Ii zic reportajului de astazi “continua uimire”. Exemplific cu ceea ce am spus in mod repetat, ani la rand, reprezentantilor autoritatilor din judetul Buzau cu care am avut ocazia sa discut: in zona Dresda din Germania sunt tot atatea serbari locale cam cate zile are un an. La fiecare astfel de eveniment popular, cum este sarbatoarea marului, se prezinta toata comunitatea. Si nu se plictiseste nimeni ca are de petrecut ceva zilnic. Sunt asociatii de sate care se prezinta la fiecare serbare. Lumea este vesela si degajata si are propriul rol in dezvoltarea continua a unor astfel de evenimente. Toate actiunile comunitatilor germane se adreseaza masei mari a populatiei si nu exclusiv elitei. Am observat cum are loc o astfel de activitate: sunt producatori invitati, dar si producatori care stiu ca pot prezenta ceva public si apar in ziua serbarii. Comunitatea apreciaza, gusta, premiaza, potenteaza. In judetul Buzau avem atat de multe branduri efectiv care pot lua haina de sarbatoare: ceapa de apa, varza de Buzau, carnatii de Plescoi – exista un eveniment care nu a reusit insa sa cuprinda realmente decat cativa producatori reali -, tomatele, tuica, ba mai nou si palinca, covrigii, babicii… adaugati dumneavoastra si veti vedea ca sunt variate motivele de petrecut in mod real si autentic, mai ales. Germanii nu stau tot intr-o petrecere, insa valorifica tot ceea ce au mai de pret.
Tocmai pentru ca avem putine motive de a simti ca aducem un aport comunitatii din care facem parte, in 2019 iarmarocul combinat cu o suita de festivaluri Dragaica are un succes peste asteptari. Sunt deja peste 170.000 de vizitatori care au platit bilet de intrare in targ si, de obicei, daca vremea este permisiva, in a doua saptamana numarul vizitatorilor il depaseste pe cel din anul precedent. Potrivit organizatorilor acestui eveniment, pana acum sunt incasari mult mai mari decat in 2018! Si mai este ceva: s-a reusit ca prin diverse parghii de marketing sa fie atrasi mii de vizitatori din judetele limitrofe. Iar in ultima seara a evenimentului ramane valabila surpriza!
Dragaica este un eveniment pentru toata lumea
Am impartasit cu dumneavoastra opinii variate de-a lungul timpului si fiecare articol a avut la baza cateva dintre parerile cele mai bine ancorate in realitate. Am pus la socoteala si idei exacerbate, dar si pe multe dintre cele mai echilibrate. Ca atare, astazi o sa pornesc de la mesajul unei profesoare de limba franceza realmente dezamagita de lipsa autenticitatii in targul Dragaica 2019. Doamna aceasta ar fi dorit sa vada mai multi mesteri populari din judetul Buzau, produse care eticheteaza 
zona noastra si realmente tarani cu palmele muncite care sa-si vanda produsele surplus din mica gospodarie, dar care produse sa faca parte din suita celor traditionale. O alta doamna profesoara adauga si spune ca lectia pe care le-a predat-o in Dragaica propriilor copii nu a fost deloc convingatoare pentru pustii sai cand a venit vorba despre ceea ce reprezinta Buzaul. In Dragaica se bea odinioara braga, apoi socata – de doi ani este socata aici la vanzare. Era candva si traditia gogosilor infuriate, spun alti buzoieni interesati de traditii sub forma unor preferinte itinerante. Ei, bine, in 2018 cea mai profitabila dintre afacerile din Dragaica se pare ca a fost o gogoserie despre care povesteste Constantin Toma, primarul orasului Buzau si care arata ca el insusi, copil fiind astepta cu nerabdare ca vecinul sa decida ziua in care toti copiii erau adusi la Dragaica impreuna cu minim un parinte din fiecare familie.
