I-am fi putut spune șarmantă, atractivă, agreabilă, fanstatică, dalbă, ispititoare… autentică, originală, eget-beget, în variantă muntenească, insolită, chiar, sau în fel și chip și tot ar fi fost preluată ideea în secunda doi. Este atracția autorităților publice de toate nivelurile, a oamenilor de afaceri care merg cu un pas înaintea asfaltării drumului județean și cer să cumpere câți mai mulți versanți din campioana Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului, a vedetelor care deja simt nișa și filmează pe coclaurile îmbietoare pentru că se tem că ar putea să coste într-o vreme sau alta, a asociațiilor ce rotesc sume încă nedeclarate muritorilor de rând, a companiilor care încă încearcă să îmbutelieze aer din rezervația de pin dintr-un sat anume, a micilor sau marilor politicieni care vor să apară în poze dedicați oamenilor de rând, a marilor alergători pe trasee montane care aici își află cele mai spectaculoase poteci …. nu mai continuăm!
Numai că ea aparține sătenilor minunați care trăiesc după rânduieli proprii și mai curând vechi de când lumea moșilor și care ne dau o lecție nu doar despre frumusețe umană, ci despre trăinicie!
Peste toate, esențial este un singur lucru – patria aceasta a ciobanului Bucur are o misiune pe care nu trebuie să o abandoneze după ce asfaltul are să treacă de Lopătăreasa, unde spun oamenii că stă să fie așternut, și anume – să rămână autentică! Adică, așa cum este ea – cu femei care bat putineiul, cu soacre trainice care au lojnit toamna aceasta mii de prune, cu fete tinere care îmbracă nu doar cu mândrie, ci dintr-ales ia cusută în motive doar în acest loc de găsit, cu bărbați care nu se simt jigniți dacă-s văzuți cu coasa-n spate sau mânând în blugi oile pe povârnișuri! Bisoca e răvășitoare, trainică, este a celor 3000 de locuitori care știu bine să nu se lase amăgiți, dar știu că se apropie și vremea lor.
Azi, Bisoca este comuna-surpriză a județului Buzău! Cum s-o fi făcând că este văzută valoarea celei mai întinse dintre comunele Buzăului abia după ce a fost așternut primul petec de asfalt e nicidecum greu de înțeles, ci mai degrabă hilar de văzut. Un șir întreg de instituții, dar mai ales binefăcători de mediu, oameni de afaceri bine intenționați și experți în port popular autentic și, în special, dezvoltatori în turism fix acum au prins drag de Bisoca lui Bucur năstrușnicul care a pornit cu turma spre Bucureștiul mare de azi, că, București avem și aici, lângă Bisoca, ia citiți AICI!
Nu știm noi câte răni are să poată suporta Bisoca în anii ce vin ori câte bucurii va trăi, dar știm cât de minunat ne-a primit din iunie 2018 și până în prezent. Atunci scriam despre AICI despre frumoasa de pe granița geoparcului, încă fără aripi ca în prezent, așa.
Drumul suspina, da sa se sufoce! Nu mai poate! Se rupe fasie cu fasie de la Sarulesti in sus! Marginile ii cad pe alocuri inspre dreapta, spre hau, e valuri-valuri… nici nu pot fi ocolite gropile caci, dai de valurile imense care au facut praguri de netrecut chiar! Parca ii simti suferinta. Nici gri nu mai este, da spre alb! L-au distrus camioanele cu zeci de tone de lemn, dar si alunecarile de teren pe care nimeni nu vrea sa le stapanaeasca! Pamantul nu ca se duce spre rapa, ci vine ca un valatuc de fan dinspre munte, dinspre stanga! Urc si stau cu ochii pe amar, nici masina nu mai poate. Opresc sa respir aer curat de munte. Ha! Surpriza! E umplut cu miros de benzina. Se aud drujbele cum lucreaza aproape. De, suntem pe al doilea drum al lemnului din judetul Buzau. Si nici nu trece mult si dau de o pancarta: Padure proprietate a statului. Nu aruncati gunoaie!
