Peste a 30-a zi din octombrie toamna aceasta, ba sora buna cu vara, ba surprinzator de dificila, a pus o semnatura interesant de descifrat, mai ales de catre suflet: un rasarit indecis ce nu i-a dat voie soarelui sa-si trambiteze nicicum prezenta pe cer,  urmat de o ceata care s-ar fi dorit a fi vazuta si simtita pana in maduva oaselor, apoi o ploaie ce-a udat sufletul si i-a luat orice pretentie de a se bucura de viata insasi. Hai, ca e toamna! Toamna din aceea grea care vine si sta. Am zis cu tristete ca e prima zi care coincide cu starea romanilor insisi: prinsi de pandemia de COVID-19 in cea mai neagra zi din cele opt luni de suferinta cate au fost pana astazi.

O rugam pe toamna doamna sa ridice si valul de ceata, dar si ploaia indecisa si sa lase pe cer soarele, avem nevoie de bucurie! De viata buna! De sanatate si incredere! Avem nevoie de noi ca sa razbim!

Eu insami, prinsa intre franturi de ganduri nepotrivite sistemului meu de idei, am apucat calea nationalului 10 Buzau-Brasov cu dorinta de a descoperi oameni care sa spuna concretului ca ei sunt campioni intr-o comunitate campioana si care, in acest fel ii potenteaza! Un drum atat de aglomerat acest national, insa unul care ofera astazi privelistea ce dezmorteste simturile: raiul ghebelor! Parca nicioadat in ultimii minim 10 ani nu a fost asa. Zeci de galeti imbraca fiecare kilometru parcurs, iar la intrare in Unguriu doua femei ies de-a dreapta drumului cu doua sacose mari asezate ca o desaga peste umeri. Abia duc ghebele acum adunate! Le urmaresc cat apuc in oglinda retrovizoare: nu e vad liber pe partea aceasta si traverseaza. E toamna ghebelor la Buzau, dar de ce sa nu gasesc eu azi altceva?

UNGURIUL MIJLOCULUI DE TOAMNA: AER DE STATIUNE

V-am mai spus acest lucru si aici, insa astazi accentuez pentru ca din ultima zi lucratoare de octombrie 2020, Ciprian Tirizica, probabil singurul primar din judetul Buzau despre care putem spune ca efectiv aceasta ii este profesia deoarece a intrat in administratia publica locala imediat dupa absolvirea facultatii, a fost investit cu un nou mandat in urma votului din 27 septembrie 2020 si la care chiar dumneavoastra, majoritatea din cei putin peste 2.400 de locuitori care aveti drept de vot, l-ati ales pentru a continua dezvoltarea comunei-casta.

Unguriu este apreciata de catre specialisti in ocuparea fortei de munca, dar si de mediul de afaceri din judetul Buzau ca fiind unitatea administrativ-teritoriala ce se dezvolta cel mai bine, cu cel mai elocvent tablou din care nu lipsesc elementele vietii moderne si confortabile, spun aici despre apa potabila curenta si canalizare, asfalt, iluminat public, gaze in jumatate din comuna, la rand fiind acum cealalta jumatate.

In acelasi timp, pentru 2020-2024 lista cu ce este de facut pentru Unguriu nu este deloc simpla. Necesitatea unui dispensar medical uman este un proiect aproape de start avand deja alocata o finantare de 900.000 de lei. In acelasi timp, dupa asfaltarea strazilor tinand cont de numeroase argumente practice din teren, la Unguriu urmeaza modernizarea aleilor pietonale si construirea pistelor de biciclete, plus a rondurilor de flori. In acelasi context al dezvoltarii, dar dramuind fiecare resursa, comunitatea care isi prioritizeaza extrem de bine si finantarile, dar si proiectele va pune accent si pe resurse. Pentru ca la nivel judetean si national, apa potabila este resursa care pare ca se termina mai rapid decat oricare alta, zona in care astazi ma aflu este una bogata in filoane de apa potabila, fapt pentru care infiintarea unei noi gospodarii de apa este in mod real o siguranta pentru viitor, arata insusi primarul Ciprian Tirizica.

Va spuneam despre dramuire, iar iluminatul public clasic este un mare consumator, spun specialisti romani in electricitate, ca atare aici va fi schmimbat acest sistem cu unul pe baza de leduri, inteligent si al carui cost se ridica la 440.000 de lei.

Aici cred ca ar fi de adaugat ca serviciul de colectare a gunoiului menajer din Unguriu devine model pentru zonele vecine fapt pentru care acesta va fi extins in comunele limitrofe, spune primarul Tirizica notand asa:

Catalogul electronic scolar, sistemul de supraveghere video in toata comuna, construirea unei baze sportive, dar si ajutor financiar pentru ridicarea unei capele comunale sunt de asemenea proiecte pentru perioada imediata a Unguriului. Primarul Ciprian Tirizica arata ca educatia trebuie sa fie baza acestei dezvoltari despre care discutam, iar premierea elevilor care obtin rezultate deosebite, plus organizarea de excursii an de an sunt un demers al noului mandat in fruntea comunitatii. Deloc de neglijat este extinderea transportului urban dinspre Buzau catre Unguriu, as in dezvoltare pentru ca numerosi ungureni au locuri de munca in cea mai mare urbe din judet.

