Luăm azi reper soarele. Când îi vedem cupola impresionantă și, mai ales impunătoare, gata, am ajuns! Așadar, zicem să punem soarele stavilă, reper, hotar și să zăbovim pe granița Buzăului cu Brașovul și Covasna. De, de aici a și pornit o sumă bună de legende ce fac horă în jurul Lacului Siriu, ba urcă spre Cascada Cașoca sau se duc până sus, la Lacul Vulturilor. Nu am luat în calcul că soarele și-a permis o primă zi fără ploaie și se scaldă în apele maiestuosului lac devenit emblemă pentru comuna care s-a încumetat deja să intre în liga națională de turism! Siriul ține strâns bijuterii de seamă pe care le adoră turiștii care fie și-au redescoperit propria țară, fie le-au zis expaților cu care locuiesc departe de acasă cât de frumoasă e patria lor, să vină șă o vadă și ei! Așa se face că pe cărările de munte dinspre frumoasa Cașoca salutăm străini care au prins drag de Siriul nostru!

Ia, hai să trecem cătinel de drumul național 10 Buzău-Brașov spre dreapta, chiar din Lunca Jariștea spre Cașoca! Soarele rămâne hoinar peste apa lacului Siriu de-a stânga, pădurea ne e de acum și loc de orientare și modalitate de a alunga stresul. Ah, patria asta este de vreme multă în sufletul nostru – de prin 2005,  perioadă în care soții Tudose povesteau despre ospitalitate, ridicând la rang de virtute gastronomia locală și minunata brânză a ciobanilor din arealul Siriu! Pionierat în agroturismul românesc făceau distinșii!

În reportajul de astăzi facem popas semnificativ la instituția care poate și potențează turismul din județul Buzău. Căutând răspuns la întrebarea cărui ținut, plai, areal turistic îi aparține Siriul am dat de o sumă bună de vești despre cum este susținut turismul din zona Siriu-Gura Teghii de la nivel județean. Concret, reprezentanții Consiliului Județean Buzău vorbesc despre finanțare și ieșire în lumea națională cu această zonă fantastică! Nu se face bătând din plame, dar pașii mici și mulți aduc satisfacțiile care au început să apară.

PE CHEILE CAȘOCĂI

Drumul acesta dintre naționalul 10 Buzău-Brașov și Cascada Cașoca este în fapt o poveste scrisă pe o distanță de 4,5 kilometri. Bine, săriți repede și spuneți că este una cu atât de multe aspecte urâte pentru că drumul este deteriorat, însă poate unul dintre cele mai practicate din județul Buzău în ultimii doi ani.

Da, pandemia de COVID-19 le-a dat românilor minunata lecție despre a-și iubi țara de acasă și mii dintre ei au poposit aici, pe Cașoca. Mai este un aspect zis clar de către specialiștii care monitorizează turismul buzoian – fiind închisă până la 1 iulie 2020 rezervația Vulcanii Noroioși i-a dat de fapt timp și loc de afirmare cascadei de pe Cașoca. Două rivale au rămas și în prezent pentru că acest călător în patria lui a prins dragoste de munții frumoși Siriu și Podu Calului, bașca de Cașoca aceasta legendară. Drumul este accidentat, numai că văzând de-a stânga sau de-a dreapta mormanele de balast pregătite pentru a fi împrăștiate și gândul rău, dar și suportabilitatea devin mai blânde. Parcurgem repede kilometrii aceștia și cumva zic că îmi pare rău pentru că pădurea s-a îndesit deja, dă frâu liber simțurilor și devine ospitalieră cu bunadispoziția. Săracul orășean…. fix așa este! Oboseala dată de drum se lasă ea însăși topită de fascinația muntelui. Din ce în ce mai puternic, sunetul apei. Este Cașoca, pârâul ce-și termină susurul în valurile marelui râu Buzău ce coboară agale dinspre Vama Buzăului de Brașov. Acestei zone, printre cunoscători, specialiști și călători i se spune Cheile Cașocăi pentru că distanța asta de refăcut temeinic capătă aspect de defileu.

Și, la drept vorbind, turistul este atras tare de denumiri de genul Cheile Nerei, Cheile Tișiței…. că sunt sau nu aflăm din cărțile de geografie, dar sună tare bine! Așa că zicem despre Cheile Cașocii, aud cel mai des printre localnici, Cașocăi, literar! Înainte de a face popasul cel mai important bine este să dați atenție și micuței cascade ce stă într-o cumințenie misterioasă tot de-a stanga drumului forestier. Am găsit prin file vechi că i s-ar spune Martinu, lucru neconfirmat însă în mod clar, explicația fiind că este alimentată de un izvor ce se ascunde în străfunduri în caz de secetă.

