România este țara în care puțin mai mult de jumătate dintre cetățenii săi locuiesc în mediul rural. O componentă importantă a vieții rurale se menține a fi agricultura, iar fermierul duce o luptă permanentă pentru a întreține calitatea pământului folosit. La nivel național, cu timiditate, însă internațional în mod susținut se află în discuție subiectul noului gunoi de grajd.

I se spune doar metaforic așa pentru că are același comportament privind hrănirea pământului precum gunoiul prețios folosit din grajdul cu animale, arată specialiștii în domeniu, însă cum urbanizarea cuprinde din ce în ce mai multe zone rurale, plus că populația îmbătrânește, obiceiul creșterii animalelor este din ce în ce mai redus la sat, atunci nici adevărat gunoi de grajd nu prea va mai fi. Noul gunoi de grajd, cum are să-i spună și unul dintre interlocutorii mei este nămolul de epurare.

Parcurgem etapă cu etapă și punem în discuție inclusiv Directiva 86/278/EEC dată la nivel european ce permite utilizarea nămolului de epurare în agricultură după ce este tratat în stațiile de epurare.

CONTINUARE

…. la subiectul care trata în paginile ziarului www.buzaulinreportaje.ro problematica stocării apei de ploaie și pe care îl puteți citi aici. Ne întoarcem așadar în stația de epurare a municipiului Buzău alături de Florina Năstase și Mihai Jica, specialistul Companiei de Apă care conduce toate stațiile de epurare din județ, respectiv șeful stației de epurare în care ne aflăm. Am aflat în acest reportaj că apa folosită de buzoieni ajunge prin sistemul de canalizare în stația de epurare situată la marginea dinspre Vadu Pașii a urbei. Primele două etape de spălare a apei uzate au fost prezentate în articolul APA DE PLOAIE TREBUIE STOCATĂ și este clar că ajungem acum la etapele care ne spun cum se produce nămolul de epurare. Ascultăm cu atenție deoarece este determinant pentru ceea ce urmează!

În spatele nostru un imens depozit cu nămol de epurare cu substanță uscată 25 la sută așteaptă să poată fi expediat pentru a fi folosit în agricultură, spun la unison Florina Năstase și Mihai Jica.

Totul are loc doar atunci când trebuie și după ce are loc acel studiu pedologic despre care vorbesc interlocutorii noștri. Agricultorii au aflat despre această oportunitate și mulți vor să încerce. Cu ani în urmă, vrâncenii erau campioni la acest capitol.

Numai că, spune Florina Năstase, tânăra care conduce stațiile de epurare din județ, stația în care ne aflăm prodcue și biogaz. Iată la ce este acesta folosit!

Înțelegem așadar, că stația de epurare din municipiul Buzău produce biogaz dintr-o parte din nămolul de epurare fermentat. Cu o parte din cantitratea de biogaz, stația de epurare din Buzău incălzește clădirile administrative și rămâne o parte și pentru producerea de curent electric prin unitatea de cogenerare pe care o deține.

6,6 milioane de euro pentru uzina de nămol

Din stația de epurare mergem către sediul Companiei de Apă Buzău pentru a continua subiectul de unde a fost lăsat de șefii stațiilor de epurare – nămolul merge spre agricultură.

Întâi aflăm de la directorul general Simona Săvulescu despre proiectul așteptat de multă vreme de către fermierii dornici să preia nămolul de epurare din stație – componenta de uscare va urca de la 25 la sută! Ascultăm detaliat până la ce procent!

Nămolul de epurare este o materie primă utilă pentru preparea compostului. Cel din stația de la Buzău va avea substanță uscată 75 la sută. 6,6 milioane de euro prin Contractul de lucrări numărul 2 al uriașului proiect finanțat prin POIM la Buzău. Proiectul este în faza de lansare în licitație.

Bucurie clară pentru fermierii care știu aportul considerabil al acestui nămol de epurare tratat și plasat în agricultură. Potrivit directorului general, interesul este din ce în ce mai mare pentru această materie primă ce duce la hrănirea pământului, fapt pentru care, spune Simona Săvulescu, fermierii care doresc să preia nămolul de epurare vor fi chemați la aceeași masă a discuțiilor. Iată de ce!

