Nu-i asa ca de multa, suficienta vreme nu ati mai iubit primavara ca astazi? Nu-i clar ca soarele scrie azi el insusi o alt fel de poveste definita a fi
Eu insami echilibrez sau anihilez pornirea de a va lua puslul la dumneavoastra acasa dintr-un respect pe care vi-l intorc scriind. In mod clar, cand dusmanul de ocazie, noul coronavirus, se va lasa alungat vom avea si noi vreme sa povestim ba inspre Floresti, sat drag mie din ratiune clara de panorama asupra supravietuirii in locuri minunate si oameni aparte, ba vom sta noi si de depanat realitati economice in Dogari sau Crapinistea si vom cunoaste povestiri despre preotii Dimienii. Deci, accept provocarea lansata mai sus de primarul Laurentiu Constantin si va invit la Becenii Buzaului – acel nod economic format hat, chiar de pe la 1600 si pana in prezent, in ritmuri diferite.
La 32 de km de municipiul Buzau
Fac prezentarea de astazi pentru ca judetul Buzau are o suma imensa de povestiri pe care unele autoritati locale ezita sa le puna in lumina, numai ca fiecare localitate in parte si-a inscris in propria istorie fapte despre oameni care deschid drumuri, iar Beceniul este acea localitate de la mijlocul Vaii Slanicului asezata ca intr-o depresiune care are ce sa spuna. Autoritatile din Beceni vor sa-si prezinte comuna, vor sa se stie ca aici trecutul se oglindeste maiestuos si rodnic pese prezent si impreuna ii dau aura benefica orizontului. Muntii se ridica drept pavaza sa apere nodul economic si, in acelasi timp, lasa sa curga dintre ei forta de munca de peste tot. Tot muntii ce se arcuiesc pana la 670 de metri altitudine apara de cataclisme si ofera clima blanda, plus un parau Slanic bogat si in notiuni de geografie menite sa ateste locuirea de dinainte de 1663, cand in hrisoavele lui Matei Basarab apare denumirea nodului economic de pe Valea Slanicului – Beceni ca fiind sat de sine statator in zona aceasta de teritoriu Buzau. Pe o biserica din lemn din areal apare si anul 1526 despre care se crede ca este cel de inceput pentru Beceni, numai ca exista dovezi ale culturilor Boian – restransa doar pentru Muntenia – si Gumelnita – specifica asezarilor protejate natural, ceea ce duce spre pozitionarea demografica a zonei cu mult mai devreme decat 1526, iar comuna ar fi Beceniul din 1837 cu accent in 1950 cand era raion component al regiunii Buzau si din 1952 al regiunii Ploiesti. Desigur, 1968 este si pentru Beceni anul definitivarii ca si comuna a judetului Buzau.
Butnarii si petrolistii
In ultima incursiune in Beceni am strabatut efectiv drumuri satesti de-a lungul pentru a vedea ce inseamna comunitatea aceasta, ce dovezi ale economiei se mai afla aici, cine munceste si pentru ce, mai este comertul cheia nodului de la mijlocul Vaii Slanicului? Care este varsta predominanta a becenenilor care muncesc? Dinspre satul resedinta de comuna, Beceni spre munte, comuna aceasta spune ca vrea sa mearga inainte: Arbanasi, Gura Dimienii, Carpinistea, Beceni, Valea Parului, Floresti, Izvoru Dulce, Dogari si Margariti. Unele sate sunt vechi de cand facerea zonei, as zice de Margariti, Valea Parului sau de Dogari, altele noi. Sunt de-a stanga si de-a dreapta elemente ce atesta industria stopata nu cu multa vreme in urma si zic despre zona de prelucrare a lemnului, uscatorul de fructe de langa liceu, insa faptul ca APIA, Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor, sectia de politie, punctul local de lucru al ISU exista aici si pentru comunele din amonte ii confera Beceniului o pozitionare strategica de netagaduit in prezent. Poate ca semnul care face legatura intre atunci si acum, intre perioada de inflorire si prezent este brutaria. Aceasta functiona si
Il provoc astazi pe Laurentiu Constantin, primarul comunei Beceni la emotie. Asa are sa fie pentru ca orice privire fie retrospectiva, fie prezenta, emotie da. Imi place insa la acest edil al nodului economic Beceni ca are viziune, propune planuri de mers inainte si nu se incurca nicicum in proiecte de genul “varuim in vara aceasta scoala si gradinita”, ci vede valoarea economica pe care o poate renaste comuna sa. Si face pasi mici, insa unul dupa altul in acest sens. Atrage investitori. De la emotia trecutului ce poate fi resuscitat prin viziune economica facem stop-cadru pe prezent: edilul Laurentiu Constantin ridica un pix in aer de parca ar vrea sa si arate ceea ce spune.
