Buna dimineata la Mos Ajun/ Si maine cu bine la Mos Craciun… i-ati auzit? Eu nu si m-am trezit devreme tare ca sa pot sa primesc primii colindatori ai sarbatorilor de iarna. Iata de ce am eu asa o unda de invidie pe munteni: la ei se colinda in dimineata acestei zile de ajun a Craciunului. Prichindeii sunt inca indemnati de parinti sa-si puna fularul si sa bata in fereastra vecinilor si
Dar daca nu am avut parte de colindatori, haideti in bucatarie caci acolo ii sta bine buzoianului astazi, in zi lunga de pregatiri pentru masa de maine – una de sarbatoare si dupa care nu au voie cumva sa lipseasca deliciile judetului Buzau! Cam adevarat spun ca-s delicii pentru ca nu poti sa mananci o singura felie, ci tai din carnatul gros care se infrateste bine la chip cu salamul, tai, spuneam, cam pana la jumatate. Si tot ai vrea sa renunti la o sarma si sa pui o felie de babic in gura!
Nu voi scrie despre oameni care se convertesc brusc pentru cateva zile in cei mai buni la suflet, cei mai sfatosi, cei mai nobili, ci astazi creionam realitatea pe care o pastreaza putini buzoieni asa cum le-a fost predata de bunii si strabunii lor.
Mergem la sarbii Buzaului in casa, caci mirosul de bulion de ardei care a batut palma minim patru – cinci zile in acelasi lighean cu carnea framantata se simte din strada. Unde credeti ca va indemn sa mergem?
Dorobantii Buzaului, singura patrie a babicilor
Pana astazi nu am scris cu gura plina de apa, apa din aceea care rezulta dintr-o pofta apriga! Impreuna cu tata si eu duceam lupta zilelor de framantat – la propriu- carnea pentru babici. Dupa ce termina de dat peste cap acest amestec, tata isi spala indelung mainile inrosite de boia si bulion. In semn de pretuire pentru comunitatea celor cateva zeci de sarbi autentici ai Buzaului si a ceea ce ne-au pus pe masa in sutele de ani de cand au calcat pe pamanturile noastre scriu astazi povestea babicului de Buzau intocmai cum mi-o prezinta unul dintre vestitii mesteri de babici ai judetului Buzau – Costel Matei.
Daca as fi scris in urma cu vreo 15 ani cel putin acest articol, poate ca mergeam sa vad cum se framanta carnea de babic direct in gradinile de la marginea orasului Buzau. Pe Costel il gasesc insa astazi la bloc, in cartierul Dorobanti II. Imi aduc aminte de el, copil fiind, cum pe la ora 14, cand orasenii se odihneau, el venea vesel de la gradina. Era in fapt o ora potrivita si sfarsit de zi de munca pentru sarbii Buzaului care se trezesc dimineata devreme pentru a putea sa plece de la plivit sau de la udat cand soarele sta de-un bat sus pe cer! Si veselia lui din strada dadea trezirea cucoanelor de la bloc. Cu parul ridicat in varful capului, doamnele dadeau navala pe balcon sa vada cine canta in miez de zi. Le transmitea salutari din mers si isi vedea de drum. Niciodata nu se certa cu vreo doamna plictisita de traiul la bloc.
Astazi fac ochii mari la Costel si ascult.
Cat de real! Anul trecut, un domn de pe strada Luminii din oras imi spunea ca odinioara babicul era scump din cauza ardeiului. Erau putini cultivatori de ardei iute si deci, greu de gasit boia de ardei. Eu mi-l aduc aminte pe Costel Matei din anii trecuti cand avea o prioritate mai spre septembrie: sa
Nu-l laud pe sarbul Costel degeaba! Babicii lui stau de zile bune pe sarma precum rufele la uscat. Daca gustul s-ar transmite prin cuvinte… si parca ii aud si lui pofta printre cuvinte.
Datina familiei Matei: in afara de carnati, mai ales de Craciun pe masa sa fie babic! Rosu, iute, dar foarte iute, putin afumat cat sa nu deranjeze
Costel rade larg! E stapan pe o parte a gastronomiei care aduce fala Buzaului! Putini sunt cei care incearca si accepta sa li se strice, de obicei
Nu incerc sa fac ceea ce stie foarte bine Costel Matei pentru ca atata timp cat vor mai fi sarbi in mica lor comunitate din Dorobanti care sa faca babici am de unde sa gust si eu fie si doar de Craciun! Buzaul are insa bogatie mare in acest domeniu!
Acum, de ce sa-l supar pe Costel Matei si sa spun rele! As fi vrut sa-l las cantand, insa si-a ridicat bratul in semn de salut, mi-a spus hotarat ca vine Mos Craciun si s-a intors la babicii sai. Ii soseau de la afumat! Bravo, tinere ca nu te lasi invins de multele lucruri pe care le avem de facut in timp scurt, ca pretuiesti cu o anumita sensibilitate pe care am simtit-o azi in glasul tau cand vorbeai despre bunici si bravo familiei tale ca apreciaza ceea ce faci!
Cred ca trebuie sa inchei scrierea mea. Pe afara se aud pasi… ma ridic pe varfuri! Poate il prind pe batranul darnic sa-i spun ca in curand ii las aici o scrisoare despre cel mai bun vin din judetul Buzau, cel de la Naeni! Iti las, Mos Craciun un pahar de sec rosu si tie cateva zile dupa ce servestei si tu carnati, sarmale, babic de la Costel Matei…
Craciun minunat cu fapte bune si glasuri de copii!