CAND SE TERMINA APA

Ce se intampla atunci?

I-as da acestui soare o palma sa ma tina minte. I-as da doar, caci nu am cum in fapt. Ma chinuie aprig si s-a tintuit cu o putere grozava pe ceafa. Desfac cu mana tremuranda aprig primul nasture de la camasa si scrutez zarea: ce n-as da pentru o palma de umbra daramite pentru un salcam. O mogaldeata cat un punct negru vine dinspre linia orizontului. Are mersul sacadat. Parca i s-a terminat apa, imi trece aiurea prin minte. Se apropie din ce in ce mai repede de mine. Este o batrana care duce pe umar o sapa cu o coada scurta. Gumarii din picioare sparg bucati de pamant atat de uscat incat zornaie. Stau sa ajunga langa mine. Ii dau binete si ii intind un mar. Ai, mama ce bun e, ca si asa nu mai aveam apa…! Batrana a citit pe cer ca ar fi gata mijloc de zi si se retrage acasa sa bea apa rece, in camp nici picatura!

 Batalia pe apa la nivel mondial

Sa nu stam nicidecum in asteptarea acestui verdict: “s-a terminat apa!”. Deja semnale sunt la nivel mondial ca batalia pe apa potabila a inceput, iar efectele vremii care s-a transformat din capricioasa in hotarata pe schimbare si in seceta inca din lunile de iarna au ajuns si in  Romania. Trecem indiferenti pe langa informatiile care spun ca Africa moare de sete, iar la nivel mondial un million de oameni chiar isi pierd viata din cauza lipsei de apa sau a apei infestate. De la inceputul acestui an si pana pe 10 februarie 2020 au murit 93.367 de oameni de pe glob, iar omenirea toata a baut aproape 6 miliarde de litri de apa, in timp ce peste 803 milioane de locuitori nu au acces deloc la licoarea datatoare de viata. Ne grabim sa acceptam doar ideea ca 70 la suta din suprafata Pamantului este acoperita cu apa, insa nu stim si continuarea: doar 2,5 la suta este potabila, iar oamenii au acces la numai 1 la suta din aceasta din urma!

Apa este un lux la nivel mondial si a ajuns sa fie cotata intocmai ca aurul! Romania noastra nu este atat de ocolita de criza apei! Ce-i drept mai avem ani buni de risipa a apei de baut!… Stim ca Romania este patria celor 2.500 de izvoare cu apa si a 60 la suta din apele minerale din Europa, un bazin hidrografic care duce aceasta criza a apei intr-un orizont de maxim sapte-opt ani, arata specialistii in ape din tara noastra in fiecare raport pe care il intocmesc in luna ianuarie.

 Buzoienii simt setea

Un sfert dintre oamenii pe care ii cunosc in timpul documentarii reportajelor in teren nu pot fi prezentati efectiv la momentul scrierii materialelor. La capat de rand, doar 12 kilometri distanta de orasul Buzau inspre Baraganul ars la propriu in ultimele veri, o batrana isi aseaza palmele lucioase si innegrite peste bucata alba de branza prinsa intr-un coltuc de paine. Si-a asezat trupul rapus de dat cu sapa inca din zori si serveste masa de pranz. O intreb daca are apa? Sa-i aduc? Nu, mama ca fantana aia pe care o vezi la mijloc de rand nu are apa buna, eu am aici sub mine o sticla, dar o tin de baut! Pe la 11 asa e fierbinte deja.

Tablouri diferite. Agitatia unui mijloc de zi in fata unei scoli din zona de mijloc a Vaii Slanicului. Patru baieti dau fuga la strada sa vada cine coboara din masina straina cunoasterii lor. Au in mana un corn strans bine de degete printre care se vad dare negre, ba spre mov ar fi? Le intind un servetel umed sa se stearga si imi replica rapid ca astea-s pentru bebelusi, bun, dar apa aveti sa va spalati? Apa ar fi, la o chiuveta unica asezata in capatul coridorului din scoala, dar nu au timp sa se mai spele, sa si manance si sa mai traga si o runda de joaca in pauza de zece minute.

