Nu inventez eu roata, ci aduc în prezent istoria și îi dăruiesc plus valoare prin reliefarea momentului în care vorbim. Și dacă așa pun problema am să vă invit la trăire: drumul nostru trece în lungul celei mai valoroase ape curgătoare a județului. Stă în ascultare de-a dreapta noastră și ascunde printre valurile când năvalnice, când molcome chiar identitatea noastră de buzoieni iuți, harnici și destoinici. Râul Buzău își conduce picătură cu picătură valurile de-a lungul atâtor comunități din areal. Ia, liniște! Îi auziți pleoscăitul? Bolovani ce se desprind din pieptul muntelui îi țin calea cât să-i facă mai grea trecerea. Năbădăiosul rezistă și-și trece apa care ține de sete câtorva zeci de mii dintre noi, buzoienii.
Îi punem plocon râului Buzău o sumă bună de firișoare de apă ce-și aduc aleanul de pe coaste, dintre pietre sau scot capul curajos de sub stânci, ba și o alta de ape subterane pe care buzoieni pricepuți le-au adunat în timp în case de apă din care bem zilnic cu toții. Bogăția aceasta de ape ne ține pe un loc fruntaș în fața lumii.
Dacă m-ar întreba cineva care este cea mai de preț avuție a județului de la Curbura Carpaților aș spune fără tăgadă că apa potabilă este, iar cei care au grijă de ea sunt cei mai curajoși dintre noi! Păzesc insuși secretul vieții.
Ia să dau eu acum și argumente: la nivel continental și mai departe pe axă mondială au loc zilnic dezbateri despre resursele de apă potabilă, despre noile zone care au deficit de apă, despre o idee venită din California și aplicată numai acolo: tranzacționarea la bursă a apei și să cobor cu picioarele pe pământ românesc spun și despre localitățile de lângă noi care nici în 2021 nu au apă potabilă curentă. O rușine greu de suportat, zic eu, de către primarii care au eșuat lamentabil visul de prosperitate al locuitorilor. După ocol venim acasă, în Buzău pentru că punem în balanță anul pandemic 2020 și ridicăm auspicii bune pentru 2021 împreună cu ing. Simona Săvulescu, director general al Companiei de Apă Buzău, operator regional în domeniul apei potabile pentru 33 de commune din teritoriu.
- IAZUL MORILOR, PRIMA DEVIAȚIE A RÂULUI BUZĂU
Buzăul anului 1525 avea de-a lungul unui fir de apă numit Iazul Morilor 12 mori de apă, iar peste 300 de ani aici erau 47 de mori de apă, pive de postav, darace de lână și tăbăcării, toate cu aport clar în creșterea economică a orașului Buzău care se dezvolta încet-încet în jurul acestei apei făcătoare de așa minuni și care a contribuit clar la dezvoltarea unuia dintre bazinele legumicole redutabile ale României. După 1900, când pe Iazul Morilor erau și topitorii de cânepă, canalul a început să fie acoperit. Astăzi, autoritățile municipale au demarat un proiect de transformare în zonă de agrement a Iazului Morilor în semn de respect față de apa care a hrănit atâtea sute de ani atâtea sute de mii de buzoieni.
Trist este, și sper să fie un semnal de alarmă pe care nu îl dezvolt, că entități diferite față de cele administrative orășenești fac demersuri ascunse să acopere o parte dintre canale pentru că deranjează anumite amenajări urbanistice aflate încă în proiect la start! Se spune însă că pământul și apa își fac în timp dreptate…
Apa de pe Iazul Morilor este mană cerească și azi pentru că Stațiunea de Cercetare Legumicolă Buzău funcționează datorită apei de aici. La fel și toată zona legumicolă din arealul străzii Viilor.
Mai apoi, prima captare, înmagazinare și transport al apei se fac din trei izvoare între 1844 și 1859, iar apa ajungea în trei butoaie. De aici era cărată în orașul Buzău. În aceeași perioadă este construit și primul apeduct din râul Buzău, iar 29 iunie 1896 este ziua din care Buzăul avea contract pentru alimentarea cu apa potabilă din apele subterane. Tocmai în 1902-1904 se fac și primele branșări a 25 de case din zona bulevardelor Unirii, Brătianu și Gării. În 1924 se punea problema construirii celui de-al doilea rezervor de apă în Parcul Crâng. Astăzi, orașul Buzău are 62 de foraje active. Din 1938, sistemul alimentării cu apă potabilă este în grija societăților de stat dintre care menționăm Gospodărirea Comunală, RAM si Compania de Apă. În prezent, Compania de Apă Buzău operează atât în orașul Buzău, dar și în 33 de comune și orașe ale județului, insemnând 261.527 de locuitori.
