Și-a făcut loc soarele să se strecoare printre norii așezați straturi-straturi într-o plapumă zdravănă ce are să nu mai plece înainte de martie de pe cer și pare că și-a desfăcut fălcile ca într-un scrâșnet de crapă munții din acest capăt de județ Buzău. E ziua aceea pe care o pândești ca să poți să urci pe coame izolate ale arealului. Pariezi că și oamenii ar fi pe lângă târlă și, gata!, reportajul se coase cuvânt lângă cuvânt și sunet după sunet. Pe nori îi auzim cum înghesuie soarele pe cer, dar nici el, viteazul nu se lasă ascuns! E trecut bine de ora nouă a dimineții și naționalul 10 Buzău-Brașov strigă că e drumul pariului cu dezvoltarea. Se rupe el în mod continuu, mai e agasat și de bolovani aici, sus pe Siriu, dar dă bice să se zvinte, călătorii nu-l doresc nici avariat și nici lipsit de viață!
Azi căutăm lumina!
Am dat de soare pentru că l-am pândit în prognozele meteorologice, însă mai vrem un dram de lumină! Și tot urcăm cu soarele cât un pepene de august!
Țintim Siriul până la capătul lui pentru că vestea e cât cerul tot de mare și de importantă. Ca să vă dați cumva seama de performanță, bine e să vă imaginați cei 13 kilometri de lac și baraj Siriu, cu tot cu zecile de case și pensiuni din stânga și dreapta, în beznă continuă!
Bezna aceasta, deși barajul, potrivit datelor publice este și producător a 42 de MW de curent electric în hidrocentrala de la Nehoiașu, e îndepărtată casă cu casă și panou fotovoltaic cu panou fotovoltaic.
Haideți, c-am ajuns și tare v-am depăna povestea luminii reale de la Gura Siriului! Vine din suflet și din casa fiecărui om în parte!
Cu lacul Siriu în curte, însă fără curent electric în casă
La propriu este informația aceasta. Șerpuitorul drum national face strâns stânga cât apuci să gândești că te-ai rătăcit pentru că în afara unui han care își anunță existența pe marginea lacului Siriu prin panouri publicitare, țipenie de om sau fum de la vreo casă nici că s-ar vedea. Mergem împreună cu Dragoș Voicu, primarul aflat la primul mandat la conducerea comunei turistice de la capăt de județ Buzău, de Siriu zicem. Asfaltul, vorba unui rapsod popular, nea Ionică Ichim pe care îl vom aduce in memoriam în paginile ziarului www.buzaulinreportaje.ro doar pentru o porție zdravănă de trăire românească, asfaltul, și reluăm, a fost înmuiat de ploile dense ce-au recuperate lunile de secetă din vară. Urme de mașini cât vezi negru cu ochii aici, pe malul lacului Siriu, la intrare în Gura Siriului.
Satul acesta este și stațiune turistică de interes local, detalii citiți dvs. AICI, AICI și AICI. Din articolele precedente aflați că în 2021, aici au mai fost montate încă cinci panouri fotovoltaice. De una dintre familiile care au primit atunci bucuria luminii în casă ne leagă o întâmplare – dornici să aflăm, cu ani buni în urmă ce înseamnă viața pe granița Buzăului cu județul Covasna, în cale ne-a ieșit un tânăr ca de 14 ani care abandonase școala. Locuia în casă cu bunica și mama. Ca să aibă din ce trăi, el căra piatră din gârlă. Un singur element al vieții nu i-aș spune nici normală, nici modernă… aveau – un aparat mic de radio care funcționa cu baterii, atârnat de streașina casei. Le-am oferit atunci câte baterii erau în rucsac. În timp, am aflat că și băiatul a mai dat pe la școală. Peste ani, iată, știm sigur că sunt printre primii săteni din Gura Siriului cu casa iluminată datorită panourilor fotovoltaice. Bătrâna casei nu a mai apucat lumina aceasta mare.
Azi, în mijlocul ogrăzii, doamna Ciupic, prima gazdă de azi, ține mâinile cruciș pe piept doar pentru a-și exprima imensa bucurie. Gândul i se duce la ușurarea vieții – frigider, mașină de spălat ce urmează a fi instalată, calculatorul băiatului și televizorul care a stat vreme îndelungată închis. O ascultăm în dialog cu primarul Siriului, Dragoș Voicu.