In primul caz stiu ca nu este apa potabila la indemana. Baraganul deja tipa dupa apa de baut, in al doilea as mai adauga lipsa de educatie si civilizatie si un  semn al dascalilor care nu au chemare pentru actul didactic si educatia completa din clasa. Totusi, sa tinem cont ca doar 69,4 la suta dintre romani au acces la apa, spun statisticienii nostri, iar doi din trei romani de la sat nu au acces la apa si, cuplat cu mediul urban, unul din trei romani nu are apa si nici locuinta racordata la canalizare. Eu v-as mai spune din judetul Buzau si despre oameni din zona de podgorie care cara si azi apa cu magarii sau carutul de la distanta mare de casa, si despre muntenii din tot nordul nostru aproape care nu au avut sansa sa-si capteze izvoarele in propria locuinta si care agonisesc apa buna de baut cu bidonul chiar si de la 20 de km distanta de zona de domiciliu.

Totul pentru ca judetul Buzau, cel cu un bazin hidrografic impresionant, si de suprafata si in profunzimea pamantului, incepe sa se agite din cauza apei de baut. Iar eu nu v-am povestit si de localitatile buzoiene care vara primesc apa cu portia ori de cele precum Amaru in care apa nu e buna nici de spalat pe maini.

Acum mi-am adus aminte: refac pe scurt un tablou din 2007, zona Scortoasa, nici un litru de apa in nici o fantana. Localnicii in varsta cumparau apa de la cei in putere care carau dinspre Berca. Astazi peste tot situatia este accentuata. Doar 33 de localitati din 87 din judetul Buzau pot fi sigure ca apa nu li se termina curand, in restul zonelor ori e noroc de izvoare cu capacitate mare cum este la Unguriu ori autoritatile locale acum incearca sa gaseasca apa si e dificil si de necrezut, dupa cum imi spunea zilele trecute un primar de la munte care conduce un proiect prin care se cauta apa, dar s-a trecut deja de 150 de metri in inima pamantului si apa nu e de gasit. Bine, exista si categoria zonelor cu edili pentru care apa nu este de strategie locala!…

Din ce in ce mai pretioasa si in judet!

Si merg in continuare pe ideea care ma pune pe ganduri cam de doua luni: riscam sa ramanem fara apa mai repede decat arata specialistii romani si straini! Zic sa discutam in mod clar subiectul rezervelor de apa potabila din judetul Buzau. Nimerit si responsabil este sa discutam cu reprezentantii  operatorului din cele 33 de localitati buzoiene dupa ce in reportajul CASTA UNGURIU https://buzaulinreportaje.ro/reportaj/reportaj-special/casta-unguriu/ am aflat punctual cum este administrata local apa potabila intr-o comunitate norocoasa. Argumentele mele sunt inscrise deja in ultimile cinci paragrafe din reportajul de astazi. Ca atare, fac popas de dezbatere serioasa la sediul central al Companiei de Apa Buzau. Simona Savulescu, directorul general al CAB si Dragomir Vasii, directorul economic pun la dispozitie in primul rand informatii pe care nu le pretuim decat atunci cand calculam pe factura recent primita cata apa am consumat si cat ne costa. Dar atunci cand risipim lichidul vital ne aducem aminte de cat platim la apa? Cu dus-intors este raspunsul. Vointa poporului este ca apa sa fie gratis, extrem de buna calitativ si peste tot. Nu este nicidecum asa in contextul bataliei mondiale pentru picatura datatoare de viata!

Si am adus in atentie subiectul care ne da frisoane fix pe sira spinarii. Asa am simtit eu cand am aflat ca, desi la nivel national perspectivele sunt inca bune, Buzaul are el nesansa sa fie campion si apare intr-o analiza a European Data Journalism Network realizata pe date meteorologice din 558 de orase europene, peste un  milion de informatii. Buzaul intra direct pe locul 36 european, dar este primul din Romania: cu 1,5 grade C este mai cald orasul Buzau decat anul 2018 si devine cel mai fierbinte oras romanesc urmat de Bucuresti si Craiova. Totul se coroboreaza, este clar! Incalzirea rapida si seceta excesiva duc la diminuarea rezervelor de apa potabila.

