ARGUMENT.  Peste opt ani, doar opt ani, la nivel mondial va exista un deficit de apă de 40% față de nevoia estimată la acel moment, apa neavând aceeași valoare în fiecare țară în parte. (studiu UNESCO)

Indiferent ce studii despre apă citim, valoarea acesteia depinde de o multitudine de parametri, iar fundamentali sunt locul unde aceasta se găsește, abundența ei și mai ales cât de rațional va trebui ea utilizată.

Argumentăm mai departe cu situația de aici, din județul Buzău. Lângă noi, orășenii cu mofturi variate, există oameni pentru care apa este mai prețioasă aproape decât orice și este drămuită efectiv cu CANA. Cele șase secunde de sunet prezintă mai sus un locuitor din Bărăgan. Omul cară de două ori pe zi bidoane de câte cinci litri cu apă dintr-o fântână cu apă și ea bogată în nitriți și nitrați, de, face parte din același areal, însă oamenii o consideră mai bună.

Bărăganul are suferința aceasta de minim 33 de ani, de când se pune preț pe analizele efectuate apei potabile. Numai că de la Săhăteni, trecând prin Ulmeni, Mihăilești și Movila Banului cu punct final Amaru, dar și urcând de la Săhăteni spre Năeni și Breaza, apa nu este deloc ori suficientă, vedeți situația de la Breaza, ori este atât de bolnavă încât nu poate fi nicidecum tratată de către specialiștii în domeniu. Despre povestea aceasta, vă rog să reveniți pe reportajele de AICI și AICI prezentate de www.buzaulinreportaje.ro . Pe scurt, pentru ca toată durerea aceasta provocată pentru aproape 17.000 de buzoieni nevoiți să bea fie apă rea, fie să-și cumpere zilnic sticle cu apă plată din magazin, specialiștii Companiei de Apă Buzău au gândit cel mai important proiect poate chiar din istoria acestei instituții – o magistrală de apă ce pleacă din punctul Lipia, comuna Merei, și ajunge în comuna Amaru, unde este cea mai infestată apă din județul Buzău. Un cost uriaș – 27 de milioane de lei la momentul întocmirii proiectului și 52 de kilometri de țeavă de transport a apei care deja străpunge zona de dealuri cu pas alert spre câmpia Bărăganului.

Tocmai pentru că este vorba despre un megaproiect ce rezolvă o problemă existențială pentru mii de oameni – locuitorii vor avea apă potabilă –  la masa discuțiilor, în mai multe rânduri s-au așezat specialiștii Companiei de Apă Buzău, cei șapte primari din comunele beneficiare notate mai sus, dar și specialiști ai Consiliului Județean. Fiecare rundă de discuții s-a soldat doar cu un nou termen de dezbatere. Determinant pentru ca apeductul Lipia-Amaru să rămână un proiect întocmit, asumat, finanțat și derulat exclusiv de singurul operator regional din județul Buzău, cel din domeniul apei, Compania de Apă Buzău.

APEDUCTUL, CIFRE ȘI DATE, LA ZI

Concret se numește Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Buzău cu accent clar pe zona de sud-vest a teritoriului, zonă cunoscută ca având apa ce nu se încadrează în parametrii de calitate ceruți de Directiva Uniunii Europene nr. 98/83EC și de Legea calității apei nr. 458/2002. Autorizația de construire pentru apeductul CA Buzău a fost obținută în martie 2021. Proiectul are cinci etape de implementare, se arată în prezentarea CAB.

Etapa 1 vizează comunitățile Săhăteni, Ulmeni și Amaru, zone populate de 7.235 de oameni.

Etapa 2 presupune posibilitatea de extindere către  Breaza, Năeni, Movila Banului și Mihăilești, adică alte 9.529 de locuitori ce au nevoie de apă potabilă.

Etapa 3 presupune înființarea gospodăriei de apă la Vintileanca.