Pe măsură ce drumul urcă spre cea de a 10 cea mai frumoasă cascadă din România, potrivit experților din asociațiile de turism, sunetul se schimbă. Nu se mai aud valuri ce se sparg de pietre mari și pietre mici, ci devine intens, scurt, parcă atinge ceafa și se ridică din nou, iarăși devine năvalnic și intens peste gresiile de Tarcău care se adună sub forma unui prag vertical sub apa ce se aruncă a poveste de la opt metri înălțime. Cascada Cașoca! Poveste începută de haiducul Negoiță Gheorghelaș și adusă în prezent de voluntarii pe care azi o să-i întâlnim spărgând sunetul de apă vălătucită cu sunet de drujbă modelatoare. Nu zic deloc greșit!

Ghid de zile mari este Dragoș Voicu. Nu zic acum despre funcția deținută în comunitatea Siriu, ci despre intenția de a înscrie defintiv turismul din arealul baștinei sale în liga națională. Un prim pas a reușit în 22 octombrie 2020 când satul Gura Siriului a devenit stațiune turistică de interes local, dar nu este de ajuns, Siriul tot are patrimoniu demn de a accede între suratele sale râvnite vacanță de vacanță de către turiști.

Că se poate vedem azi, aici, lângă Cascada Cașoca sau Pruncea. Primarul Voicu calcă încrezător pe treptele din gresie specială de Siriu – sunt abia terminate și ele. Pentru diferență vă afișăm fotografie cu treptele din lemn construite cine știe, mai bine de 50 de ani în urmă și prăbușite din loc în loc. La baza cascadei, deja de două weekenduri stau în așteptare tot scaune și mese rustice. O atenționare însă pentru călători să nu lase dovezi ale trecerii lor pe Cașoca exact la buza cascadei!

noiembrie 2020, Cascada Cașoca

Haideți să-l provocăm la detalii pe Dragoș Voicu, pentru că la Siriu sunt pe cale să se întâmple așa de multe lucruri faine!

iulie 2021

Ascultăm împreună!

Patru turiști pe minut. Aprecierea unei zile de luni, perioadă de concedii. Deja Cascada Cașoca rivalizează cu Rezervația Vulcanii Noroioși care atrăgea spre exemplu într-o zi liberă în plan național cum ar fi 1 mai – circa 2.000 de călători. Pandemia a dat însă peste cap orice statistică, iar cifrele concrete le vom primi spre analiză de la specialiștii în domeniu abia în martie 2022. Până atunci ne bazăm pe ceea ce vedem în teren, iar Cașoca a devenit obiectivul turistic numărul unu al județului Buzău din mai 2020 și până în prezent. Primarul Siriului spune că însăși comuna trebuie să devină turistică, o stațiune așa cum este în acest moment Gura Siriului.

Apele cascadei se frământă într-o trecere rapidă peste gresii și se aruncă spre fericirea celor prezenți, turiști din Arad, Constanța și Buzău, câțiva veniți să se bucure de splendoare chiar pentru a … câta oară oare? Ne spun ei imediat, cu bune și cu rele.

Turiștii merg până aproape de căderea de apă, fotografiază. Din când în când, cineva se așează în contemplare pe una dintre pietrele de pe margine. Ochii cuprind bucurie și parcă țin dinadins să o ia cu ei să le ajungă un an întreg. Alții se ascund la umbra deasă în scorbura lui Gheorghelaș. Mai fac o suită de poze și zăbovesc de-o vorbă pe scaunele rustice care fac deja parte din peisajul de la Cașoca. Pleacă. Mulți dintre oaspeții de pe Cașoca își continuă povestea buzoiană pe pajiștile din areal, la pensiunile din amonte sau efectiv pleacă spre casă.

Aproape de mijlocul zilei, pajiștile din jurul Cascadei Cașoca sunt zonă de campare, ofertanta apă curgătoare ademnește mai departe călătorul dornic de liniștire și bucurie în natură. Dacă nu rămân aici, mai bine de jumătate dintre turiștii Siriului opresc de-a lungul celor 13 kilometri de lac, adică acolo unde naționalul 10 devine îngăduitor și lasă câte o bucată de pajiște liberă. În weekend se intensifică.

OLTEANUL – VOLUNTAR PE CAȘOCA

Așa, din dragoste pentru Siriu! Aflăm imediat povestea. Acum, urcăm treptele noi de la Cascada Cașoca, consolidate temeinic cu piatra de râu și cuprinzătoare de data aceasta și ascultăm preț de câteva minute sunetul clasic al drujbei.

Un domn trecut de 40 de ani ține strașnic prietena de muncă asupra unui butuc. Croiește o bucată din el. Un altul fasonează un chituc. Se oprește când ajungem în atelierul lor în aer liber. Primarul Voicu începe prezentarea pe care vă și invit să o ascultați!

