Trece prea repede clipa. Dai sa-i pastrezi esenta, insa apare inevitabilul. Pornesc la drum, intr-o zi aparent debusolanta, cu scop clar: sa bucur sufletul astfel incat sa va transmit si dumneavoastra pe langa informatie si bucuria de a vedea printre cuvinte frumusetea unor locuri in care ajungeti rar ori poate nu le cunoasteti. E un privilegiu?! Si parca dau sa fiu de acord cu prietenii mei care spun ca dincolo de efortul sustinut este un privilegiu sa afli oameni si locuri de poveste.
Astazi, mie drumul imi apare zvelt, trufas chiar, insa tras de haturile gropilor de la fiecare pas. Pe el nu urca decat o singura masina si pana sus, in buza comunei Bisoca tot una a indraznit sa coboare spre zonele joase ale judetului Buzau. Aflu imediat de la oamenii satelor din Bisoca despre cat de harnici sunt muntenii: poate sa ninga acum sa rupa pamantul, in fiecare casa exista malai, faina si lemne si o bucata de carne cat sa nu duca omul lipsa de nimic pana trece “vajul”, adica vremea rea. Intocmai ca in povesti. V-am spus eu ca astazi ramane plin sufletul cu frumusete?!…
Culmile tacerii
Caut sa simt de-aproape lumea satului si daca tot imi tine companie ceata intreb de ciupercile padurii. Si oamenii sunt cu ochii pe ele, iar dupa ceata din ziua de astazi a venit si o bura de ploaie si rai de ghebe mai apoi a fost. 2019 a fost anul ciupercilor de padure cum de ani buni nu au mai avut ei, muntenii Bisocii! Ii rugam frumos pe cei care au adunat ghebe in exces sa se prezinte cu produsele rezultate din prelucrarea acestei alternative sanatoase la carne pentru a putea gusta si noi din exuberanta aceasta gastronomica. Lux si opulenta in fata pulpelor albe de pui din galantarele urbane!
Se pun din oala de fiert intr-o strecuratoare si mai apoi se aseaza in borcane cu putin din zeama lor. Printre randurile de ghebe se strecoara feliute de usturoi, bucati de frunza de dafin si cate doua boabe de piper sau efectiv doar ghebele. Se ascund de ochiul pofticiosului si se consuma in postul cel mare al Craciunului ca inlocuitor de nadejde al carnii. Muntenii fac si ciorba, dar si tocanite, plus zacusca din ghebe. Cine are rabdare pune ghebe pe ata intocmai ca margele si le usuca. Europenii vestici pe acestea le considera luxul suprem al gastronomiei.
Sunetul rar al clopotelului legat la gatul vacii imi insoteste pasii. Batrana sta linistita si sparge in pumni o nuca. In gand, copiii care astazi au treburi la casele lor de oameni mari.
Gata, apare satul Bisoca, inainte de el indicatorul spre Lacuri – salba vrajita de pinul negru si iubita de pasul calatorului care-si gaseste intre ochiurile de apa cumintenia asteptata! Bunatate a naturii data oamenilor norocosi de aici!
Harta din dulap, cheia statiunii turistice Bisoca
Cu putin timp in urma, intre actele vechi ale Primariei Bisoca au fost gasite niste documente de aur. La propriu de aur pentru ca-s ingalbenite de vremea care a trecut peste ele, gata 50 de ani, dar si datorita continutului lor. De baza este o harta atat de fidel realizata incat cu mici retusuri asupra proprietatii terenurilor ar putea fi folosita si in prezent. Impreuna cu harta sunt un proces verbal in care este argumentat demersul de a infiinta imediat dupa anii 1970 la Bisoca o statiune turistica extrem de complexa si completa, dar si structura unitatii turistice de la Lacuri, Bisoca.
Costica Horhocica a studiat impreuna cu primarul Florin Stemate si colegii sai aceste documente care contin in mod explicit detalii despre tot ce se dorea a fi construit aici. Inclusiv zona de decolare si aterizare a unui elicopter.
Turisti da, restaurant nu, in prezent
In fapt revenim in prezent. 2019. Capitala alpina a judetului Buzau, Bisoca nu detine cel putin un restaurant care sa ofere potrivit unui meniu mancare calatorilor. Aspect greu de inteles chiar de catre localnicii care spun ca vad si interactioneaza anual cu din ce in ce mai multi turisti care aleg imparatia pinilor si a lacurilor elvetiene de aici.
In aceeasi cadenta, Costica Horhocica spune ca a discutat cu numerosi bisoceni sa demareze un astfel de obiectiv commercial in zona.
In sala de discutie apare Gina Harpes, asistentul social al comunitatii. In fiecare zi, spune seniorul Horhocica, la usa biroului acestei doamne este aglomeratie.
Pot eu sa nu aflu cine vine sa solicite sprijin, mai ales ca si in comuna aceasta exista comunitati restranse cu risc de saracie?
Ar fi un intreg articol de scris pe acest subiect al femeii gravide care plateste absolut toate analizele medicale pe care le face in timpul sarcinii, iar daca solicita gratuitate potrivit lege devine o povara pentru punga privata a laboratorului medical si este amanata daca se poate pana dupa ce naste, moment in care nu mai face ea, saraca femeie nici o analiza.
Ma intorc la hartile statiunii la cheie pentru ca agentul agricol, domnul Nicolae, angajat vechi al Primariei Bisoca stie bine ce acte are in maini.
Consiliul Judetean sustine astfel de initiative locale
Se vrea deschidere pe turism
Pai, firesc este sa ma intorc la Bisoca pentru a-l intreba pe primarul Florin Stemate, prezent de altfel la discutiile despre actele descoperite in dulapurile institutiei pe care o conduce, sa-l intreb spuneam, daca hartile din anii 1970 sunt premisele unui demers clar ca in cele din urma Bisoca sa devina statiune turistica. Mai ales ca aici, cufarul cu bogatii naturale demne de vazut de catre turisti este realmente ghiftuit de frumuseti. Pe rand, buzaulinreportaje.ro v-a prezentat zona.
Ma intorc pe acelasi drum al pacatului care dupa refacere va fi drumul turismului de elita al judetului Buzau!
Oamenii vorbesc deja despre cadastrasi care masoara terenuri. Judetul a inceput sa fiarba si sa vrea sa iasa in lume cu frumusetile naturale pe care le are.
In anul 1975 la Bisoca existau 10 scoli,cu 50 de cadre didactice si se finaliza cel mai mare local de scoala din mediul rural.Se incepea constructia unui bloc cu 4 apartamente destinate specialistilor,exista dispensar si casa de nasteri unde lucrau 2 medici si 6 cadre medicale cu studii medii.Dar cea mai de seama realizare a fost DRUMUL. Acesta a deschis calea spre cunoasterea localitatii si din punct de vedere turistic.Unul dintre oamenii de seama ai comunei, ION CRACIUNICA (Dumnezeu sa-l odihneasca) ,scria despre urmatorul proiect pentru Bisoca : in zona Lacuri o sa se construiasca o statiune montana cu casute de vacanta cu parter si etaj, partie de schi ,camping,un motel ,terenuri de sport ,un sanatoriu ,restaurante ,pista pentru elicoptere.cele doua lacuri unite si amenajate pentru agrement. Acest proiect din anii 70 trebuie reactivat si finalizat .”
Comments are closed.