Etapa 4 merge către Amaru cu înființarea gospodăriei de apă.

Etapa 5 înseamnă înființarea gospodăriei de apă de la Clondiru.

Cost apeduct Lipia-Amaru 27.619.000 lei.

Pentru o primă rundă de informații mergem la Simona Săvulescu, director al Companiei de Apă Buzău, inițiator și coordonator al proiectului apeductului ce trece pe sub dealurile Istriței spre Bărăgan. Vorbim despre un proiect care deja are desfășurare în teren, așadar interesant este să vedem care este situația la zi.

Apeduct într-un județ coordonat regional de operatorul de apă care are cele mai multe stații de tratare a apei din România. Ce înseamnă acest aspect ne spune tot directorul general al CA Buzău.

Județul Timiș are 8.697 de kmp, Buzăul 6.103 kmp. Timișul – 759.000 de locuitori, iar Buzăul – 432.000 de locuitori.

Astfel, arată Simona Săvulescu, director general al CA Buzău, costul real al apei în cele 33 de localități în care această companie operează, în mod transparent sunt total diferite față de ceea ce cunoaștem și plătim noi pentru fiecare metru cub consumat.

Dați atenție acestui paragraf, dar mai ales părții audio!

COST REAL DE PRODUCȚIE A APEI POTABILE. Viperești – 22,21 de lei/mc de apă potabilă produsă, Topliceni – 14,15 lei/mc, Sărulești 13,87 lei/mc,  Valea Salciei – 13,01 lei/mc, Vintilă Vodaă – 12,33 lei/mc, Beceni – 11,99 lei/mc, Chiojdu – 11,79 lei/mc sau Cernătești  9,45 lei/mc.

O analiză a costului de furnizare a m3 de apă, respectiv canalizare, spune directorul CA, Simona Săvulescu, am constatat că: din 33 UAT-uri unde se furnizează apa, 31 au înregistrat un cost al m3 de apă peste prețul unitar practicat în toate cele 33 de UAT uri unde operează CAB, iar la canal, din 12 UAT-uri, în 10 costul realizat a fost mai mare decât tariful unic practicat. Sunt localități unde un m3 de apă a costat în 2021 și de patru ori mai mult decât prețul încasat de CAB.

Mai departe în reportaj veți auzi și opiniile a doi dintre primarii din comunele beneficiare ale megaproiectului apeductului care spun clar – serviciul de apă în regia proprie a comunei este efectiv o piatră de moară de gâtul administrației publice locale!

Pentru a vă oglindi așadar ce valoare are apeductul Lipia-Amaru haideți să luăm la pas, cu harta în față, fiecare comună beneficiară.

ULMENI – SERVICIUL DE APĂ ÎN REGIE PROPRIE E PIATRĂ DE MOARĂ

Vechea comună Dara, azi Ulmeni, se află la 16 kilometri distanță față de municipiul reședință de județ, Buzău. 3.200 de locuitori are zona și sate cu denumiri ce denotă însăși caracteristica de bază a apei de băut – sărată sau cu nisip, spune oficialul comunei, Valeriu Armeanu. Aici, apeductul ce va fi înființat de Compania de Apă Buzău va deservi Clondiru, Sărata și Băltăreți. Țeava a fost deja îngropată pe acest tronson, arată primarul Valeriu Armeanu.

Scopul interviului solicitat lui Valeriu Armeanu este de a reliefa care este importanța apeductului pentru comuna pe care el o conduce din 2004. Auzim imediat de la primarul Ulmeniului!

De la primarul Ulmeniului, comună care se identifică la prima vedere mai ales cu multitudinea de vânzători de pomi, dar și de ouă provenite de la găini de rasă sau de la struți, are nevoie de apă în trei dintre cele cinci sate componente.