Ca atare, zic sa dezbatem impreuna cu edilul sef al municipiulu Buzau toate semnalele dumneavoastra venite dupa scrierea reportajului https://buzaulinreportaje.ro/reportaj/reportaj-social/ce-vrem-de-la-dragaica/. Nu pe placul unei parti semnificative a populatiei orasului Buzau, insa des reclamata de majoritate, prezenta numeroasa a standurilor cu imbracaminte si lenjerie intima este prima dintre situatiile prezentate primarului Constantin Toma. Una este sa spui opinii indelung aduse la cunostinta mass-media si alta este sa fii primar si sa impaci in mod general populatia care vrea Dragaica, totusi! Iata si raspunsul edilului Constantin Toma deloc suprins de opinie:
Nici nu putem judeca discriminatoriu! Comertul face parte parte in mod real din preocuparile unei parti a locuitorilor judetului considerat poarta la Curbura Carpatilor intre provincii romanesti. Numai ca prezenta excesiva intr-un targ cu traditie, devenit, iata in timp cel mai vechi si mai mare din tara, reper pentru romani in perioada verii, poate fi riscanta la capitolul viitor. In acest moment, expatii buzoieni isi programeaza daca pot concediul in functie de data de desfasurare a Dragaicii si vin acasa tocmai pentru ca targul acesta are aroma, farmecul si povestea copilariei.
Fac putin slalom intre declaratiile primarului si vizita mea de cateva ore bune in targ. Incerc cumva sa vad eu insami, prin ochii adultului, ce cauta in fapt oamenii in Dragaica, pentru ce se inghesuie de la ora 9 si mai ales seara in acest targ al diversitatii. In jurul comediilor sunt tot timpul copii si parinti care gasesc in aceasta forma de divertisment printre putinele pentru copiii lor. In fapt, imi spune un tatic “imi aduc si eu aminte ca trebuia sa fiu cuminte, sa strang fiecare banut de la parinti ca sa am de Dragaica”. Nu apuc sa dau drumul microfonului pentru inregistrare pentru ca printre noi, fara sa se uite efectiv la oameni, trece rapid o bunicuta. Are camera telefonului pornita si ii prezinta targul nepotului plecat de doi ani la Londra.
Deloc de nebagat in seama afirmatia lui Constantin Toma potrivit careia in aceste zile toate hotelurile sunt pline cu artisti si staff-ul lor, dar si cu comerciantii prezenti in Dragaica. Mai adaug faptul ca dupa Dragaica, in orasul Buzau are loc deja de cativa ani un alt eveniment de anvergura internationala, de data aceasta, care genereaza un profit net de minim un million de euro pentru hotelurile si magazinele din judetul Buzau in doar trei zile de organizare. Si totusi, Dragaica este clar devine 
de la an la an mai mare, iar anul acesta, imi explica unul dintre mesterii populari, desi as inclina spre denumirea de artizan, prezenti in targ, a fost realmente “lupta” pentru a ocupa un loc la casutele din lemn destinate celor care migalesc. Zic sa trecem repede printre standuri ale mesterilor, dar sa intreb despre traditie realmente acolo unde ea exista de zeci de ani. Si aici spun despre cojocari ai Romaniei care vin la Dragaica si vand cel mai bine de oriunde s-ar duce. Daca va aduceti aminte despre povestirile lui Viorel Francu din articolele precedente dspre Dragaica: https://buzaulinreportaje.ro/interviu/blazonul-buzaului-dragaica-i/ si https://buzaulinreportaje.ro/interviu/blazonul-buzaului-dragaica-ii/ , in istorie au existat acte oficiale ale domnilor dinspre Ardeal prin care erau invoiti acesti mesteri extraordinari pentru a veni cu produse din blana in Dragaica. Aceasta ma gandesc in mod clar ca este traditia si nicidecum lenjeria intima prezenta in fiecare zi a anului in orice magazin generalist.
Printre masinute busitoare si saci de box atat de doriti de barbatii tineri, vata de zahar si sucuri colorate, coada de la mici si paharul cu bere si imensa piscina de la intrare este clar ca semnul de intrebare se inclina deja: oamenii vor Dragaica, nicidecum sa renunte la ceva devenit in 241 de ani brand cu acte in regula! Numai ca trebuie regandita putin partea comerciala. Asadar, revin la primarul orasului Buzau, Constantin Toma cu intrebarea legata de necesitatea extinderii spatiului de organizare a Dragaicii, mai ales ca anul acesta au ramas fara loc de vanzare extraordinar de multi comercianti.
Trec rapid in revista un alt aspect reclamat de o masa mica de oameni: micul “comert” cu biletele de intrare de la poarta. Devine extrem de atent primarul Toma cand este vorba despre o neregula, spune ca va pune problema in atentia cui trebuie si imi vorbeste despre soarta incasarilor efective din cei doi lei biletul de intrare in targ.
