Orânduirea recentă pe care se așează societatea determină marile companii să-și revizuiască fiecare capitol managerial în parte și să se adapteze noului.
Marile companii din România dezbat o dată la trei luni, în grupuri mai mari sau mai mici numeric, aplicarea unor proiecte de îmbunătățire continuă. Cele mai multe grupuri spun că în România nu se poate! Există însă și excepții care pun respect for the people – respect pentru om – în prim plan și, într-un fel speră să aplice proiecte de îmbunătățire continuă cu pași mici, așa cum se și cere, până la capăt, până la reușită.
Buzăul intră în liga națională în care se află companii fanion pentru aplicarea de proiecte de îmbunătățire continuă cu una dintre cele mai mari companii de stat – Compania de Apă ce are în prezent în derulare un număr impresionant de proiecte pornite de la situații reale.

Accent pe progres
Dintre toate procesele manageriale componente ale managementului calității, îmbunătățirea continuă a calității are un rol dominant în reducerea costurilor și în creșterea economică a organizațiilor. O data impusă îmbunătățirea continuă, primul obiectiv atins ține de satisfacția clientului, apoi, produsele ori serviciile oferite capătă o altă calitate, pentru ca pe termen lung toate procesele din organizație să meargă spre performanță cu cât mai puține sau chiar zero pierderi. Compania care aplică astfel de proiecte colectează date și experiențe ce duc pe termen lung la accelerarea progresului companiei.

Greu demers, dificil de aplicat, nu imposibil, dificil de convins oamenii care fac parte din șirul de proiecte, însă, spun specialiștii în astfel de proiecte de îmbunătățire continuă, dacă se reușește ca un minim de personal să fie convins de scopul transformărilor, atunci drumul spre aplicarea corectă este asigurat. Compania care aplică astfel de proiecte de îmbunătățire continuă are la final misiunea ca dezvoltarea și progresul să fie uniforme.

Indiferent ce spun cărțile ce tratează detaliat îmbunătățirea continuă, în mod definit situațiile sunt diferite de la o companie la alta ce aplică proiecte prin care să perfecționeze erorile, să oprească eșecurile, să îmbunătățească relațiile de muncă și să schimbe direcția companiei dacă se consideră necesar, dar mai ales să vorbească despre viitor prin termini precum dezvoltare și progres.
Facem roată-roată în jurul subiectului și mai spunem încă o data că la nivelul Companiei de Apă Buzău a fost pornită îmbunătățirea continuă, iar argumentul acestui demers ne este oferit de Cristina Andreescu, manager departament comercial al CAB.
Instituția buzoiană, înainte de trecerea la îmbunătățire continuă, a realizat câteva proiecte VSD – Value Stream Design, spune Cristina Andreescu, care ne și explică ce înseamnă acest tip de proiect.
Primul VSD la Compania de Apă a fost aplicat la Biroul Unic, alt departament al instituției. Simona Săvulescu, director general al CAB arată că acest prim proiect Value Stream Design a fost aplicat pentru întocmirea contractelor – pasul în care angajații instituției se întâlnesc cu clientul. Iată ce a stat la baza demersului.
VSD, inițial, acum îmbunătățire continuă. Compania de Apă dezvoltă proiecte impresionante în 33 de localități buzoiene, resursa umană este una extrem de importantă, iar serviciile ușor identificate de către clienți sau consumatori. Așadar, necesitatea proiectelor de îmbunătățire continuă vin din respect pentru client, dar și pentru angajați.

După îmbunătățire continuă va veni pasul digitalizării CAB, aflăm de la directorul general Simona Săvulescu și de la managerul de department.
Experții spun că dificultatea aplicării până la capăt a îmbunătățirii continue ține și de oameni, angajații, care trec prin diferite etape psihologice. Nu este nicidecum un proiect neancorat în realitate, spune Cristina Andreescu, manager al Departamentului Comercial, ci fiecare săptămână de discuții despre proiectele de îmbunătățire continua existente în CAB implică oameni.