Apa cu portia. Directorul general al CAB pune in context judetean informatia si o amplaseaza in timpul verii: lectia de rationalizare a apei se aplica deocamdata numai in lunile extrem de calde ale anului. Deci, cand se termina apa incepe si la noi setea.

Poienile, satul cu rezerve minime de apa

Exemple concrete primite explicit de la conducerea CA Buzau care arata ca lipsa apei este deja conturata in judetul Buzau. Nu punem piciorul pe acceleratie, insa nici nu putem lasa la relanti o problema care framanta omenirea, ridica semne de intrebare si in Romania, iar noi sa stam efectiv si sa asteptam? Dar, iata ce spune un primar al judetului Buzau: Ion Gherghiceanu, edilul orasului patarlagele.

Ion Gherghiceanu recunoaste insa ca intr-una dintre localitatile orasului Patarlagele, in satul Poienile, apa potabila curenta este o problema din ce in ce mai sacaitoare si care dateaza de ani buni. Asa imi aduc si eu aminte: nu intelegeam de ce in urma cu vreo 15 ani era gloata mereu pe la porti in Poienile, iar doua-trei femei vorbeau agitat despre cum cara apa cu bidoanele. Acum nu ar mai fi asa, dar nici bine nu este.

Ma intorc la edilul patarlagean, Gherghiceanu, care explica detaliat despre situatia din urbe, in mod clar de la Poienile, unde apa nu mai este de ajuns.

Am mai adus in atentie acest subiect al aductiunii din barajul Siriu intr-un material anterior: https://buzaulinreportaje.ro/interviu/interviu-economic/barajul-siriu-singura-sansa-a-unui-pret-mai-mic-la-apa/, dar iata ca un primar in functie de ani buni spune ca este un subiect itinerant si face parte din fiecare epoca sociala sau politica tranzitata de buzoieni per ansamblu. Si conducerea Companiei de Apa vorbeste despre un cost mai mic al metrului cub de apa doar daca s-ar face aductiunea in cauza din barajul Siriu, explica atent directorul economic Dragomir Vasii. Numai ca acest subiect ar trebui extrapolat la nivel national si dus in atentia Guvernului. Ma intorc la zonele judetului Buzau care nu au apa potabila buna sau de ajuns asa cum este la Poienile: se consuma 800 de mc, iar rezerva este de 500 de mc/luna. Si asa este in numeroase cazuri despre care noi am baga si mana in foc ca nu ar avea probleme cu rezerva de apa.

Orasul Buzau poate vinde apa!

Partenerii mei de dezbatere scot la iveala un adevar minunat strict valabil doar pentru cei peste 115.000 de locuitori ai municipiului Buzau.

Surpriza frumoasa despre orasul Buzau, cel cu 59 de foraje active si 92 in conservare este placuta! Insumam insa si spunem doar ca este de tinut minte: apa din judetul Buzau incepe sa se termine ici-colo deocamdata!

Investitii, pret si presiune sociala

Punem presiune sociala si ne lasam influentati cand apreciem pretul metrului cub de apa. Capacitam atentia astfel incat sa instigam pana si bunul simt impotriva ideii de plata a apei pe care o bem. Nu am cum sa ma scot singura din grupul celor care au gandit ani de zie incorect despre acest aspect extrem de delicat la Buzau. Si iarasi subliniez: la Buzau, adica in orasul Buzau, caci judetul spune in variate feluri despre a plati apa, iar in alte orase ale Romaniei este normalitate. Daca ati ascultat ce a precizat mai devreme primarul Gherghiceanu, in acest moment sunt buzoieni care transeaza clar problema: platim oricat, dar vrem apa potabila curenta! Ideal ar fi ca natura sa ne ofere o lectie despre aprecierea apei si pe oras si mai apoi sa facem un sondaj despre cine mai sare sa spuna daca e sau nu scumpa apa! Zic sa se intrerupa cateva zile apa asa cum s-a intamplat din 5 februarie si pana in 7 sau 8 februarie anul curent cu alimentarea cu energie electrica din cauza vantului extrem de puternic! Ei? Dumnezeu e dragut insa cu buzoienii! Dar, trec peste camionul cu pietre pe care le lansati deja si ii dau cuvantul directorului economic Dragomir Vasii.

