Soarele nu foloseste nicidecum evantai. Isi desface razele si le aseaza printre modele timide de umbra toropind totul. Oameni, animale, iarba, pasari, masini… tot. Daca inchizi ochii pret de o secunda si mai apoi ii deschizi spre linia orizontului
Valea Buzaului spune in 2019 o poveste despre turismul de weekend cu cort sau rulota. Un alt soi de turism care salasluieste sub privirile noastre. Si creste fara sa fie incurcat de alti frati din vastul domeniu turism. Pasii calatorului scriu astazi povestea sus, la Siriu, acea capitala alpina a judetului Buzau care face deja pasi importanti in domeniul turismului national!
Se opresc pe culmea care ar putea avea grija de minim trei judete din aval: Buzau, Braila si Galati. Nu o spun eu, calatorul azi, ci specialistii in ape care au faurit in anii 1980 barajul Siriu cu scop de alimentare cu apa a Buzaului si, daca este cazul si al Brailei si Galatiului. Asa de mare este minunea pe care o tin intre sate acesti localnici minunati. Marea de la munte insa se pregateste de sarbatoare: cinci zile mai sunt pana cand se bate pas de brau si se intinde hora langa coama barajului Siriu, cateva sute de metri in amonte!
Marea de la munte si petrecerea in costum popular
Primul popas are loc chiar in Primaria Comunei Siriu. Corneliu Dumitrescu – primarul zonei recunoscut pentru pozitia de muntean ferm si iubitor al traditiilor din start imi arata masa cu trofee castigate la diverse cmpetitii de catre grupurile de copii care joaca imbracati in costum popular romanesc si specific zonei Siriului. Spune ca sunt mai multe grupuri in Siriu si mai ales ca acesti copii coordonati de profesori de la scoala din comunitate castiga premii la toate concursurile in care intra.
Rar, ce-i drept, ca in biroul unui edil de comuna, o buna parte sa fie ocupata cu trofee ale copiilor care mentin vie flacara respectului fata de identitatea locala si nationala! Primarul Dumitrescu vorbeste despre dans si cant romanesc prin filtrul amintirilor din familia proprie.
In mare, pe 18 august 2019, pe Sivita, imediat dupa culmea barajului Siriu pe partea stanga a drumului national 10 Buzau-Brasov, sarbatoarea comunei Cat e Siriul de mare ii aduna laolalta la petrecere si pe localnici, dar si pe turisti, zona fiind una
Marama de Siriu din muzeul personal
Darza munteanca bate de 70 de ani si nu se da deloc batuta in fata valului de ani pe care ii tine mai degraba in cartea de identitate si nicidecum in realitate. A construit in vatra parinteasca un ansamblu de casute in care are musafiri pe toata perioada calda din an. Intr-una dintre ele stau mare parte dintre comorile sale. Sunt teancuri de prosoape tesute in negura timpurilor de batrane care nici fotografii nu mai au prin rafturile familiilor de munteni. Alt teanc tine bine impaturite naframe originale care dau astazi fiori si celei mai inveterate dintre creatoarele populare: nu ar avea cum sa produca una pentru ca nu mai are materia prima de odinioara! Imi arunc ochii de jur imprejur, iar tanti Aglaia rosteste in cadenta povestea costumelor.
Am poposit aici pentru ca doamna aceasta le ofera de ani de zile copiilor din sat costume populare atunci cand au nevoie sa imbrace pentru evenimente scolare ori chiar pentru a aprticipa la diverse actiuni culturale. Drept este, spunea anterior primarul Corneliu Dumitrescu au fost deja achizitionate costume pentru copiii unuia dintre ansambluri, numai ca apetitul pentru traditional, la Siriu este ridicat.
Am in fata mea o doamana aparte a portului popular romanesc: Aglaia Manailescu. Isi incinge sufletul cu braul costumului traditional si-si zugraveste viata in fluturi si cilicuri care se prind pe ie. E hotarata precum linia vietii de pe maneca iei romanesti si aprinde patriotismul acela de care ne este noua drag atunci cand te astepti mai putin, cu vorbe simple.
Suav
De fiecare data Siriul scrie altfel povestea devenirii sale. Regasesc oameni care odinioara scoteau comunitatea din rand si
Cat e Siriul de mare poate insemna pentru comunitatea de langa imensul lac despre care am povestit in reportajul https://buzaulinreportaje.ro/reportaj/reportaj-social/magia-lacului-de-argint-din-muntii-buzaului/ recunoasterea radacinilor, dar si iesirea catre turismul mare a zonei considerata de specialistii in turism ca fiind cea mai valoroasa in acest moment pentru Carpatii de Curbura si mai ales pentru judetul Buzau. Inclusiv manageri de hoteluri din statiuni consacrate la nivel national arata ca izvoarele termale din zona de nord a judetului Buzau, adica de la Siriu au in acest moment cea mai mare valoare turistica. Ele pot fi motorul unui intreg judet chiar si pot transforma in scurt timp frumoasa din padurea adormita, insusi judetul nostru, in surpriza turismului din Romania.
Asadar, duminica, la ora 13 suntem impreuna cu localnicii Siriu la sarbatoarea comunei Cat e Siriul de mare!