Mama femeii tinere păstrează vie atenția către străinii din curte. La fel și fiul și ginerele ei, aflați la distanță de noi. În fața noastră, oglinda de smarald a județului Buzău își strânge undă cu undă apa ca pe cuvertura de iarnă. Femeile îl privesc cu drag, e în curtea lor, cum ar veni. Bătrâna ajunsă cam la șapte decenii de viață nu s-a gândit vreodată că își va vedea casa în lumină, pe înserat, de la un capăt la altul. Ascultați-i vorba!
Vizita se încheie, deși câinele care se tot rotește pe lângă noi ar mai zice și el vorbe pe-nțelesul său. Căutăm pacea, lumină am aflat deja un strop!
Pas cu pas, lacul de smarald din Munții Buzăului rămâne închis între munți. Acolo, și familia Ciupic – una dintre cele 12 familii care din luna noiembrie 2022 are panouri fotovoltaice despre care adaugă primarul Dragoș Voicu câteva informații înainte de a pleca din curtea acestui prim beneficiar.
De 30 de ani în pădure, fără lumină
Drumul urcă spre viaductul ce a impus economii severe în rândul oamenilor de la capăt de județ – Giurca. Vorba vine așa pentru că șantierul de pe Giurca a tot durat, și-a durat, iar oamenii au fost nevoiți să-și restrângă activitățile, au cărat fânul cu spatele peste viaduct și câte s-au mai petrecut în timpul restricțiilor rutiere despre care am scris AICI. Case nu ar părea să răsară de pe vreo coastă în partea aceasta, însă dacă arunci bine privirea înspre desiș, mai vechi și reconstituite sau odăi ale muntenilor s-ar zări. Pe-un drum pe care cu puțin timp în urmă a căutat hrană un urs căutăm și noi o casă. La rând, prima casă cu panouri fotovoltaice instalate tot cu ajutorul norvegienilor, apoi….
Apare sprjinită într-un băț, bătrâna de 84 de ani care a locuit cândva chiar în cuva barajului, însă împreună cu familia ei a fost expropriată acum 30 de ani și au ales pământul de la moși, de pe Giurca, pentru locuire. Atunci li s-a promis că le va fi introdusă rețeaua de curent electric până la casa nouă, că le va fi plătită și factura la apă și la curent, dar 30 de ani a crescut doi copii … în beznă. Copiii și-au scris temele la lumina lămpii, iar mai târziu lanternele au devenit ajutor în casă.
Nici acum, când are pe casă panouri fotovoltaice care fac lumină, tanti Maria nu se lasă de lanterna-i bună amică de singurătate, îi spune ea însăși primarului Dragoș Voicu.
Munteanca ajunsă la 84 de ani privește mai ales spre primarul care îi vorbește frumos pentru că nu-i vine a crede c-a apucat și lumină în casa toată, dar mai ales să primească ceva gratuit din partea cuiva, de data aceasta a primăriei din Siriu, datorită fondurilor SEE. E plâns de bucurie pe chipul unui om muncit.
Câinii de ajutor ai bătrânei, vecină cu viaductul Giurca, drept e că acesta se află la vreo 300 de metri distanță, dacă nu mai bine, spre coasta muntelui, nu contenesc să anunțe străinii de la poartă. Tanti Maria închide poarta și câinii bat în retragere.
Pentru bunica de la Gura Siriului evenimentul instalării panourilor fotovoltaice, zicea ea însăși, echivalează cu ani buni de trăit de acum înainte.
Ani grei, drept e, de bătrânețe, dar în sfârșit, în lumină în casă! Nu despicăm firul în patru de ce colosul de apă, barajul Siriu, cel din a cărui apă adunată din munți se produc peste 40 de MW de curent electric, nu le-a fost de ajutor și vecinilor săi, locuitorii din satul Gura Siriului. Nu deținem datele necesare și știm că la noi succesiunea la conducerea țării înseamnă mai ales schimbarea deciziilor anterioare, adică există probabilitatea să fi fost anulată cândva vreo hotărâre ce-i privea pe oamenii de la capăt de județ. Cine știe!? Esențial este că primarul aflat la primul său mandat de conducere a Siriului a precizat încă din 2020 că marea sa provocare tocmai ceea ce se întâmplă în prezent este, plus ridicarea comunității în liga premium a turismului national.
