Răspuns franc: legătura este chiar comuna pe care și-o dorește partener de dezvoltare orice comunitate urbană sau rurală din județul Buzău și care este situată la doar trei kilometri de orașul reședință de județ.

Mărăcineni.

Zona aceasta are însă propriul pas de dezvoltare pe coloana vertebrală a unui oraș, dar care nu se va vrea vreodată a fi cel de-al șaselea din județ, iar alipirea nu are rost în condițiile în care zona se află la distanță de … două săptămâni de prima lucrare efectivă, în teren, dinspre Vernești spre Mărăcineni, la conducta de subtraversare a râului Buzău pentru aducțiunea de gaze naturale, iar lucrările la terenurile complexe de sport sunt în derulare, la fel și pentru alte destinații sociale. Mai este un element, pe orice hartă ce folosește Global Positioning System (GPS) comuna aceasta este prezentă integral – până și cele mai noi străduțe sunt înscrise, dar și ultimele numere de case alocate de primăria locală. Și este singura din județul Buzău prezentă complet pe hărțile Google.

Astăzi ajungem în această comunitate pentru a vedea întocmai cele trei componente ale vieții de zi cu zi a mărăcinarilor și mai ales cum împing ele ritmul dezvoltării la limita dintre tradiție și valul modernismului.

INEFABIL

Distanța aceasta este repede parcursă. Bine, frămânți aprig din buze până rupi din ele la semaforul din zona șantierului podețului de la Mangă, însă după două, în zi de mare ghinion, trei ture de așteptare intri pe turnantă, apoi imediat în cele trei sate ale comunei întinsă și pe DJ203K, dar și parțial pe DN2E85 Buzău-Focșani. Are luni de zile trecute bine acest șantier de când este deschis. Locuitorii de pe Valea Slănicului și-au pierdut răbdarea să tot aștepte în trafic, mulți dintre ei și-au pierdut și permisele de conducere pentru că nu au mai răbdat și a doua sau a treia tură de stat în coadă și au trecut pe roșu. Dacă întrebi muncitorii și pe șefii lor de lucrări totul merge ca uns și la termen! Parcă e prea mare căznirea!  Nu o spun din prisma specialistului care nu sunt, ci din a trecătorului care a văzut zile întregi șantierul … închis! Și va începe școala, iar statisticile arată că zilnic tranzitează zona minim 30.000 de autovehicule. Pentru că suntem români și așa suntem obișnuiți, notăm totul la capitolul „să sperăm„!

Mai zic doar că noaptea trecută, joi spre vineri, 13 august i-a fost cu ghinion unui șofer care probabil că trece rar prin zona aceasta!

Păi, obiectivul nu este drumul de acces, ci comuna Mărăcineni și oamenii ei care trăiesc prezentul între tradiție și modernism! Un mix rural-urban cu note locale.

DESPĂGUBIRI PENTRU TRECEREA ȚEVII DE GAZE

Partener de muncă în teren este astăzi soarele care s-a ridicat pe vârfuri cât să cuprindă cu razele toate grădini lungi realmente cât o zi de vară, așa cum vine vorba din popor. Falnicul dă de furcă încă de la ora 8 a dimineții acesteia grădinarilor care au de dus încă o luptă cu pământul moștenit, cumpărat sau arendat cu tot cu poveste de la moși și strămoși. Aici, pe malul râului Buzău, preț de vreo 20 de minute de mers cu mașina este o comunitate ruptă din Mărăcineni, dar nu întocmai cu aceea de la șosea – drumul județean 203K Mărăcineni-Lopătari. Aici, programul este diferit față de cel al locuitorilor din casele cu porți electrice și locuri de muncă la birou.

Aici, palmele spun adevărul!