 Așadar, am aflat că Mihai și Cătălin Colțescu sunt voluntarii care au croit mesele și scaunele rustice de la baza cascadei Cașoca. Mai mult, Cătălin – oltean din declarații – a prins drag de zona Siriului și vrea să rămână locului pentru că aceasta comună turistică are natură frumoasă, dătătoare de viață și libertate, într-o perioadă în care acestea au devenit tare prețioase pentru orice muritor.

Cătălin, spunea Dragoș Voicu, adună în jurul lui o comunitate aparte care vrea să dea o mână de ajutor în dezvoltarea zonei intrată cu acte în regulă în liga națională de turism.

PRIMARUL, GÂND LA GÂND CU TURIȘTII

Poate nu ați trecut rapid peste ascultarea vorbelor turiștilor din Constanța, Buzău și Arad! Aceștia spuneau că drumul forestier dintre naționalul 10 și cascadă este încă în suferință cronică, dar și că nu sunt indicatoare și coșuri de gunoi.

Pe prima o  argumentează reporterul pentru că pe tronsonul acesta dintre Siriu și Cașoca sunt în așteptare grămezi de balast. V-am spus și detaliat deja. Grămezile sunt împrăștiate acolo unde este nevoie pentru ca în final drumul să fie asfaltat pentru că interesul turistic este din ce în ce mai ridicat. Ritmul este deja dat, susținerea este esențială! Primarul Siriului spune că indicatoarele sunt în lucru și urmează să fie amplasate, la fel și coșurile de gunoi! Îl ascultăm pe Dragoș Voicu.

Cașoca rămâne zveltă și în continuă răsfrângere peste liniștea muntelui. Se aude de departe cum își scutură pletele lungi și invită la cumințenie și frumusețe, la admirație, de, stă pe treapta a X-a a unui clasament ce include cascade intens promovate de către autoritățile naționale. Ea, mai puțin. Pe ea o iubesc turiștii și dau de veste peste tot cât de minunată este Cașoca Siriului!

ACORD TRIJUDEȚEAN ITI PENTRU SIRIU-GURAT TEGHII

Dar ce facem cu Siriul tot – comuna cu acea sumă impresionantă de obiective turistice pe care călătorii au ales în ultimii doi ani să le cunoască? În prezent, județul Buzău are constituit și în acreditare UNESCO Geoparcul Ținutul Buzăului ce cuprinde 18 comune montane. Despre Geoparc știm, însă în același timp, în curs de alcătuire și de branduire este Plaiul Bâscilor – al doilea areal turistic al județului gândit să cuprindă toate zonele, și ele montane, de pe cursul celor trei ape curgătoare cu prim nume Bâsca. Denumirea este minunată și relevantă pentru un teritoriu montan cu 1.000 de case batranești ce ar putea prinde viață și dă farmec pe nișă turismului buzoian. Și poate că este zona cea mai surprinzătoare din 2021 ce se dezvoltă printr-un turism sustenabil axat pe valorificarea caselor bătrânești. Un al treilea pol turistic rămâne Monteoru-Năeni, zone considerate deja brand și care își continuă pasul balnear și viticol consacrat.

Dar Siriul din care areal face parte? Siriul este considerat deja brand ce se poate dezvolta pe cale de consecință, dar poate împărți succesul în Plaiul Bâscilor.

Am solicitat specialiștilor în turism din Consiliul Județean Buzău informații axate pe această zonă. Este o primă incursiune în susținerea județeană a zonelor cu potențial turistic din prisma CJBuzău. Aceștia precizează din start că la nivelul acestei instituții s-a încheiat un acord de parteneriat cu județele Prahova și Vrancea pentru realizarea unor Investiții Teritoriale Integrate (ITI) în vederea atragerii de fonduri europene pentru dezvoltarea zonelor defavorizate. Arealul Siriu – Gura Teghii – Nehoiu este inclus în cadrul ITI. Mai mult, zona face parte și din Strategia de Dezvoltare și Promovare a Turismului în județul Buzău care are în vedere identificarea tuturor modalităților de promovare pentru fiecare zonă cu potențial turistic din județ, inclusiv acest areal (Siriu – Gura Teghii – Nehoiu). Strategia este în curs de alcătuire, ceea ce înseamnă că pe parcurs revin cu informații actualizate pentru că turismul buzoian este o fată frumoasă bine educată și de succes.

CJ promovează arealul Siriu, iar pe siteul său, la rubrica ”Atracții turistice” http://cjbuzau.ro/atractii-turistice/, există articole despre comuna Gura Teghii, Munții Siriu și orașul Nehoiu, iar informațiile conțin atracțiile și obiectivele turistice din aceste zone, curiozități și informații utile pentru turiști. În aceeași cursă a promovării se află și pe paginile oficiale ale CJ de Facebook și Instagram – https://www.facebook.com/Descopera-Buzaul-485440398214433 Descoperă Buzăul. Nota reporterului spune că promovarea online stă la bază. Ceea ce urmează a fi demonstrat mai departe.