Proiect cu rezultate pe măsura dificultății sale
În spate, casa muntencei strămutată din satul devenit baraj. Panourile fotovoltaice de pe ea caută soarele. Maxim 5.000 de euro au fost investiți într-un astfel de sistem ce aduce lumină … acolo unde se produce.
Se-asprește vremea pe Giurca, fum gros se zărește de pe-un horn vecin. Primarul Voicu detaliază imediat despre granturile spațiului economic european (SEE) și norvegiene și cu contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și a Regatului Norvegiei.
Ascultăm cu atenție pentru că la prima vedere pare simplu, însă nicidecum nu este așa.
O să spuneți că e de datoria primarului din fiecare localitate buzoiană să aibă grijă ca locuitorii să viețuiască în confort din punctul de vedere al utilităților, numai că știți bine și dvs. câți edili ies din birou să vadă realitatea în cauză și mai ales la câți le și pasă de condițiile în care oamenii trăiesc. Nu facem apologia hărniciei edililor, ci exemplificăm, poate modelul va fi aplicat în cât mai multe comunități buzoiene.
La final, îi cerem lui Dragoș Voicu, primarul comunei Siriu să ofere un mesaj către cei 12 beneficiari noi ai panourilor fotovoltaice instalate prin fonduri SEE. Pentru ca acest proiect să devină realitate au lucrat intens toți colegii primarului din Primăria Siriu, Auzim imediat!
Aici, sus pe Giurca, în satul Gura Siriului din comuna Siriu, o undă personală de acasă a susținut întreg interviul. Muntenii demni care nu cer niciodată nimic, dar au parte de bucuria lucrurilor înfăptuite în mod neașteptat și, iată, gratuit! Imediat știm.
Mergem pe urma de urs care a ieșit din pădurea din apropiere spre zona celor câtorva case locuite sau nelocuite și s-a și întors spre bârlog.
O patrie fantastică în care trebuie revenit vara pentru că se aude un izvoraș de munte nu departe de casa bătrânei, muntele vibrează a pace, iar oamenii zonei nu catadicsesc să ridice mâna în semn respectuos de salut! Muntenii noștri!
Pașii călătorului caută drumul național 10 Buzău-Brașov. În minte, propriul mesaj.
APLOMB
Greu să înțelegi de ce în 2022, în România europeană sunt case încă neracordate la sistemul național de furnizare a energiei electrice. Tocmai de aceea, o investiție precum aceasta de pe Gura Siriului merită spusă în gura mare! S-a făcut lumină în total în 17 case, proiectele din 2021 plus acesta din 2022, de la capăt de județ! Un triumf cu note clare și de protecție a mediului încojurător minunat de aici, înscris deja și în turismul national!
Scopul acestor fonduri, se arată pe https://www.eeagrants.ro/, este de a reduce disparitățile economice și sociale din spațiul economic european și contribuie la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statelor baltice. Cele trei state, din 1994 și până în 2014 au contribuit cu 3,3 miliarde de euro și au pus la bătaie alte 2,8 miliarde de euro pentru perioada 2014-2021. Granturile SEE sunt finanțate în comun de toți cei trei donatori, iar Granturile Norvegiene sunt finanțate exclusive de Norvegia și sunt disponibile în cele 13 țări care au aderat la UE după 2003. România a beneficiat de 906 milioane de euro, în trei perioade de finanțare și destinate dezvoltării locale, reducerii sărăciei, incluziunii romilor, copiilor și tinerilor în situații de risc, drepturilor omului, energiei regenerabile, eficienței energetice, securității energetice, dezvoltării afacerilor, inovării și IMM-urilor, sănătății publice, cercetării, patrimoniului cultural, antreprenoriatului cultural și cooperării culturale, justiției, serviciilor corecționale, combaterii violenței domestic, cooperării polițienești și combaterii criminalității, educației, burselor, uceniciei și antreprenoriatului pentru tineri, dialogului social și muncii decente, cetățeniei active – societății civile – cele mai multe proiecte finanțate, mediului și schimbărilor climatice. În țara noastră derulează către comunități aceste fonduri Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Desigur, informații detaliate despre aceste granturi găsim și pe https://data.eeagrants.org/2014-2021/ sau pe https://eeagrants.org/ .
Add Comment