apă potabilă pe zi, cum e cazul pe dealurile Istriței, la Năeni – 1,5 ore/zi.

►Principala cauză ține și de folosirea APEI POTABILE și în agricultură, deși  resursele locale de apă de băut sărăcesc pe fondul secetei, din ce în ce mai prezente.

► Nici un apel la solidaritate nu-i mai înduplecă pe oameni să lase apă și pentru vecini!

sursa foto – Google

Am trecut deja prin zile bune cu peste 30 de grade Celsius! Ploile din perioada recentă își pierd treptat eficiența scontată în fața valului de căldură ce se întinde, potrivit verilor din ultimii trei ani, până spre luna octombrie! Și astăzi ploaia și-a pornit ritualul încă de la primele ore ale dimineții, însă nu duce la umplerea resurselor de apă permanent, din păcate! Ne rugăm pentru apă mai ales în iulie și august, dar am început să vedem ciclic efectele până în noiembrie și mai apoi de la 1 martie! Avem nevoie de apă de băut pentru noi și apă, nu tot potabilă, pentru plantele din grădini și pomii din livezi! Apă diferită! Una este hrănitoare pentru om, cealaltă pentru ceapă, roșii, grâu, caiși, muri … Așa cum natura însăși face diferența pentru fiecare dintre noi prin ploaia însăși.

sursa foto Google

34 de localități din județul Buzău au sistemele de apă și, acolo unde există, de canalizare, administrate, întreținute și modernizate de către Compania de Apă Buzău. În câteva dintre acestea, resursele de apă și așa epuizate sunt secătuite total și de consumul pentru agricultură, un comportament al omului care nu-și stochează apa de ploaie pentru a uda roșiile, spre exemplu, ci preferă să împartă și cana lui, dar și pe a unuia sau chiar mai mulți vecini care așteaptă la rându-le apă de băut, să împartă spuneam, cu grădina de legume ori cu livada proprii.

60% din resursele de apă ale Europei se află în România, numai că 25% din populația planetei nu are acces la apă.

Despre apa care ține echilibrul vieții pe pământ, despre câtă este și cum o consumăm aici, la Buzău, dar și despre riscul ca populația din anumite sate să primească din ce în ce mai puțină apă discutăm astăzi cu inginerul șef al Companiei de Apă Buzău, Constantin Mărgărit, unul dintre specialiștii acestei instituții cu care riști să pornești un subiect ce poate fi tratat într-un sfert de ceas, însă ajungi să dezbați ore întregi fără a interveni lipsă de interes, oboseală sau agasare. Un specialist deosebit care știe de-a fir a păr județul Buzău și tot ce înseamnă resurse de apă potabilă!

Seceta – dușmanul redutabil care a crescut consumul de apă

Din paragraful anterior se înțelege clar că avem astăzi un interlocutor cu care despicăm subiectul pe toate sectoarele de activitate ale operatorului regional CAB, operator care de altfel are în desfășurare în arealul de 34 de localități 10 contracte de lucrări cu finanțare record, peste 300 de milioane de euro, despre care puteți citi AICI, finanțare prin Programul Operațional infrastructură Mare.

Constantin Mărgărit, inginer șef al CAB pornește discuția prezentând principiile instituției când vine vorba despre furnizarea apei de băut. Ascultăm cu atenție pentru că pe parcurs ne dăm seama despre necesitatea acestei precizări!

Le scriem și noi pe primele trei – continuitate, adaptabilitate la cerințe și accesibilitate egală la apă! Două din cele trei principii cad când vine vorba despre noi, consumatorii în fața raționalizării apei potabile! Am zice mai degrabă că spiritul de conservare dă dovadă de egoism aparte, însă ce facem – seceta din vara lui 2023 abia își face intrarea în plaja de consum a apei potabile? Iată ce se întâmplă când vine vorba despre secetă? Ne explică inginerul șef al CAB.

Seceta nu devine dușman doar pentru resursele de apă potabilă, ci poate dezvolta părți urâte ale comportamentului uman. Solidaritatea este un minus pe care îl expunem cu indiferență chiar în așa situație! Reclamațiile non-sens ajung imediat în top și ele.

Buzăul metropolitan – profilul consumatorului nu este unul agricol

Pe sectoare împarte imediat ing. șef Constantin Mărgărit arealul celor 34 de localități din aria de operare a CAB. Primul sector cuprinde Buzăul metropolitan – oraș cu 60 de foraje active și cu o capacitate cuprinsă între 6l/s și 25l/s, săpate la maxim 150 de metri adâncime în diferite zone, spune specialistul CAB pe care vă invităm să-l ascultați!

Mediul urban buzoian nu suferă de pe urma vreunui program de furnizare a apei potabile și nici resursele de apă potabilă nu intră în atenția specialiștilor CAB când vine vorba despre sărăcirea lor pe fondul secetei, ci în județ apar problemele reale!