Subtitlul de reportaj spune clar unde duce relatarea primarului comunei Ulmeni care este sincer și spune că potrivit bugetelor din ultimii ani niciodată nu și-ar mai permite comunitatea să dețină un serviciu propriu de furnizare a apei potabile și de coordonare a canalizării. Primarul comunei Ulmeni nu este singurul din grupul celor șapte edili interesați ca megaproiectul magistralei de apă să devină funcțional și care recunoaște acest aspect. Interesant este modul de a spune!

Tocmai de aceea, continuă Valeriu Armeanu, un proiect de importanța apeductului niciodată nu ar putea fi pus în practică de către o administrație.

Folosind o pildă desprinsă din legenda prepeliței, primarul din Ulmeni cred că surprinde cel mai bine realitatea din județul Buzău și din România toată vizavi de proiectele mari care ar scoate din anonimat orice comunitate.

OPINIA OPERATORULUI DE APĂ

Opinia este exprimată desigur de către directorul general al CAB, Simona Săvulescu, interlocutor care va fi prezent și în cazul altor comunități de pe traseul apeductului. Această opinie are legătură clară cu secțiunea în care vă prezentîm costurile reale de producție a apei potabile pentru comunitățile în care operează regional CAB.

SĂHĂTENI – ALTĂ COMUNĂ ÎN CARE OAMENII BEAU APĂ PLATĂ

Altă comună situată pe flancul de sud-vest al județului Buzău este Săhăteni, zonă ce are la șapte km Mizilul și la 26 Buzăul. Alexandru Marius o conduce din calitatea de primar din 2020.

Răspunsul la cea mai importantă întrebare – cea referitoare la posibilitatea de a avea un aport concret la construirea apeductului – este negativ. Aflăm însă de la primarul Marius Alexandru că și populația de 2.933 de locuitori, în număr mare, cumpără tot apă plată pentru a bea apă de bună calitate.

Închidem scurt: Săhăteni are norocul să facă parte din prima etapă de construire a apeductului, locuitorii din cele trei sate Săhăteni, Vintileanca acarului Păun, de, aici se întâmpla pe 4 iulie 1923 teribilul accident feroviar, și Găgeni vor trăi bucuria de a avea apă potabilă la chiuveta din casă!

BREAZA – comuna care nu are apă, dar ai cărei consilieri nici nu vor să aibă decât în regia serviciului propriu

Breaza este asociată cu școlile de viță-de-vie din jurul bisericii din sat, cu cramele alese și cu migdalii ce înfloresc uneori, rar ce-i drept, și în februarie. Semn al expoziției solare pe care o are pe Dealurile Istriței. 2.913 locuitori are Breaza Buzăului. Mulți, chiar mulți dintre ei ne-au scris în perioada recentă că vara rămân fără apă în mod absolut, oricum aceasta fiind furnizată cu program. Serviciul de apă de la nivelul comunei este în grija primăriei, însă Adrian Drugă, celebrul primar recunoscut pentru tenacitatea cu care face lucrurile să meargă, este singura voce din consiliul local ce susține predarea acestui serviciu către operatorul regional, Compania de Apă care acum, prin acest megaproiect duce o parte suplimentară din apeduct către zona viilor regale, către Breaza. Numai că nu este chiar atât de simplu.

După câteva secunde de discuție, Adrian Drugă devine concis și spune răspicat – ne vom uita la apeduct și nu vom avea apă de băut!

Totul, în contextul în care a supus atenției consilierilor locali problematica predării serviciului de apă către CAB și de fiecare dată a primit răspuns negativ.

Nenorocire, așa îi spune primarul Drugă coordonării de către administrația locală pe care o conduce a serviciului comunal de apă pentru care pregătește lacătul Acesta argumentează.