În același ton, directorul general vorbește despre oameni și pierderi ce pot porni de la o imprimantă ce nu funcționează atunci când este nevoie de ea.
În esență, fiecare proiect de îmbunătățire continuă se desfășoară cu oameni pentru oameni. Primii sunt angajații CAB care trec prin schimbări majore și în urma cărora activitatea din fiecare birou, compartiment și, mai departe, departament va atinge zero pierderi, dar și progres.
Totuși, dacă nu se aplică îmbunătățirea continuă la nivel de CAB? Răspunde Cristina Andreescu.
Just! De aici a și pornit reportajul cu tema în premieră pentru mediul buzoian.
Axioma companiilor de stat spune că patria lui merge și-așa! nu a apus. Pentru a nu se confrunta cu această frăție, ani de-a rândul, mediul privat a investit în planuri de motivare a angajatului. În cazul CAB cum are loc motivarea?
Seriviciile suport, în pas cu îmbunătățirea continuă
Îmbunătățirea continuă la CA Buzău are în mijloc serviciile pe care le oferă în piață. Manager Departamentului Comercial ne exemplifică rolul serviciilor suport în acest proces cu o situație concretă din zona Cașoca.
Reținem, așadar, că nu este doar o aspirație a unei instituții de stat cu rol strategic în viața noastră, ci sunt aspecte care au loc de o bună bucată de vreme, care primesc săptămânal un raport de desfășurare și care duc la îmbunătățire continua și, mai apoi la digitalizare.

Performanță la stat?
Un clar DA, iar majoritatea companiilor din țara noastră optează pentru schimbări radicale de organigramă și pentru aplicarea unor proiecte nu atât de riguroase precum la CA Buzău de îmbunătățire continua pentru a putea rămâne cu success în piață și pentru a se dezvolta.

Un răspuns decupat din realitatea organizațională a CAB ne este oferit de directorul general Simona Săvulescu.
La CAB au fost în acest an 2022 o serie bună de posture scoase la concurs de angajare. De la simplii muncitori din teritoriu, spre ingineri și casieri. Iată ce poate însemna organizarea unui concurs la care se înscriu mai mulți buzoieni, dar care în final nu are câștigător.
Subtitlu cu răspuns frumos – se poate performanță la stat! Se poate fără temeri, frică de nou sau de procese dificile prin care trec angajații, ci modelate în pas cu tendințele societății și ale mediului economic din prezent.
Nu tariful la apă trebuie să rămână în discuție, ci…
… trebuie să avem în vedere rolul și activitatea unei companii precum operatorul regional de apă și canalizare din cele 33 de localități buzoiene, cu angajați și importanță în fiecare areal. Ca atare, reținem că nu doar tariful la apă ar trebui să rămână preocuparea principală a clienților, spune directorul general Simona Săvulescu.
Am luat la pas aplicarea proiectelor care la un moment dat au fost câteva, au crescut în scurtă vreme la 16 pentru ca de la documentarea subiectului și până în prezent altul să fie ritmul. Am aflat argumentul ce stă la baza unui asemenea pionierat prin care se merge direct către optimizarea relațiilor și a serviciilor cu clientul. Directorul general Simona Săvulescu afirmă că vorbim despre costuri exclusiv la capitolul componentele digitalizării.
Un singur aspect punem la final – cel a exemplelor ce decurg din aplicarea îmbunătățirii continue. Cristina Andreescu, manager Departament Comercial, și directorul general Simona Săvulescu ne exemplifică extrem de detaliat!
APLOMB

Aici este locul în care folosim puține cuvinte pentru a înțelege transformarea masivă prin care trece o companie buzoiană de stat care s-a confruntat spre exemplu și cu fenomenul merge și așa! , atât de uzat în România toată pentru a scăpa rapid de misiunea de a face bine și definitiv orice lucru. Îmbunătățirea continuă duce la digitalizare și mai departe la aspirația Kaizen, pe care o aplică în mod excelent companiile mari ale lumii. Accentul pe omul care face îmbunătățirea și respectul pentru efortul său, plus abilitatea de a valoriza clientul sunt elemente cheie ale existenței în piața din prezent.
Iată, la final, cum definește Cristina Andreescu rolul său în a coordona la CAB toate proiectele de îmbunătățire continuă!
Add Comment