Cred ca in cei trei ani de desfasurare sub forma iarmarocului-festival a targului Dragaica cea mai buna dintre parghiile de marketing a fost cea referitoare la atragerea tinerilor. Ei erau segmentul care spunea ca Dragaica este a batranilor care sunt 
nostalgici si a copiilor sub zece ani si preferau cluburile sau piscinele, de minim doi ani acestia isi trec in agenda serile preferate de spectacole in Dragaica. Si am verificat daca este asa. Intai la tineri sub 30 de ani si mai apoi la Alfred Vasilescu, organizatorul primei saptamani de spectacole din targul Dragaica. Vorbim deja de peste 170.000 de vizitatori din 8 iunie si pana in prezent, iar serile de muzica au fiecare segmentul lor de public. Alfred Vasilescu spune ca nu exista seri sub 10 mii de oameni in fata scenei si sunt seri cu peste 20 de mii de oameni dornici de distractie gratis la un eveniment public. Cele mai solicitate au fost serile rock cu Cargo pe scena, seara Irinei Rimes si a celor de la Gipsy Casual si seara populara. Organizatorul vorbeste totusi de pastrarea unui echilibru pe genuri, iar premiera 2019 este seara DJ-lor. In fapt, fiecare seara cu un anumit gen de muzica poate fi considerata efectiv un studiu sociologic, iar ea trebuie musai sa aiba un cap de afis – un nume al scenei nationale. Lucru dificil in 2019 in conditiile in care bugetul alocat pentru capitolul artisti a scazut cu 35 la suta fata de anul precedent.
Vasilescu vorbeste insa despre extinderea promovarii in mediul online a targului Dragaica in judetele limitrofe: Braila, Vrancea, Galati, Ialomita, dar si in Ilfov, iar acei vizitatori care dovedesc la intrarea in targ ca au domiciliul in alt judet primesc automat tricoul oficial al Dragaicii al carei motto il cheama pe vecin sa vada “continua uimire”, targul de la Buzau! Mai mult, surpriza serii de 24 iunie – zi apogeu a intregului eveniment, va consta in oferirea de tricouri cu autografe ale artistilor mari prezenti in cele 17 seri la Buzau. Daca adaugam inca o traditie pe care sa o formeze de data aceasta chiar buzoienii ar fi ca pe 24 iunie sa purtam din nou ie in Dragaica! Organizatorii spun ca de fiecare data in ultimii trei ani vizitatorii din ziua de 24 iunie au adus propriul omagiu iei nationale purtand-o in Dragaica! Ca atare, vorbim despre devenirea Targului Dragaica de Buzau – in targ regional.
Indrazeala
Desigur, aplombul de astazi se refera la pastrarea Dragaicii ca brand al orasului Buzau!
Glumele de peste an spun ca mergem in Dragaica sa bem o tuica fiarta. Poate chiar ele reflecta absenta unui alt produs autentic al Buzaului. Bine este sa vedem clar ce inseamna traditie in Dragaica si sa luam in considerare si noile preferinte care dateaza de ani, insa carora nu le putem spune traditii. Traditie ar fi daca dragaicute din Baragan ar juca desculte si cu spice de grau pe cap pe scena targului pe 24 iunie! Ori poate traditie ar fi daca in Dragaica am gasi acele produse care nu stau zilnic pe rafturile din magazinele de langa noi: turte calde, zice cineva cu pregatire in domeniu.
Sunt destule pe care le putem vedea altfel, insa musai sa le vedem si pe cele bune, iar Dragaica se termina pe 24 iunie 2019! Miile de tineri care isi permit sa simta febra unui spectacol chiar seara de seara daca vor si chiar sa interactioneze cu numele mari ale domeniului din tara noastra. Insusi obiceiul de a merge la spectacol educa deja cateva generatii lipsite de acest privilegiu ani de zile. Minunat este ca parintii isi aduc copiii de cativa ani sa le faca totusi cunostinta cu comediile si vata de zahar pe bat. Si cel mai frumos mi se pare ca buzoienii din diaspora cauta orice parghie sa vada Dragaica de acasa atunci cand ea este in desfasurare! In cele din urma si aceste metode ii pot convinge ca e timpul sa vina acasa, Buzaul in sfarsit dovedeste ca renaste, ca se deschide!
Fotografia reprezentativa apartine Dragaica Buzau.