APLICAȚIA MOBILĂ  “DESCOPERĂ BUZĂUL

De la sfârșitul acestei luni, iulie 2021,  arată aceeași specialiști în turism ai CJ, va fi activă aplicația ce se constituie într-un instrument de promovare a turismului buzoian și care va avea în atenție Siriu – Gura Teghii – Nehoiu.

În România, turiștii folosesc numeroase aplicații mobile prin care își aleg cele mai potrivite destinații de vacanță. Prezentările sunt în format text sau în modul audio, varianta interesantă și cel mai frecvent selectată. O singură aplicație poate propune sute de destinații turistice dintr-o singură regiune românească, zone cunoscute sau extrem de atractive, dar văduvite din cauza slabei promovări. Turistul este comod, așa că folosește aplicația mobilă pentru a-și alege, dar și contura inclusiv harta și popasurile, cazarea și interacțiunea locală. În general, smartphoneul călătorului tânjește în prezent după aplicațiile care să-i stabilească exact vacanța, plus identificarea la fața locului a altor oportunițăți de relaxare.

BUZĂUL ARE UN MĂNUNCHI DE TRASEE TURISTICE GATA D EOMOLOGARE

Rămânem în zona Siriu și inventariem susținerea județeană a dezvoltării turismului de aici, așa că spunem că anul pandemic 2020 a dat prilejul CJ în colaborare cu Asociația Societatea Exploratorilor și Călătorilor, coordonată de Carol Georgescu să refacă marcajele de semnalizare a două trasee turistice din Masivul Siriu: Gura Siriului (520 m) – Valea Milea – Lacul Vulturilor (1420 m), respectiv Băile Siriu – Valea Bradului – Colţii Babei – Vf. Siriu-Bocârnea (1657 m) – Poarta Vânturilor – Lacul Vulturilor.

Pentru că în ziarul www.buzaulinreportaje.ro am pus des problema turismului și a traseelor turistice, azi spunem că există trasee, dar sunt încă neomologate potrivit cerințelor Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului pentru că nu este încă înființat un serviciu salvamont la nivel de județ. Acesta în mod firesc va fi înființat. De notat că în Vrancea a prins viață în 2010, în Bacău în 2013, însă sunt județe care nu au încă acest serviciu funcțional.

Pe Vf. Mălâia și pe Vf. Bocârnea au fost amplasați stâlpi reflectorizanți în utlimii doi ani, iar în ediția virtuală a Târgului de Turism al României, desfășurat în perioada 18-21 februarie 2021, CJ Buzău a promovat traseele turistice din Munții Siriu și Masivul Penteleu, raftingul și caiacul de pe râul Buzău în cadrul rubricii dedicate turismului activ și de aventură. Vă aduc aminte că pagaia de rafting a ajuns și la Târgul de Turism al României desfășurat în perioada 21-24 februarie 2019. Atunci, vizitatorii standului județului Buzău au primit broșura „Turism activ în județul Buzău”.

Interesant este că până în aprilie 2021, CJ Buzău a implementat poiectele finanțate din fonduri europene: ”Protecția și promovarea biodiversității sitului ROSCI 0190 PENTELEU” și ”Protecția și promovarea biodiversității sitului ROSCI 0229 SIRIU”, despre care însă vom discuta pe îndelete la momente potrivite.

APLOMB

Pusesem condeiul deoparte… mă gândesc însă că Buzăul, cuibul acesta căruia i se tot spune mica Românie  ca urmare a faptului că are tot atâtea forme de relief câte are țara însăși, are realmente un farmec aparte. Câteva zone fac notă separată, iar Siriul vrea ca mica stațiune națională de interes local Gura Siriului să cuprindă de fapt toată comuna. Semnul e bun – turiștii aleg arealul. Patria documentelor se mișcă mult mai lent decât muntenii zonei menționate în refacerea infrastructurii rutiere și înființarea unei infrastructuri turistice realmente moderne. Dacă numărul locurilor de cazare a depășit de mult 200, dacă Siriul are de la chalet-uri – pensiuni de lux –, pensiuni de diferite margarete și până la minihotel, atunci doar susținere din partea călătorilor și a autorităților îi mai trebuie.

Azi lăsăm la gata cinci km distanță față de drumul național 10 o bijuterie a naturii! Evadare în frumusețe naturală!

Cașoca spune de fiecare dată o poveste despre curaj, pionierat în turism și implicare! În rest, cascada stă despletită și repede curgătoare, doar să-i spui cât de frumoasă este printr-o amintire!

Articolul precedentJurnal cultural al orașului Buzău
Articolul următorVoluntariat și un masiv montan cu obiective turistice premium