- APROAPE 1.400 DE KM ″DE APĂ″
Clar, nu măsurăm apa în kilometri! Despre km de rețele de distribuție de apă vă spun în subtitlu și ei reprezintă numărul la zi al rețelei administrată de CA Buzău. 94 la sută din apa potabilă pe care o bem provine din 159 de foraje și 41 de drenuri, iar 6 la sută din apa a trei lacuri de captare. Prin alți 198 de km de rețele de aducțiune este pompată apa brută până la gospodăriile de apă. În cele 33 de comune și orașul Buzău CAB are 55 de stații de dezinfecție si 37 de stații de tratare, iar apa bună de băut este înmagazinată în 134 de rezervoare.
Județul Buzău suferă încă din cauza lipsei canalizării în fiecare comună în parte. Spre exemplu, CA Buzău prestează serviciul de canalizare în doar 12 comune și orașe, adică pentru 185.900 de lcouitori, iar în afara acestora ar mai fi doar trei sisteme funcționale în tot atâtea comunițăți. În 12 comune sunt 10 stații de epurare și 408 km de rețele de canalizare, în celelalte trei vorbim de maxim 30 de km de rețele. Am făcut această trecere în revistă statistică pentru a argumenta ceea ce am spus puțin mai sus: apa potabilă este cea mai mare avuție a județului Buzău și nu numai a lui, în plan național. După o scurtă conversație cu ing. Simona Săvulescu, directorul CABuzău despre anul 2020 și perspectiva celui prezent vă mai ofer un argument: criza mondială a apei și dezbaterile din Comisia Europeană pe problematica asigurării apei potabile pentru populație, mai ales că suntem încă în perioadă pandemică de COVID-19, boală produsă de SARCOV2 și deja de mai multe mutații ale acestui virus.
- 2020, ANUL PANDEMIEI, DAR UN AN ECHILIBRAT ECONOMIC
Compania de Apă Buzău are deja un angajament ferm față de 261.527 de buzoieni, însemnând clar mai bine de jumătate din populația județului: să furnizeze apă potabilă și canalizare. 2020 a fost un an atipic pentru orice companie sau persoană fizică. Așadar, facem popas și discutăm cu ing. Simona Săvulescu, director general al CA Buzău tocmai despre anul de care ne-am propus să scăpăm iute fără a gândi dacă nu cumva acesta în care am intrat va fi mai atroce. Iată ce spune interlocutorul meu despre anul atât de greu prin care a trecut omenirea, dar din punctul de vedere al liderului CA Buzău!
Operatorul regional de apă din județul Buzău a avut în atenție în 2020 procedura de aprobare de către Comisia Europeană a Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din județul Buzău, în perioada 2014-2020. Proiectul are din decembrie 2019 semnat contract de finanțare cu Ministerul Fondurilor Europene, însă pe parcursul lui 2020 au avut loc dese videoconferințe cu reprezentanții MFE și experții Jaspers – cei ce analizează oportunitatea finanțării – plus cei ai companiei de consultanță Romair în vederea clarificării și finalizării documentelor acestui megaproiect despre care am scris detaliat aici. Așadar, spune directorul general al CA Buzău 2020 a fost anul realmente al încercărilor ca efecte ale pandemiei. Aceasta dezvoltă imediat în partea audio.
- SECETA DIN 2020 – PREVENȚIE ÎNCĂ DIN IANUARIE 2021
Sub semnul secetei începem 2021! Pentru că din februarie 2020 tot despre lipsa apei în sol, dar și a apei potabile în zone diverse din județul Buzău despre care v-am scris aici și aici și care ne-au dus geografic din Livada Mică de lângă Rm. Sărat și până sus pe văile Slănicului și Buzăului pe la Bisoca și Poieni de Pătârlagele. Directorul general ing. Simona Săvulescu arată clar imediat care este situația de atunci și de acum și zic să ascultăm ce a însemnat Livada Mică în contextul secetei din anul precedent.