Ei, hai curaj, cati dintre dumneavoastra primarii de comune exclusiv din judetul Buzau pariati pe dezvoltarea industriei?
Laurentiu Constantin este extrem de constient ca drumul este dificil insa istoria, fila cu fila data inapoi pana la 1925 arata ca se poate. Atunci, in comuna Beceni erau 119 sonde petroliere detinute de noua societati americane si canadiene. Asadar, de maxim exemplu ramane si perioada interbelica. Ea a dus la explozia economica a Beceniului care oricum se croise in jurul targurilor, meseriasilor cu ateliere, a institutiilor care de aici lucrau pentru toata valea. Descendenti ai familiilor de industriasi traiesc inca in Beceni si vom afla impreuna istorisirile lor. Primarul Laurentiu Constantin exemplifica in detaliu despre industria ultimilor 40 de ani. Cu aproximatie 40 de ani.
Dar astazi? Beceniul de astazi are centre comerciale care in plina perioada pandemica le permit locuitorilor sa-si faca aprovizionarea de langa
Cenusarea de la Beceni – livada cu uscator de fructe
Astazi eu vorbesc despre primavara care da impuls mersului inainte. Si asa aveam sa-l vad inainte de a vira stanga, spre Arbanasi pe un domn care-si echipa motosapa. Omul se pregatea de munci de primavara in livada pe care a mostenit-o si nu o abandoneaza.
Sintetizat: domnul acesta a muncit gata zece ani in strainatate si spune ca ar fi timpul sa aiba propria afacere mica acasa, la Beceni. Daca este sa privim si aspectele pozitive, putine din pacate, ale etapei actuale prin care trecem in lupta cu noul coronavirus, am zice ca ne dam seama de importanta produselor romanesti, a muncii fiecarua dintre noi. Si asa spune si edilul Laurentiu Constantin la care ma intorc pentru a explica impreuna ca 450 de hectare de livada – o reala Cenusareasa a Beceniului, pana nu cu multa vreme in urma aflate in circuit economic, isi asteapta investitorul care sa produca fructe si sa le prelucreze in zona.
In mod corect subliniaza Laurentiu Constantin, acel investitor care va dori sa repuna pe picioare uscatorul de fructe si livada din Beceni musai sa
Acum, daca e sa dau glas nostalgiei povestirii localnicilor satelor acestora as spune ca odinioara cooperativa agricola de productie din Carpinistea era mandria comunei: zilnic, aici veneau camioane care incarcau fructe, legume sau cereale si luau calea nefericita a exportului. Retrocedarea terenurilor a dus in bejanie domeniul si livada, dar si campurile manoase ale Beceniului si-au cunoscut subit sfarsitul, asa cum de fapt a patit Romania insasi.
Strategie
Nu am cum sa termin invitatia de astazi fara sa va spun despre campania de donare initiata de comunitatea de aici. “Impreuna daruim ajutor” se numeste campania desfasurata aici deja din 25 martie 2020 si destinata ajutorarii persoanelor varstnice singure si familiilor defavorizate in perioada in care in Romania a fost declarata starea de urgenta pe fondul invaziei noului coronavirus. Desigur, numeroase societati comerciale din comunitate au raspuns pozitiv apelului la solidaritate, iar primarul Laurentiu Constantin arata ca va dona doua salarii si le sta la dispozitie celor interesati sa devina parti ale campaniei la telefonul 0769/030.804. Pe de alta parte, in zilele de weekend au fost distribuite in campania de donare de la Beceni masti si sunt asteptate acum produsele alimentare care vor fi distribuite locuitorilor in situatii dificile in contextul pandemiei COVID-19. Solidaritatea de la Beceni da sens insasi dezvoltarii despre care astazi am facut descriere. Comunitatea de la mijlocul Vaii Slanicului are cadenta ei instituita in istorie si reverberata in prezent, industrie se numeste!