Desigur, haosul de la acest capitol este valabil și în cazul salubrizării și dacă analizăm cam la fel este și în ceea ce privește asistența socială din mediul rural, desi se spune că la sat oamenii se cunosc unii pe alții. Oamenii, nu și cei care au de stabilit o politică realmente coerentă privind aceste servicii sau când vine vorba despre stat de vorbă cu localnicii aflați în nevoie. Tocmai de aceea, arată și primarul din Breaza, în ultimii trei ani a alocat nu mai puțin de cinci miliarde de lei vechi acestui serviciu de apă care are în patrimoniu 53 de km de rețele de apă potabilă ce ajung la 1.600 de gospodării.

Aceasta este doar opinia primarului din comuna Breaza care este conștient, așa cum a și spus, că apeductul este luminița nemaipomenită ce s-a întrezărit urcând spre dealurile din arealul său, dar la care vor sta și se vor uita. Totuși, Adrian Drugă face un apel rar auzit!

Aici aș scrie argumentul articolului în sine extras din studiul UNESCO din 2021, și care arată că resursa de apă potabilă este din ce în ce mai scăzută și că vom ajunge să ne batem pe lichidul ce ne ține în viață, desi în județul Buzău, chiar în perioada modernă s-a mai întâmplat și în zona Poienile, dar și la Scorțoasa ori pe Valea Râmnicului. Restul este doar conștientizare.

OPINIA OPERATORULUI DE APĂ

Revenim la directorul general al CAB, Simona Săvulescu pentru a opina și despre situația din Breaza asemănată de reporter cu ceea ce se întâmpla un an în urmă la Calvini, însă privind aplicarea finanțării POIM. Articolele le puteți citi AICI, AICI și AICI.

În prezent discutăm strict despre faptul că la Breaza consilierii se opun sansei rezolvării problemei ce va deveni și mai acută pe fondul secetei și avertizărilor naționale și mondiale privind consumarea resursei de apă. Șansa este apeductul ce merge suplimentar și spre Breaza, spun la unison specialiștii. Ascultăm opinia directorului CAB.

NĂENI, COMUNA CARE AȘTEAPTĂ CU BRAȚELE DESCHISE APEDUCTUL

Rămânem tot pe linia dealurilor de la Istrița pentru că același apeduct ajunge în mod suplimentar și către Năeni, patria pietrei albe cu scoici și pești fosilizați. Petre Petrini Burducea conduce Năeniul prezentului care vrea apă potabilă din apeduct pentru satul cramelor cu vin roșu mai ales, spun de Fințești, desigur.

L-am întrebat, desigur și pe primarul Burducea de la Năeni în condițiile în care va fi rezolvată una dintre marile probleme ale comunei există și deschidere de a susține financiar proportional construirea apeductului? Iată răspunsul!

Închiderea este scurtă ca și discuția cu primarul din Năeni. Județul Buzău însuși are nevoie de o infrastructură consolidată privind furnizarea apei potabile.

APEDUCTUL E LA 3 KM DE MOVILA BANULUI

Coborâm spre Bărăgan. Movila Banului iese în întâmpinare cu case frumoase pe linia centrală a comunei, însă aprigul vânt răvășește rapid puțina bucurie. Apare Bărăganul printre liniile de case, iar Dorin Romică Moise, primarul Movilei, surprinde din start.

Trei km. Și o bucurie mare. Atât de mare încât primarul Moise spune clar că vine în întâmpinarea specialiștilor Companiei de Apă Buzău cu efectuarea în regie proprie a comunei a șanțului pentru îngropat țeava de transport a apei. Prima propunere concretă!

Dar de ce așa? Pentru că Movila Banului depinde total de apeductul CAB, spune primarul Moise. Apa de aici este extrem de infestată. Are moniu, fier și celebrii nitriți, în principal, continuă primarul.

Trei sate cu 2.726 de locuitori are comuna aceasta ce depinde total, după cum spune edilul Romică Moise care adaugă clar unde nu este deloc apă potabilă.

Movila Banului și o istorie frumoasă, iar acum o propunere concretă astfel încât lucrările din șantierul apeductului Lipia-Amaru, un total de 52 de km, să înainteze mai rapid.