Astazi gasesc comunitatea ungureana intr-o forfota de toamna semn ca si acesti oameni cred ca zilele frumoase trebuie inca sa existe pentru ca muncile de afara nu sunt terminate. Unguriu nu este pregatit de perioada molcoma de iarna.

SE INTORC TINERII ACASA

Ca iarna nu este dorita la Unguriu am sa vad imediat in satul Ojasca. Toamna cea grea, cu patura ei de ceata inca stinghera dau bir rapid cu fugitii din calea noastra si ne lasa sa punem in discutie intocmai harnicia ungurenilor.

Am sa identific imediat exemplul. Pe cel al tinerilor care isi sacrifica prima parte din viata profesionala lucrand departe de casa, dar care decid rapid sa se intoarca acasa pentru a pune pe roate propria dezvoltare. Romania pare sa devina prioritara, dar mai ales de succes si pentru categoria de tineri cu varste cuprinse intre 24 si 35 de ani care cumva si-au format experienta profesionala dincolo de tara natala. Acum vin acasa cu un concept bine conturat pe care il aplica in propria dezvoltare.

Asadar, popas! Elena Ghica apare dezinvolta si emenand acel aer pe care la noi, cei mereu in fuga, nu il identificam la prima vedere si nici mai departe. La aproape 27 de ani, ungureanca pe care o intalnesc astazi este pusa pe treaba: dintr-o poza adaugata in mediul online s-a nascut povestea ei pe care o dezvolta impreuna cu Magda Ghica, mama ei, si Constantin Arteni, prietenul fetei care zambeste tot timpul.

Deci, am ajuns in Camaruta lui Titel – diminutiv de la cei doi Constantin, tatal si iubitul. Elena imi arata chiar din primele minute ale intalnirii intocmai camaruta cu doar cateva zeci de borcane in prezent, pentru ca stocul de o mie s-a vandut! O mie de borcane doar de zacusca, plus alte surioare cu castraveti pusi ca la noi, in zona aceasta minunata de Romanie. Un succes neasteptat pentru ambele produse. Zacusca de vinete, regina toamnei este pariul 2020 al Elenei. In ceaunul in care s-a plamadit ultima transa de gustoasa chiar saptamana aceasta isi aduna sufletul si lacrimile din coltul sau si mama, Magda.

Este de fapt o reteta cu dor de familie si de casa, tatal familiei Ghica lucrand in Italia deja de prea multa vreme, spune mama. Parfum de fum de la coptul legumelor in cel mai autentic mod, un dram din sufletul unei mame cu dor de familie si un manunchi bun de sperante ce se contureaza la 27 de ani!

Gasesc astazi in curtea familiei Ghica o poveste despre tinerii care revin acasa si nu lasa garda la pamant ca nu pot sa se dezvolte, ci bat cui langa cui pana isi fac propria armura impotriva deznadejdii, pesimismului si lipsei de inovatie care inca ne stapanesc pe o buna parte dintre noi, romanii.

Magda este dobrogeanca stabilita in patria ungurenilor. Reteta pe care i-o preda acum fetei Elena este fix pentru 24 de borcane de 370 de ml. Nu se abat de la cantitati pentru ca pretioasa este doar calitatea produsului final.

Borcanele cu zacusca de vinete preparate de Elena Ghica si de mama ei, cu ajutorul singurului Titel care este acasa, prietenul fetei, Constantin Arteni, au ceva aparte: steagul romanesc care imbratiseaza roadele pamantului ce da inca bucate poporului.

O reteta speciala care combina acel patriotism pur pe care nu-l putem descrie oricand ca existand in fiecare dintre noi cu bucuria de a produce in Romania mereu instabila din toate punctele de vedere.

Zambetul fetei care la 27 de ani pariaza acasa pe dezvoltare este firul rosu al intregului reportaj. Unguriu mi-a schimbat ziua de azi, una de toamna dificila, intr-una parca de vara domoala cu miros de lemn arzand si mancare traditionala, de familie cu suflet cald, doruri multe si peste toate cu dorinta de a merge inainte in pas alert, tineresc.

Pe Elena si pe Magda Ghica le las la ele acasa, in Unguriul cel frumos indiferent de anotimp. Simt din spatele meu vibrand o bucurie care ma insoteste inca la atatea ore cate s-au scurs dupa ce am cunoscut o altfel de poveste. Pe rand am sa trec pe la fiecare dintre copiii dvs. pentru a-i cunoaste si prezenta lumii si pe care ii puteti aduce doar fiind dvs. pur si simplu: parinti si parteneri de viata frumoasa!

1 COMENTARIU

Comments are closed.