În mod special reluăm această parte audio astfel încât să reținem că paharul cu apă pe care îl primim din rețeaua publică este unul destinat întregii comunități din care facem parte! Consumăm cât ne trebuie și ținem cont să închidem robinetul la timp, apa e necesară și celui care locuiește după noi!

Padina și Căldărăști – de la apa cu program în 2022, la fără program în prezent

Bărăganul buzoian este arealul cel mai famat când vine vorba despre lipsă a apei potabile! Că ducem detaliul spre Amaru sau revenim lângă Pogoanele, la Căldărăști, apa este un subiect trainic. Inginerul șef Constantin Mărgărit ne propune popas la Padina, la margine de Bărăgan – zona cea mai bogată a județului Buzău în cereale. CAB a săpat noi foraje de apă potabilă astfel încât pădinenii să aibă apă și pentru azi, dar și pentru mâine, după cum spune Constantin Mărgărit imediat!

Inima Bărăganului bate și la Căldărăștii din Pogoanele, dar și spre Florica. Datorită investițiilor din ultimii ani, cele două zone au astăzi apă de calitate, arată inginerul șef al CAB! Ascultați dvs.!

Lăsăm Bărăganul preț de câteva paragrafe, revenim la el când aducem vorba despre apeduct – megainvestiția CAB ce duce apă potabilă de bună calitate de sub dealurile de la Lipia până în pârdalnicul Amaru!

Înainte de a scrie acest reportaj am discutat pur întâmplător cu primarul unei comune din afara ariei de operare a CAB. Nu despre apă am discutat, ci despre viiturile recente. Viiturile acestea au produs în acea zonă a județului Buzău și avarii la sistemul de alimentare cu apă potabilă. Sunt peste 4.000 de locuitori. Ce  am reținut și se potrivește mănușă cu acest subiect se referă la spusa lapidară a primarului care era așa – dar ce credeți dumneavoastră, o primărie are bani să administreze o rețea de apă și să o mai și repare? Investițiile în domeniul apei sunt realmente mari indiferent de zona buzoiană despre care discutăm, însă ne dăm seama ca și consumatori doar când … nu mai curge apa la chiuvetă. Dacă ne dăm seama și atunci! Din Bărăganul Căldărăștiului trecem spre dealurile de la Pietroasele și Năeni. Vedem imediat ce înseamnă investiții, întreținere și dezvoltare a rețelelor de apă. Cap compas numărul unu, Pietroasele! Detalii vin tot de la gazda noastră de azi, inginerul șef Constantin Mărgărit!

Deja, apar primele probleme legate despre lipsa apei potabile! Apeductul – investiția de mare curaj și extrem de costisitoare, 25 de milioane de lei în total, duce apa spre zone care au suferit în ultimii și peste 30 de ani din cauza apei potabile. Dar, revenim și spunem – este apă de băut, nu apă pentru udat legume sau pomii din livezi!

Năeni – comuna buzoiană cu cea mai puțină apă potabilă, consumată și iresponsabil

Patrie a vinului roșu obținut din soiuri nobile, Năeni este din acest an și capitala lipsei de apă în resursele existente, din județul Buzău, în 2023! Inginerul șef al CAB coboară tonul și spune realmente apăsat situația de la Năeni, comuna spre care ar putea să urce apeductul – coloana imensă cu apă potabilă ce taie Bărăganul buzoian în două, spre satele ce râvnesc după apă fără program. Cei 3000 de locuitori din Năeni sunt beneficiarii celor mai sărace resurse de apă potabilă din arealul de 34 de localități operate de CAB. Și dacă tot apa e puțină, oamenii o mai și folosesc pentru a uda rândurile cu roșii și vinete, dar și migdalii, că tot e zona lor. Au doar o oră și jumătate pe zi apă la chiuvetă!

Folosim prilejul de a discuta cu inginerul șef Constantin Mărgărit de la CAB și aflăm detalii despre ce se întâmplă la Năeni. Auzim împreună!

Se spune că nu există problemă fără ieșire. Soluția, în cazul Năeni este aproape exclusiv conectarea la apeductul pornit deja de la Lipia și care va merge până la Amaru. Dar, mai bine ascultăm ce spune inginerul șef al CAB Constantin Mărgărit!

Nedoritul obicei al udatului grădinii cu apă potabilă epuizează rapid depozitul mic de apă potabilă de la Năeni! Solidaritatea este un cuvânt doar! Nu devine o stare de spirit în situații precum seceta. Sunt însă și buzoieni care au învățat să stocheze apa de ploaie fix pentru a iriga grădina cu legume sau livada. După ce am scris acest REPORTAJ despre stocarea apei de ploaie, pe care îl puteți citi dând click pe cuvântul REPORTAJ, numeroși cititori ne-au trimis fotografii cu instalațiile pe care le au pregătite permanent astfel încât fiecare cantitate de apă de ploaie să fie stocată cu destoinicie!

La Năeni este … așa!