Cititi pana la capat reportajul astfel incat sa intelegeti cat costa apa in judetul Buzau! La final de decembrie 2019, CA Buzau a semnat cu Ministerul Fondurilor Europene contractul de finantare pentru „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata din judetul Buzau, in perioada 2014-2020, un proiect imens de 292 milioane de euro, finantat rin Programul Operational Infrastructura Mare, fonduri europene nerambursabile. Una dintre conditiile obligatorii pentru primirea finantarii pentru implementarea proiectului o reprezinta aplicarea Strategiei de tarifare din 2020 si pana in 2025, parte a analizei cost-beneficiu. Asadar, in fiecare an la 1 ianuarie tarifele sunt ajustate atat cu inflatia, cat si cu cresterile in termeni reali. Tabelul provine de la specialistii CA Buzau.

In 2020, ajustarea se face incepand cu 01 februarie, adica buzoienii vor plati cost marit al apei o data cu factura din luna martie. Decizia in cauza este semnata si de conducerea ANRSC – Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile omunitare de Utilitati Publice Bucuresti,  si are nr. 11/31.01.2020, cu punere in aplicare incepand cu 01.02.2020. Pretul apei potabile produsa, transportata si distribuita pentru intreaga arie de operare va fi in 2020 de 5,14 lei/m.c. fara T.V.A. si 5,60 lei/m.c. cu T.V.A. Tariful pentru canalizare-epurare pentru intreaga arie de operare va fi de 3,53 lei/m.c. fara T.V.A. si 3,85 lei/m.c. cu T.V.A.

Dincolo de cifre si mai ales tinand cont de presiunea sociala am intrebat-o si pe Aura Langu, sefa Consiliului Concurentei din Buzau daca aceasta institutie se poate autosesiza sau daca este cazul sa se dea curs atentionarii de la nivel social privind pretul apei. Telefonic, Aura Langu a spus ca nu, o data ce exista proiect ce conditioneaza finantarea europeana, dar si avizare ANRSC. O solicitare catre forul national al Consiliului Concurentei este in asteptare de raspuns detaliat in acest caz.

Revin asupra informatiilor de la CA Buzau care arata ca ultima ajustare a preturilor si tarifelor practicate de institutie a fost facuta in iulie 2015, de atunci si pana in 2019 categoriile de costuri care impacteaza nivelul preturilor si tarifelor au crescut. O alta modificare importanta in structura de costuri a CAB va fi reprezentata de costurile aferente transelor de rambursare a creditului contractat pentru cofinantarea „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata din judetul Buzau, in perioada 2014-2020”. CA Buzau va contribui pentru a acoperi cheltuielile eligibile aferente cofinantarii de 6%, in cuantum de aproximativ 17,5 milioane d euro, ca atare anual costurile CA se vor majora cu inca aproximativ 6 milioane de lei pentru rambursarea creditului. Cu toate aceastea, compania care are un profit net annual de 5 milioane de lei admite un real succes acest proiect urias. Daca s-ar baza doar pe profitul mentionat anterior, institutia buzoiana ar avea nevoie de o activitate economica de peste 250 de ani pentru a finanta investitiile care se vor desfasura prin POIM intre 2020-2023 pentru ca fondurile europene nerambursabile reprezinta cel mai rapid si eficient mod pentru dezvoltare.