….
E impresionanta capitala alpina a judetului Buzau!
Iunie 2018. Încet-încet, DJ 204C Vintilă Vodă-Bisoca a devenit drumul păcatului, explicam mereu din cauza sudalmelor fără oprire, transformat extrem de lent în cel al șantierului din prezent la un pas de închidere, adică de finalizare. Este drumul rămășagului, dacă ținem cont că atunci, Bisoca uimea nu doar prin unitate, ci și datorită faptului că avea primul primar independent al județului Buzău modern – deci fără susținerea politică a vreunui partid – ales în unanimitate de electoratul locului. Independența a fost dată însă pentru ca Bisoca să aibă azi drum asfaltat de la un cap la altul. Rămășag fără precedent susținut continuu în fața autorităților județene și chiar naționale până când a fost deschis șantierul de refacere a unicului drum integral croit prin pădure. Croit, imediat după anii 1970 a fost chiar de către un fost lider comunist al țării care aici avea o pasiune el pentru a vâna la … sigur, dar citiți AICI povestea atât de impresionant spusă de Liliana Drăgulin, doamna care știe ce lățime are orice bandă de drum județean de oriunde din arealul Buzăului, când s-a modernizat sau cine a lucrat. Fantastic material de presă!
Și așa curge o povestire retrospectivă pe care o oprim și la John, scoțianul din Bisoca. Reportajul este tot din 2018, începuturi minunate cu frumoasa răvășită pe versanții ce se duc spre mia de metri altitudine locuită. Cea mai mare din județul Buzău! Ionuț Popa, John zis căci locuiește și azi în Scoția, a deschis cumva galeria oamenilor frumoși ai Bisocii. Spunem așa pentru că mai apoi am descoperit un tânăr din București care a adus bucată cu bucată o casă rădăuțeană aici. În timp a pus-o la punct chiar în satul reședință de comună și din vara acestui an a demarat ceea ce făcea pe străzile vechi și centrale ale Capitalei – activități culturale. El este unul dintre primii străini de loc care au iubit nespus Bisoca și s-au stabilit aici. Azi, zona forfotește de străini – profesori de matematică dinspre Slobozia sau București, jurnaliști din prima ligă a breslei din București, IT-ști, militari, bancheri și mulți despre care nu avem noi cum ști.
Știm clar că deja a pornit turismul care îi încurajează pe săteni să-și deschidă casa pentru străinul dornic să vadă cum se-adună oile-n stână, când iese prima țuică la cazan și când iese ha bună de prune grase sau cât de frumoasă este valea de sub Transbisoca, drumul ce stă falnic în fața satului Pleși, cel mai frumos sat poate de la întreaga Curbură a Carpaților! Eh, aici deja s-au aciuat mulți buzoieni dornici să lanseze cel puțin din gând primele pensiuni agroturistice. Despre Pleși scriem din septembrie 2019. Atunci nu prea știau mulți să-l arate cu degetul pe harta județului Buzău, azi e tărâm lipit de pieptul înflăcărat să dezvolte! Să dezvolte e scris, nu să strice!
Satul acesta, Pleși, este și al Elenei Neculai, ciobănița specială care a dat gust plăcintelor cu brânză de oaie și care a ridicat la rang de mare artă ciorba de foi cu lapte. O țară întreagă a citit prima filă din CARTEA CU GUST A BUZĂULUI, o aflați și dvs primind literă cu literă AICI? Și tot o întreagă țară, dar mai ales copiii satului aflați departe au reconstituit pe baza rețetei ei ciorba aceasta care te ridică din oboseală la vremea coasei și mai pui la pământ ca un pogon până se duce soarele peste muche!