Oamenii se văd în zare, furnici  care-și caută deja loc la umbră! Pentru că sunt primele ore ale dimineții, mai toți irigă grădinile. Slavă cerului că funcționează canalul de irigații pentru care actualul primar Constantin Dumitru a făcut realmente pază și instrucție cu utilizatorii de apă astfel încât să aibă grijă în mod corect de el! Cei mai mulți udă prin inundare, metoda tradițională, puțini au investit în echipamentele necesare pentru picurare. Bine, este investiție grea de dus în cazul grădinilor care înseamnă și jumătate de hectar sau chiar un hectar întreg. Mașinile grădinarilor din Mărăcineni stau parcă ascunse printre cete de ceapă de apă ori tufele de buruieni haotice lăsate graniță la margine de loc.

La primul popas, un domn abia trecut de 50 de ani monitorizează apa pe rândul cu ceapă de apă de Buzău. Ceapa dacă nu are apă … nu e ceapă. Primarul Constantin Dumitru îi face semn omului să vină mai aproape. E ziua în care se ia pulsul unei comunități. Are copiii plecați la muncă în străinătate, muncește pentru că așa îi este felul și pentru că a apucat să ia în arendă de mila terenului zone vecine grădinii sale.

Parcă nu aș vrea să rețin că în jur, grădinile au fost abandonate și cultivate fie cu lucernă, fie cu porumb. Tradiția acestor oameni din Mărăcineni este unică, de poveste și nu are de ce să nu țină vreme bună de acum înainte. Numai că, analizând atent ceea ce a spus acest bărbat – copilul plecat din țară, tinzi să crezi că și el va renunța în timp. Oameni mulți din această zonă au așteptări de la conducerea locală – să fie înființată infrastructura de curent, apă și canalizare pentru că mulți vor ori să vândă din teren ori să construiască ei case. Adio, ceapă de apă?!

Câteva tarlale mai departe, două siluete se mișcă parcă ritmic printre tulpinile de ceapă de apă de Buzău. Mamă și fiică. Liliana și Nicoleta. Dăm binețe și intrăm în vorbă. Femeile își îndreaptă spatele.

La 34 de ani, Nicoleta a pariat din plin pe muncă împreună cu soțul ei – grădină cu legume, fermă… ioc timp de concediu ca la carte! Legământul cu pământul spune că mai mult de trei zile nu poate lipsi din grădină. Tânăra se uită din când în când în ochii mamei și nu ezită să spună că realmente este și o continuare a tradiției văzută în timp, în familie.

Am ascultat în discuția anterioară dintre primarul Constantin Dumitru și cele două localnice vestea despre lucrările la megaproiectul aducțiunii de gaze naturale. Șantierul este în formare în zona Vernești, iar de la 1 septembrie 2021, spune primarul comunei Mărăcineni, Constantin Dumitru încep efectiv lucrările pentru înființarea țevii de subtraversare a râului Buzău. Astăzi reținem doar nivelul despăgubirilor ce au fost propuse SN Transgaz Mediaș pentru acei proprietari prin ale căror grădini va trece conducta în arealul Mărăcineni. Exemplul era dat pentru un hectar cultivat cu ceapă de apă – echivalentul în bani a unei producții de 30 de tone de ceapă de apă la 3 lei/kg.

FRAȚII ȘI TRADIȚIA DEPRINSĂ ACASĂ

Mergem mai departe pe malul râului Buzău, alt drum paralel cu DJ 203K, însă slalom printre grădini. Discontinuu. De departe, câțiva dintre fiii lui Vasile Dumitru din Mărăcineni au deja ore bune de muncă printre rândurile imense cu ceapă de apă. E vremea lor.

De mâncare au scos deja, însă ar mai fi puțin timp până când vom vedea tranzitat județeanul de căruțe sau mașini încărcate cu regina gastronomiei europene – ceapa de apă de Buzău, gustoasă și aspectuoasă, totodată.

Revenim la copiii lui nea Vasile Dumitru. Toți lucrează împreună șapte pogoane și toate cultivate cu ceapă de apă. În fața noastră, al doilea copil născut al bătrânului se uită în zare după sora cea mică. Între timp vorbim despre tradiție în legumicultură.