Pretul de la Buzau, in tabloul national

Ma folosesc in continuare de informatiile scrise de catre specialistii CA Buzau care spun ca Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare a realizat o analiza privind dezvoltarea fiecarei companii care opereaza in domeniul apa-canal din Romania, pe baza datelor de la cei 43 de operatori regionali participanti la exercitiul de benchmarking. In mod surprinzator sau nu, judetul Buzau in intregimea sa are nevoie de 540 de milioane de euro pentru conformare la cerintele europene in domeniul apei si apei uzate. Aproximativ 67% din suma este necesara in aria de operare actuala a Companiei de Apa. In perioada imediata si pe termen lung, aceasta institutie cu o pozitie relativ buna financiara si operationala, are drept obiectiv dezvoltarea in judet in conditiile in care cresterea preturilor si a tarifelor sa se mentina sub maximul de suportabilitate a populatiei, pentru sustinerea investitiilor.

Revin acum la masa discutiilor cu directorul general Simona Savulescu si directorul economic Dragomir Vasii. Pentru ca pun in discutie pretul apei de baut la Buzau interesant este sa aflu direct de la domnul care stie bine calculele daca o mie de litri de apa are sau nu un pret scump.

Nu sunt si nici nu ma erijez in specialist in domeniul apelor, vreau insa sa inteleg totusi costul apei pe care in mod clar o consum zilnic de la chiuveta din casa si in mod automat o platim. Mi-am propus sa stiu acest lucru astfel incat sa nu cad in capcana presiunii sociale din orasul Buzau – si as zice ca doar in orasul nostru exista agitatia pe pretul apei, in nici un alt oras nu am identificat atata suparare – sau poate din contra, ar trebui sa ii inteleg si pe cei care cracnesc impotriva dezvoltarii? Nicidecum, pentru ca in cazul Buzaului vorbim despre investitii europene conditionate de ridicarea pretului apei. Totusi, ii intreb pe interlocutorii mei care este cea mai scumpa apa din judetul Buzau. In insert auziti ca nu am gresit exprimarea.

Si cea mai ieftina? Trebuie sa fie si acest aspect ca in orice demers economic. Directorul general Simona Savulescu raspunde clar ca vorbim ca fiind apa ieftina produsa in judet despre apa care curge gravitational.

Mergem pe exemplu pana la Beceni. Comunitatea care marseaza pe dezvoltarea industriei consuma apa, ca aproape toata Valea Slanicului, din acumularea Ciresu – colmatata dincolo de 70-80 la suta, spun oamenii zonei Manzalesti. Primarul Laurentiu Constantin din Beceni vorbeste despre un aspect nou: apa este scumpa, insa aproape toate gospodariile sunt racordate, fapt nemaipomenit!

Nu pierd aspectul nou si il intreb pe directorul economic de la CA Buzau care este gradul de conectare in cele 33 de localitati deservite, incluzand si orasul Buzau.

