Informația potrivit căreia două perechi de boi de la Bisoca vor căra tocitorile din lemn, denumite în zonă dobrogeană căzi și în care se va afla apa ce va fi sfințită la malul Mării Negre devine cumva la fel de importantă precum slujba de sfințire a apei râului Buzău din ziua de Bobotează, din acest nou an.
Potrivit primarului comunei Bisoca, Florin Stemate, legătura dintre granița de est a Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului, adică Bisoca, și Arhiepiscopia Tomisului a fost prilejuită de un material jurnalistic de promovare a zonei, în care a fost prezentat obiceiul cositului fânului.
Consilierii arhiepiscopului Teodosie Petrescu al Tomisului au relaționat încă din timpul verii cu oficialii bisoceni, iar pe 1 decembrie 2025 unul dintre ei a fost prezent în Munții Buzăului pentru a vedea boii cu care va fi cărată pe 6 ianuarie 2026 apa de sfințit în zi sfântă pentru creștin-ortodocși, Boboteaza. Deja, la Bisoca se află camionul de la Constanța cu care vor fi transportate cele patru animale din rasa Sură de stepă, o rasă autohtonă românească recunoscută pentru robustețe și adaptarea la condițiile din orice zonă a țării. Pe parcursul nopții ce urmează, animalele de la Bisoca vor fi cazate la Delfinariul din Constanța, iar în ziua de sărbătoare, pe 6 ianuarie 2026, vor fi mânați doar în jug, de către localnici din Bisoca, obișnuiți de altfel cu această îndeletnicire de care nu s-au lipsit în ciuda posibilelor înlesniri ale muncii lor ce ar putea fi aduse de tehnologia modernă.
În același timp, muntenii cresc animale din această rasă pentru că sunt folosite pentru tracțiune, știut fiind aspectul conform căruia bisocenii cară fânul cu ajutorul boilor, relieful fiind unul extrem de greu accesibil. Rasa Sura de stepă, spun specialiștii în domeniu, este din nou pe cale de dispariție în ferme fiind înlocuită de rase noi de animale de carne sau de lapte. Rasa aceasta chiar a dispărut după al Doilea Război Mondial, acum centrul național de conservare fiind la Cobor, în Transilvania. La nivelul geneticii românești se fac eforturi de conservare a acestei rase și sunt aplicate chiar programe în acest sens, în câteva zone ale României. Așadar, în acest moment Sura de stepă este o rasă simbol a zootehniei românești, o mândrie pentru crescătorii din Bisoca. Celebrul tablou Carul cu boi al lui Nicolae Grigorescu înfățișează vite din această rasă.
Bisoca nu îi este indiferentă nici noului președinte de Consiliu Județean Buzău. Pe lista scurtă a acestuia de dezvoltare a județului Buzău, pe lângă apeductul Siriu, suita de două drumuri județene spre Rezervația Naturală Vulcanii Noroioși, este și Bisoca. Aici, scrie Marcel Ciolacu pe pagina sa de politician, vrea să facă un parc tematic pentru a dezvolta major turismul montan de pe granița Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului, dar și pentru a crea locuri de muncă în cea mai frumoasă patrie montană a județului Buzău și pentru a le fi sporite veniturile locuitorilor care au început să prindă ritmul turismului pe nișă.
Add Comment