Interviu

“N-am venit să-mi caut serviciu”, a spus Ciolacu la depunerea candidaturii, marșând pe devenirea județului Buzău ca județ-pilot pentru reforma administrativă din România

Pariul că fostul prim-ministru și președinte al PSD, Marcel Ciolacu nu va candida în alegerile parțiale din 7 decembrie 2025, pentru ocuparea funcției vacante de președinte de Consiliu Județean Buzău, azi, 16 noiembrie 2025 a fost pierdut chiar și de suma apreciabilă de membri ai formațiunii politice din care și acesta face parte, nu doar de către contracandidați ori membri ai altor partide care au gândit contrar, până în ultimul moment. Așadar, la mijloc de zi, candidatul social-democrat Marcel Ciolacu, însoțit de conducerea administrativă a județului și a celor două municipii, plus de cea politică a PSD Buzău a depus dosarele cu semnăturile buzoienielor care îi dau girul pentru a accede în campania electorală rapidă ce stă să înceapă din 22 noiembrie 2025. I-a fost alături deputatul Romeo Lungu, președinte al PSD Buzău, deputatul Petre Emanoil Neagu, senatorul Carmen Orban, primarii Constantin Toma și Sorin Cârjan, prefectul Liliana Sbîrnea și președintele interimar al CJ Adrian Robert Petre, consilieri locali, viceprimari și administratorul public al județului, dar jurnaliști naționali precum Simona Man de la Canal 33.

Mai sigur și pe pași, dar mai ales pe sistemul de idei prezentate, ancorate în realitatea județului Buzău din acest moment și cu o gardă de tineri social-democrați extrem de serioși și, la care, parcă altădată nu ar fi existat râsul în surdină sau persiflarea, Marcel Ciolacu a strâns mâna membrilor Biroului Electoral Județean și a conturat pentru prima dată, public angajamentul său pentru următorii doi ani și jumătate, dacă buzoienii îi dau prin vot, mandat de președinte de județ.

Așadar, reforma administrativă poate începe din județul Buzău, iar experiența națională dobândită de Marcel Ciolacu la vârful Guvernului României poate ajuta arealul tranzitat acum și de o autostradă, A7-Autostrada Moldovei, să fie exemplul de succes și fără modificarea Constituției sau a Codului Administrativ. Ciolacu mizează pe conturarea unui hub logistic între Buzău și Rm. Sărat, dar și pe conturarea unor zone de dezvoltare în județ acolo unde sunt posibilități neexploatate în cei 36 de ani de modernism.

Discursul fostului prim-ministru a fost presărat cu note sensibile, ce trebuie realmente despicate idee cu idee mai ales de către primari pentru că social-democratul validat pentru CJ Buzău a spus clar – nu este șeful primarilor și nici primarii nust șefii săi, dar nici administrator nu este, moment în care deputatul Petre Emanoil Neagu, 20 de ani vicepreședinte și președinte de județ, a râs secunde bune, semn că poate fi un avertisment pentru acei primari care s-au obișnuit cu liniștea deplină, în zonele pe care le coordonează administrativ.

Ca de obicei, tensiunea produsă de discursul bine alcătuit, extrem de realist, spus pe un ton uniform, însă nu lipsit de mesaje criptate și adresate celor 76 de primari social-democrați din județul Buzău, a fost spartă de discursul primarului municipiului Buzău, Constantin Toma care a recunoscut din start Marcele, te-am criticat de-a lungul timpului… pentru ca mai apoi … critica să fie ruptă din Rai, iar continuarea o auziți dumneavoastră mai departe.

Este veridică afirmația deputatului Romeo Lungu, președinte de filială județeană, când spune că Marcel Ciolacu este singurul candidat înscris în cursa pentru președinția CJ care are experiență administrativă națională, ceea ce îi poate conferi un atu în fața suitei impresionante de nume ce se află în prezent înscrisă în această cursă electorală. Iată și declarația președintelui social-democraților buzoieni.

Administrațiile primăriilor nu sunt insule, a spus candidatul PSD Marcel Ciolacu, ducând ideea către pasul important anunțat astăzi la depunerea candidaturii – semn clar că de la Buzău, în 2026 ar putea porni reforma teritorial-administrativ, în România.

Perioada de depunere a candidaturilor pentru prima funcție administrativă în județul Buzău se încheie pe 17 noiembrie 2025, urmând ca din 22 noiembrie și până pe 6 decembrie să aibă loc campania electorală propriu-zisă. În același timp, alegeri parțiale au loc și în municipiul București și alte 12 orașe și comune din România.

Mai multe articole