Va spuneam ca am stat destula vreme sa citesc despre cum se produce apa in Romania, despre costuri si chiar despre calitate, insa aceasta face obiect separat de tratat jurnalistic. Ca atare, inteleg ca in functie de particularitatile fiecarui judet sunt si preturile si tarifele practicate de catre operatori. Asadar, un operator regional care furnizeaza servicii doar in municipii si orase mari, fara sa se extinda si in zonele rurale pentru satisfacerea cerintelor de utilitati publice, are costuri de operare specifice pe mc mai mici, provenite din concentrarea populatiei, consumul ridicat datorat industriei si nivelului de trai mai inalt, gradului mare de conectare la servicii si inca un sir de argumente concrete. Operatorii privati din Ploiesti si Bucuresti furnizeaza servicii doar in municipiul resedinta de judet si in capitala, fiind explicabil pe ultimele pozitii in clasamentul preturilor practicate. Operatori precum Tulcea, Giurgiu, Alexandria, Resita, Olt, Voluntari, Tg. Jiu furnizeaza atat servicii de apa, cat si canalizare concentrate, intr-un numar redus de localitati, de regula sub 10, avand costuri mai mici de operare si in consecinta si preturi practicate mai scazute. Prin comparatie, CA Buzau opereaza in 33 UAT-uri dispersate pe intreaga suprafata a judetului.O alta particularitate o reprezinta gandirea unitara la nivelul intregului judet privind dezvoltarea serviciilor de apa si canalizare. In judetul Buzau, in trecut, nu a existat o gandire de perspectiva privind interconectarea sistemelor si transportul apei potabile in zone cu ape brute foarte greu si implicit costisitor tratabile. S-au ales solutii pentru tratarea apelor brute in fiecare comunitate si sistem in parte. Un astfel de rationament tehnic pune presiune pe costurile de operare si pe costurile cu personalul. O abordare corecta din punct de vedere tehnic si financiar ar fi fost captarea apei brute din barajul Siriu, tratarea si transportul gravitational prin toate localitatile pana in zonele de campie ale judetului. Din studiul de fezabilitate realizat la nivelul anului 2008, dar din pacate neimplementat, rezulta ca prin acest proiect strategic s-ar fi putut asigura alimentarea cu apa a 67% din intreg judetul Buzau si mai mult decat atat, apa ar fi putut ajunge pana la Galati, Braila. Un proiect de acest tip CA Buzau are in curs de implementare si consta in transportul de apa potabila din foraje aflate in zona adiacenta municipiului Buzau si alimentarea din aceasta sursa a localitatilor Merei, Pietroasele, Sahateni, Vintileanca, Ulmeni, Movila Banului, Amaru. Zona de campie din judetul Buzau si nu numai, din cauza agriculturii, are ape de subteran puternic impurificate si foarte greu potabilizabile. Operatorii cu surse de apa unitare, in general ape de suprafata si implicit mai putine statii de tratare a apei, care au ales transportul apelor potabile, precum Oradea, Olt, Brasov, Cluj-Napoca, Craiova, Alexandria au preturi si tarife mai mici decat restul operatorilor, preturi si tarife cu atat mai mici cu cat distributia apei se face integral gravitational (Brasov). Operatorii regionali sunt societati comerciale cu capital de stat. Au fost infiintati pentru operarea sistemelor de apa si canalizare si pentru a realiza investitii din profitul obtinut si alte surse atrase. Fiecare operator presteaza serviciile prin infrastructura care i-a fost data in administrare de unitatile administrativ-teritoriale, proprietarii de drept ai bunurilor. Se poate observa o relatie invers proportionala intre judetele care au investit si inca investesc bani publici in sistemele de alimentare cu apa/canal pentru extinderi si preturile actuale practicate de operatori. Cu cat un operator are nevoie de mai multe investitii pentru conformare, cu atat mai mare va fi pretul serviciului.

Din analiza preturilor si tarifelor tuturor operatorilor regionali se remarca in partea de sus, cu preturi si tarife peste medie, companiile care au semnat contractele de finantare pentru proiectele depuse prin POIM si au inceput implementarea strategiilor de tarifare, precum: Raja Constanta, Compania de Apa Turda, Compania de Apa Buzau, Acet Suceava, Apa Canal Ilfov, Apa Canal Galati si altii, dar si companii care nu au semnat contractele de finantare si implicit nu aplica strategiile de tarifare, dar care practica preturi/tarife apropiate de cele actuale ale CA Buzau, precum: Aquavas Vaslui, Compania de Apa Neamt, Ecoaqua Calarasi, Apa Prod Deva, dar si altele. Totodata, analizand cateva aspecte cheie din componenta unui operator regional, precum: numarul de localitati operate apa/canal, lungimile de retele apa/canal, numarul statiilor de tratate si epurare, numarul de locuitori deserviti si numarul de angajati se pot face analogii privind eventuala similaritate intre anumiti operatori regionali, precum: Apavil Ramnicu Valcea, Apa Serv Neamt si Compania de Apa Buzau. Nici unul din cei doi operatori nu au semnat proiecte pentru finantare nerambursabila, insa practica preturi si tarife mai mari decat cele practicate de Compania de Apa Buzau in ianuarie 2020. In concluzie, CA Buzau a semnat contractul de finantare pentru „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata din judetul Buzau, in perioada 2014-2020”, in valoare de aproximativ 292 milioane de euro. Investitiile sunt vitale pentru dezvoltarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare din aria de operare. Strategia tarifara constituie conditie de finantare a proiectelor de investitii pentru a asigura operatorilor sustenabilitate si capacitate de operare si intretinere a infrastructurii. Mai mult, ultima ajustare a preturilor si tarifelor a avut loc in anul 2015, timp in care costurile Companiei au fost influentate de evolutia economiei.