Situația de la Năeni va persista probabil anul acesta și chiar și în următorul, dacă este să notăm și ceea ce a precizat primarul Petre Petrini Burducea – abia acum se orientează în plan local pentru a scrie proiect spre a-l da la finanțare astfel încât să se poată conecta comuna cu 3000 de suflete la apeduct! Toată nădejdea este însă tot în specialiștii CAB!

Livada Mică – fără apă de la 1 martie în 2022, acum cu apă permanent. Nu la fel este și în Livada Mare

Sectorul Rm. Sărat deține o nedorită situație ce persistă în comuna Grebănu – satul Livada Mare. După ce ani de zile am tot vorbit despre Livada Mică – sat ce avea anul trecut program la furnizarea apei potabile, însă care nu mai are această raționalizare în prezent, acum e rândul Livezii Mari să intre în galeria zonelor cu risc privind alimentarea cu apă potabilă. Tocmai de aceea, din 2023 există program de furnizare – trei ore pe zi! Inginerul șef Constantin Mărgărit ne oferă imediat detalii!

Așadar, o dată cu finalizarea lucrărilor din contractul de lucrări numărul 5 din POIM, zona Rm. Sărat nu va mai exista pe harta cu risc de epuizare a resurselor de apă potabilă.

Probabil unul dintre cele mai importante aspect este că toate aceste comunități cu risc sau chiar cu program de furnizare a apei potabile nu au derulat în ultimii 30 de ani proiecte de anvergură și care să vizeze modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată, unde este cazul, desigur! Bine, destule comune buzoiene nici acum nu și-au luat în calcul astfel de proiecte…

Viperești – de la 1,5 zile/săptămână la 5 zile/săptămână, în prezent

O altă comună ce depinde de investițiile finanțate de europeni prin POIM intră în nedorita galerie a celor cu program la furnizarea apei de băut! Aici se așteaptă derularea și finalizarea CL6, despre care puteți citi AICI. Vipereștiul este alături de Pătârlagele, de altfel veterană a domeniului, dacă este să spunem concret! Întâi îl ascultăm pe ing. șef Constantin Mărgărit vorbindu-ne despre zona Viperești – unde deja au fost făcute investiții pentru a se ajunge de la 1,5 zile pe săptămână, de furnizare a apei potabile la cinci zile!

Risc prezintă și Pătârlagele, iar o situație trecută în revistă de inginerul șef al CAB Constantin Mărgărit este și la Nenciulești, în comuna Merei, unde iarăși, apa nu este de ajuns, ea fiind împărțiță deopotrivă de oameni și animalele lor de muncă!

Cozieni – comuna în care a fost abolit în prezent programul de furnizare din 2022 datorită investițiilor

În 2022, în comuna Cozieni, de pe Valea Buzăului, era furnizată apă potabilă timp de trei ore pe zi. O comună din care au plecat masiv tinerii în anii din urmă și aflată pe drumul trovanților. Spre exemplu, satul Tulburea are câteva zeci de consumatori care doar de o perioadă scurtă de timp plătesc facturi pentru apa consumată. Fapt neobișnuit, ca peste tot în județ de altfel. Readuc însă în atenție ceea ce am scris recent într-un reportaj – Organizația Mondială a Sănătății a precizat în ianuarie 2023 că după pandemia de COVID-19 va urma pandemia apei – o criză acută a lichidului vital!

Îl invităm din nou pe specialistul care cunoaște extrem de bine județul Buzău din punctul de vedere al surselor de apă potabilă, inginerul șef al CAB Constantin Mărgărit să expună situația de la Cozieni.

Învățăm să prețuim apa potabilă?

Probabil că nu vom vrea să învățăm vreodată! Nici puterea exemplului și nici lipsa nu ne educă, darămite costurile pe care le invocăm ori de câte ori nu ne convine ceva! Credem că avem doar drepturi, însă simpla solidaritate să consumăm apă potabilă atâta cât ne este necesară nouă, oamenilor nu vrem să avem în atenție!

Faceți un exercițiu și luați un pahar în mână. Mergeți la chiuvetă. Nu curge apa. Cum este să plecați de acolo, într-o zi călduroasă cu paharul gol? Peste gard, vecinul dumneavoastră tocmai strânge furtunul cu care a udat gazonul…

Iată ce spune inginerul șef al CAB Constantin Mărgărit despre acest aspect al solidarității!

Concluzia?

APLOMB

Dacă păstrăm în atenție subiectul resurselor de apă potabilă care nu fac față și consumului casnic, dar și celui în agricultură pe fondul secetei încă nețipătoare pentru că azi, spre exemplu, plouă cam peste tot în județul Buzău, atunci poate că ar fi util să avem în minte fotografia cu bătrânele care cărau odinioară găleți cu apă, pe cobiliță!

Dificil, nici meșteri de cobilițe nu mai sunt!…. iar fântânile nu au mai fost curățate de când avem atât de bine puse la punct rețelele locale de furnizare a apei potabile! Cazul Năeni ar trebui atent pus sub lupă și dat exemplu! Până de curând spuneam în presă așa despre Blăjani.

Ilinca Moise

Add Comment

lasă aici un comentariu

Mai multe articole