Doamna aceasta devine aspră când aducem vorba despre dus marfa direct în supermarket. Soarta minunatei cepe de apă de Buzău este tot prin intermediari, în piețe. Țăranul acesta care stă zi lumină în grădină, ale cărui mâini au bătături din primăvară devreme și până în iarnă târziu, pentru care o gură de apă rece este mană cerească la 35 de grade C, care speră cu fiecare sămânță sau răsad plantat că anul acesta îi va fi mai bine lui și familiei sale, crede continuu că în sfârșit boierii ce conduc agricultura vor pune preț bun pe munca lui și că merită să fie primul pomenit la orice capitol investițional. El pune mâncare pe masă românilor! Dar nu vedem, iar ei sunt de la an la an mai puțini. Ascultați ce spune legumicultoarea din Mărăcineni!

O spune în zona cu grădini a comunei și primarul Constantin Dumitru care arată că sunt puțin peste 400 de hectare irigate cu apă din canalul întreținut de Primăria Mărăcineni prin organizația utilizatorilor de apă. Arealul merge înspre Mătești. Speranța iarăși rămâne de bază.

Printre grădini, o mașină. Florentina Șubredu este sora cea mică a interlocutoarei anterioare. Are tot 34 de ani ca și tânără care muncește câteva grădini mai în spate împreună cu mama, Nicoleta Buzdugă.  Florentina știe bine că munca aceasta cu pământul este una garantată.

Nu are cum să renunțe, spune. Zic să o ascultăm!

Pe iaz, un tânăr veghează un motor cu care irigă altă grădină. Ceasul dă să bată de 9, oră a dimineții. În grădini apar și copiii aflați în vacanță. Acolo cred că licărește speranța că tradiția legumiculturii de la Mărăcineni nu pălește nici în fața valului urban, nici a celui imobiliar. Învață și ce este munca și prețuiesc și felia de pâine pusă în gură aici, pe câmp. E cea mai bună!

În zare, frunzele de ceapă dau să se culce în bătaia ușoară a vântului. În unele grădini ceapa de apă mai are timp să crească, în altele se apropie culesul, iar în câteva cazuri deja s-a trecut la acțiune. Azi, am văzut că tinerețea dă să biruie lenea ce covârșește gata o întreagă țară, dar nu și Mărăcineniul! Primarul Constantin Dumitru devine ghid și printre grădini lăsate de izbleliște și pe lângă zone aflate în litigii nefondate, însă crezul meu că vorba bună aduce mai mult bine decât propagarea răului este azi campioană! Cu vorbă bună poate se vor disciplina și oamenii locului care folosesc canalul de irigații. Primarul din Mărăcineni merge întins să ridice crengile cu care este barat accesul apei într-o zonă din sat. Uneori, nepăsarea face probleme.

APLOM

Comuna Mărăcineni are deja aproape 16.000 de locuitori. Și chiar este cea mai mare comună din județul Buzău. Creșterea cea mai mare, potrivit statisticilor primăriei din comunitate, s-a înregistrat în ultimii șase ani. Dacă ar fi întrebat oricine din boardul Primăriei Mărăcineni despre alipirea la orașul cel mai mare din arealul nostru răspunsul ar fi oferit în teren, în comunitate, acolo unde puslează viața. Mărăcineni are propriul pas de dezvoltare pe care ar fi dorit să și-l însușească în timp numeroase conduceri urbane, numai că în acest caz vorbim despre identitate locală la care nu se renunță chiar așa de ușor.

În grădina cu ceapă de apă sau printre bilioanele cu varză de Buzău, din aceea cu foaie subțire cât să învelească strâns carnea în sarma, mai spre toamnă-iarnă, și la această oră sunt mărăcinari la treabă! Treceți printre aceste grădini! Tare le-ar plăcea să-și vândă marfa, la vremea ei, de pe loc! Dar dvs. treceți măcar să vedeți cât de mult muncesc!

Articolul precedent(P) Lungu: Guvernarea PNL-USR Plus, un atac la buzunarele românilor!
Articolul următorStoica ce spune despre referendum?