Deci, studiul pedologic fără de care nămolul de compost nu poate ieși din stația de epurare Buzău, și de oriunde din țară, are costuri cuprinse între 30 și 40.000 de lei.

6.000 DE MC ANUAL

Aceasta este cantitatea de nămol de epurare produsă într-un an în stația de epurare a orașului Buzău. O cantitate mare și un ajutor bun pentru agricultura care caută permanent hrană pentru pământ. Așadar, în urma epurării apelor uzate rezultă un produs secundar numit nămol de epurare, un produs indirect al activității antropice. Procesele de epurare, am auzat de la Florina Năstase și Mihai Jica, concentrează și elimină materiile reziduale din apele uzate tratate. În amestec cu apa, aceste materii reziduale alcătuiesc nămolul de epurare. Acesta intră sub incidența reglementărilor legale și poate fi folosit ca fertilizant în agricultură. Specialiști din România au studiat fenomenul în ultimii 20 de ani și au ajuns la observația finală potrivit căreia acesta area aproape aceeași eficiență în calitate de fertilizant ca și gunoiul de grajd.

De la Mihai Jica, șeful stației de epurare Buzău am aflat că o parte din acest nămol este folosit la noi și pentru producerea de biogaz. În alte orașe din țară, nămolul de epurare merge spre producția de cărbune, cărămidă sau ciment.

Profesorul Vasilica Stan, doctor în științe agronomice la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București este unul dintre specialiștii care studiază acest deșeu rezultat în urma epurării apelor uzate. În lucrările sale aceasta arată că nămolul este extrem de bogat atât în macro cât și în micronutrienți – azot, fosfor, potasiu, sulf, magneziu, calciu, mangan, zinc și cupru – necesari creșterii sănătaose a plantelor. Având în vedere conținutul său în materii organice, arată prof. Stan, nămolul poate asigura o ameliorare a structurii și calității solurilor compacte și poate îmbunătăți structura solurilor nisipoase, o citează www.agro-bucuresti.ro pe prof. Vasilica Stan.

DACĂ SPUN CĂ E CA GUNOIUL DE GRAJD E DE AJUNS!

Afirmația îi aparține unuia dintre fermierii buzoieni care folosesc acest nămol de epurare pentru cultura mare în zona Boboc. Sorin Zaman este explicit!

Marius Dinu deține importante terenuri înspre Ialomița. Nu poate încă fundamenta opinia proprie vizavi de utilizarea nămaolul pentru a cărui împrăștiere a investit în primul rând în amenajarea drumurilor din câmp. În vara lui 2022, Marius Dinu va putea trage linie și compara!

Între cei doi fermieri care folosesc nămol de epurare pentru terenuri pe care cultivă cereale, Mircea Curelea este fermierul aflat la primul an concret de folosire și chiar în aceste zile a recoltat grâul. Iată ce spune și acesta!

APLOMB

Subiect la început de drum. Din variate rațiuni. Important este că există deschizători de drum în toate domeniile.

La fel și în ceea ce privește utilizarea nămolului de epurare produs în stația de epurare Buzău doar după ce se întocmește studiul pedologic. Unul dintre interlocutori preciza încă de la începutul conversației că a citit foarte mult despre aceste studii pedologice și despre nămolul de epurare. Au mai făcut acest lucru și alți fermieri care se arată dornici să se așeze la masa discuțiilor alături de colegii de breaslă și de specialiștii CA Buzău astfel încât să obțină și ei pentru extenuata câmpie a Bărăganului produsul similar gunoiului de grajd, mai ales că pe acesta îl găsesc deja destul de greu.

Umanitatea toată trece la metode de supraviețuire până la urmă extrem de noi. Încrezători și bine cunoscători trebuie să fim și noi!

Articolul precedentSmart Aventura Parc – legământ cu pădurea și îndrăzneala, la Monteoru
Articolul următor(P) Ciolacu:”Îl susțin 100% pe Constantin Toma!”