Patria aceasta ținută departe de un drum neasfaltat vreodată a reușit să rămână autentică până în prezent. Acum, asfaltul urcă spre Bisoca în același pas alert cu care oamenii de afaceri ochesc zone bune pentru a pune umărul de fapt la conturarea stațiunii turistice pentru care au scris acte detaliate oamenii vremurilor depărtate deja. 1968 era. O stațiune la cheie despre a cărei povestire citiți AICI detalii, facem doar o unică precizare – așteptăm de la dumneavoastră un mesaj când puneți primul stâlp al temeliei care cuprindea în schițe chiar și o zonă pentru a ateriza cel puțin elicoptere.
Pfff!, să nu uităm! Plugul mare de la Bisoca rotește parcă până și în ureche și peste an. E și el unic pentru că e despre Cuza Vodă, iar ceata e de zeci de ani condusă de un temerar – Constantin Moise, secretarul de comună care are o ambiție – să ducă la UNESCO și brâul bisocean. Citiți AICI despre plugușor, AICI și AICI despre brâu.
Toate se pot izbândi dacă vin și oameni buni spre patria lui Bucur! Și vin. Vin nu doar în august, când în pădurea de pin de la Lacuri are loc Pe plaiuri bisocene. Vin din ce în ce mai mulți turiști, dar și buzoieni care își stabilesc reședința în Munții Buzăului pentru că aici găsesc un singur lucru Zestrea ca brand, iar Hora pe 300 este un fenomen de văzut și jucat doar aici, printre pinii minunați din Lacuri.
Zestrea comunei cu lipici din Munții Buzăului este natura variată. În februarie 2020, tocmai varietatea a pus la pământ aproape integral pădurea de pin din Lacuri. Climatologul ANM, Roxana Bojariu a explicat AICI acest fenomen de piemont de la Bisoca. De fapt, voluntarii Asociației Ținutul Buzăului, cei care coordonează științific Geoparcul Ținutul Buzăului, Bisoca fiind graniță a acestui areal de 18 comune, apreciază diferite bogății de valorificat turistic în comună, dar puteți afla din acest REPORTAJ.
Ca să înveți să iubești Bisoca trebuie musai să ajungi în fiecare sat în parte, să știi ce înseamnă viața pe vechi, pentru că așa primesc tain animalele din ograda bisoceanului, pe vechi, și să dai gir unor mărci încă neînregistrate precum brânza celebră făurită sus, tot la Pleși de familia Elenei Neculai, dar și de alți ciobani sau țuica de prune, prune adunate cu veselie, vă aduceți aminte de acest REPORTAJ, da?
Și vă mai trebuie ceva – timp să strângeți la piept PACEA din comuna aceasta cu peste 250 de kilometri de drumuri numai sătești și comunale. Și air dăm de pârdalnicul drum județean despre a cărui evoluție vă tot ținem la curent din 2019 și până în prezent. Pardon, acum e mândrie pentru oricine se visează conducător de oști, însă așa, din senin e greu să devii credibil. Bisoca a fost redută puternică vreme de zeci de ani, se lasă greu cucerită.
În toți anii în care am promovat varietatea naturii bisocene, primejdii precum urșii și lupii aflați în număr mare în acest areal sau chiar lincșii (râs), ex-ministrul Tanczos Barna știe bine unde e Bisoca!, dar mai ales numărul mare de reportaje despre drumul păcatului, azi drumul județean gata de finalizare a modernizării și care va deschide minunea turistică de sus, din patria lui Bucur, totul duce spre o bucurie a misiunii jurnalistice! Au fost articole exclusive, exemplu Troiene de trei metri sau A început asfaltarea spre Bisoca!, unele informații ajungând la dumneavoastră înainte de a fi gestionate de către autorități, reportaje care au chemat la admirație o sumă neștiută de cineva de oaspeți pe plaiuri bisocene, dar și informații care au dus la mișcarea pieței imobiliare de aici! Bisoca, noi îți mulțumim!
În tot acest timp, o declarație a actualului primar Florin Stemate a fost cumva fir al dezvoltării dusă până în prezent și care este extrem de veridică acum! Avangardism.