Una peste alta, cu toții trebuie să fim permanent conștienți că apa a devenit o resursă dispărută deja în anumite zone de pe glob, motiv de violențe în altele și doar picătură lângă picătură în localități românești, ba și vreo câteva din județul nostru. Realmente picături de apă au fost în diverse perioade din vara lui 2020 în rezervoarele gospodăriilor de apă destinate arealului Pătârlagele, chiar și de la Beceni spre Cernătești, nu mai spunem încă o dată despre Grebănu, dar zic să ascultăm directorul general al CABuzău!
Minge ridicată la fileu, preiau și dezvolt! Mă duc spre problema adusă spre exemplificare tot de către directorul general Simona Săvulescu: Istanbul și inevitabila criză a apei. Ascultăm întâi și apoi revenim!
Nu este cazul nostru, însă tresăriri avem! Și mai adăugăm una!
- APA, TRANZACȚIONATĂ PE WALL STREET
Din decembrie 2020 este tranzacționată apa la fel ca aurul sau petrolul la bursa de pe Wall Street. Inițiativa a pornit cu scopul de a ajuta fermierii și marile orașe să aibă asigurată furnizarea materiei prime, însă criticile atrase sunt enorme pentru că pare mai curând o problemă de etică decât o investiție. Cel mai mult, spun criticii acestui demers de la bursa de pe Wall Street, se tem de speculatorii care și în 2007 și 2008 au contribuit la scumpirea grâului și a boabelor de soia, fapt care a dus la foamete și violențe în zone sensibile ale globului. Astfel de zone sunt și în domeniul apei potabile, desi pământul este acoperit 71 la sută cu apă, nu potabilă însă toată, doar 1 la sută. Are doi jucători. Cumpărătorii pariază că prețurile cresc pe durata vieții contractului. Vânzătorii mizează pe scăderea acestora. Piața apei este disputată la bursă doar pentru statul California, a cincea economie a lumii.
Europa ne aduce aproape propriile exemple în domeniul apei. Cel mai prezent în mass-media este cel al orașului Istanbul care riscă să rămână fără apă în doar câteva zeci de zile din cauza managementului urbanistic defectuos, dar mai ales din cauza celei mai severe secete care a cuprins în fapt lumea întreagă. Valea Rinului a secat vara până la cote de pericol, ceea ce influențează negativ PIB-ul german. Din nou, aproape de România este Ucraina unde violențele pentru apă din ultimii 10 ani s-au dublat.
- 10 NOI FORAJE DE APĂ ÎN JUDEȚUL BUZĂU
Nu mă erijez niciodată în specialist în vreun domeniu atât de strategic cum ar fi acesta al apei ori alt domeniu pentru care nu am pregătire profesională, rămân jurnalist profesionist, iar atunci când nu aveți dreptate vă spun. Un domn al cărui nume nu îl scriu pentru a nu-i deranja liniștea vorbește despre apa care curge prin cadere liberă, dar care este foarte scumpă! Ideal este ca fiecare dintre noi să putem să ne spălăm apa pe care o bem și să ne și epurăm apa reziduală și atunci nu am mai avea nevoie de stații de epurare, stații de pompare sau de tartare ori dezinfecție și câte mai sunt aceste stații de felul lor ori de specialiști ai Companiei de Apă Buzău ori similar.
Între timp să cântărim: încă avem avantajul că județul Buzău are apă bună de băut, iar pârdalnica de secetă nu ne pune pe același taler cu cel mai mare oraș turcesc, arată imediat în insertul audio directorul general al CAB.
2021 este anul prevenției din start. Seceta a încercat amarnic o bună parte din teritoriul asigurat cu apă potabilă de către acest operator regional care acum dă start, spre exemplu, mentenanței profesionale a stațiilor de apă. Ascultăm informațiile ing. Simona Săvulescu, director general al CAB și revenim!
159 de foraje de apă. 41 de drenuri. Trei lacuri de captare. În 2021, afirmă directorul general al companiei, urmează minim 10 noi foraje de apă astfel încât să nu existe temeri. Vă invit să ascultați, așadar!
- APLOMB
Buzăul ca județ își ridică fruntea cu mândrie în numeroase domenii. Dacă nu a fost dăruit prin naștere face eforturi să crească și să treacă în același rând cu cele mai bune dintre județele țării pentru ca oamenii lui să prindă încredere să meargă mai departe!
Pic! Pic! Pic! Sau poate nu! În urechi am încă sunetul râului Buzău care emană viață pură. Viață! Și atât! De felul în care ne trăim viața aceasta suntem direct răspunzători, interesant este să nu o irosim în van! La fel și cu apa! Pic, pic, pic….până într-o zi!
Add Comment