Nu ma indur sa inchei demersul meu fara sa impartasesc cu dumneavoastra, daca ati avut rabdare sa ajungeti la pagina aceasta, ceea ce mi-a spus Dragomir Vasii despre apa pe care el insusi o consuma. 

Mai notez doar rabdarea pe care Simona Savulescu, director general si Dragomir Vasii, director economic de la CA Buzau au avut-o in a desface firul in atat de multe parti musai de stiut de catre buzoienii platitori ai apei potabile pe care o consuma in propria locuinta. Interesant ar fi daca noi insine am intelege ca apa intr-adevar costa si nu am mai risipi-o dupa bunul plac! Abia atunci am avea voie sa spunem ca apa este scumpa!

Ajutor pentru buzoieni sa-si plateasca apa

In documentarea acestui subiect am discutat cu numerosi specialisti romani din domeniul apei, dar si cu primari din comune buzoiene care fac parte din Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara si au serviciul de apa gestionat de CA Buzau. Ba, am intrebat si primari care au ales sa-si administreze singuri acest domeniu si livreaza populatiei apa la 3,5 lei/mc sau peste 4 lei/mc, dar nu mai mult de 5 lei/mc. Acestia din urma spun ca inca reusesc sa faca fata acestui serviciu. Exista insa o cantitate mare de edili fara directie clara si pentru care apa potabila in locuinta satenilor nu este o prioritate, ci un fapt divres pe care il trateaza in gluma sau ironic ce, apa le trebuie lor?!

Am mers cu provocarea “ dvs. ce apa beti?” si la Constantin Toma, primarul orasului Buzau si iata ce a spus acesta.

La nivelul orasului Buzau, in luna ianuarie a acestui an a fost aprobata o hatarare de consiliu local pentru punerea in aplicare a prevederilor Legii nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apa si canalizare prin care se acorda ajutoare lunare persoanelor singure si familiilor care au media veniturilor nete lunare sub salariul minim garantat in plata, in limita unui consum de 75 l/persoana/zi. Mentionez ca acest aspect mi-a fost extreme de clar precizat si de catre specialistii bucuresteni in domeniu care au aratat ca inca din 2008 se practica acest lucru in diverse orase lae tarii si ca la Buzau a existat la un moment dat in aceeasi perioada un indemn neluat insa in seama de nimeni.

Inițiativa Primariei Buzau are rolul de a proteja categoriile de persoane cu acces limitat la resursele economice, concomitent cu ajustarea preturilor si tarifelor de catre Compania de Apa, reprezentand o recunoastere a necesitatii majorarii pentru implementarea investitiilor si o protectie a categoriilor devaforizate. In acest context legal, Primaria Buzau va putea finanta un consum mediu lunar de circa 6,75 mc, in conditiile in care consumul mediu actual pe gospodarie in municipiul Buzau este de 6 mc/luna. Tin cont si de faptul ca suntem in an electoral cu asteptari ca de fiecare data, insa il intreb pe edilul Constantin Toma daca in agenda sa de candidat in alegerile locale domeniul apei exista si sub ce forma.

Cutezanta

… Ii dau binete si ii intind un mar. Ai, mama ce bun e ca si asa nu mai aveam apa! Batrana a citit pe cer ca ar fi gata mijloc de zi si se retrage acasa sa bea apa rece din fantana la final de putere si ea. In camp nici picatura de apa! Scot din masina sticla mea cu apa plata. Se uita lung la ea si da sa ma refuze. Nu-i buna, mama, nu are gust! Ma duc sa arunc galeata in fantana mea pana o ajunge si la noi teava! Clar imi este ca si la noi, buzoienii, apa se va termina la un moment dat.

Preluarea informatiilor se face in limita prevazuta de lege!