OPINIA OPERATORULUI DE APĂ

Nu putem să trecem peste prima și singura propunere de ajutor vizavi de executarea acestui apeduct ce duce efectiv la păstrarea vieții? Revenim la directorul general al CAB, Simona Săvulescu și aflăm așa!

Mihăilești –  o singură fântână de urgență

DN 2E85 în fuga sa continuă ne arată acum Mihăileștiul bălților de pește și a recoltelor de cereale și pepeni mereu bune. Comuna condusă acum de Dorinel Petre are și ea grave probleme privind apa potabilă – o singură fântână este la dispoziția celor 2.084 de locuitori cu apă ceva mai bună, spune chiar primarul.

Primarul Petre nu știe clar etapa în care se află șantierul apeductului, însă recunoaște că apa bogată mai ales în fier din prezent trebuie înlocuită cu aceea ce va fi adusă pe apeduct.

Aici, la Movila Banului, Mihăilești și Amaru sunt cele mai rele dintre analizele de specialitate ce reliefează importanța apeductului ce va transporta apă tocmai de la Lipia! Mihăileștenii au nevoie de apă bună, căci Câmpia Română nu mai îndură anii de chin din agricultură și-și varsă năduful iată, în apa de băut!

Amaru – cap compas

Din Amaru aș scrie cu mare abnegație din nou, însă păstrez după două reportaje din teren o unică imagine – un localnic și-a încărcat bidoanele cu apă mai bună din fântâna lui Moș Cană, situată la ieșirea din sat spre Boldești-Scăieni, de Prahova, însă i se rupe sacoșa din plastic. De supărare, în loc de sudalme, omului îi scapă o lacrimă.

Constantin Croitoru, primarul amărean se păstrează pe poziție și spune că dacă i se va cere să contribuie financiar din bugetul local la construirea apeductului care va adduce în sfârșit apa în Bărăganul lor o va face fără șovăială.

Până la gospodăria de apă din Amaru mai sunt 10 km de parcurs cu șantierul apeductului ce va salva în total aproape 17.000 de locuitori.

În cele două articole precedente scrise în www.buzaulinreportaje.ro am precizzat că se punea și problema unui suport financiar din partea entității numărul unu pe linie administrativă a județului Buzău, în speță Consiliul Județean.

Fiecare dintre primarii intervievați și ale căror comunități sunt beneficiare ale megaproiectului unic a precizat pe de o parte că este prioritatea numărul 1 această aducțiune de apă, iar pe de altă parte s-au arătat și nerăbdători ca o povară ce trenează de zeci de ani să le fie rezolvată mai repede. Tocmai pentru că trebuie mers mai departe, spunea anterior directorul general al CA Buzău, Simona Săvulescu întreaga investiție va fi susținută de această companie, desi era ideal un suport financiar din partea CJ, spre exemplu, dar și al fiecărei primării. Iată răspunsul președintelui Petre Emanoil Neagu.

APLOMB

Vântul nu spulberă doar resturi din plastic și buruieni întâlnite în calea sa prin partea aceasta de Bărăgan, ridică spre cer și năzuințe, arată sărăcia și neputința. Pe Valea Buzăului sau pe cea spre Chiojdu vezi des bălți pe drum rezultate din consum iresponsabil al apei potabile ce curge din cișmelele stradale. Aici, apa e un lux! Pentru că nu este potabilă. Are în ea elemente chimice nepermise pentru păstrarea sănătății omului.

Tocmai de aceea, țeava aceasta – magistrala de apă- ce aduce pe sub dealuri, drumuri comunale, județene și naționale și străpunge în final Câmpia Română într-un curaj de miliarde de lei vechi este minunea spusă și de muncitorii din șantier.

Vă dați seama că la Movila Banului, Mihăilești și Amaru despre apă bună de băut nu s-a vorbit niciodată în perioada modernă de după 1989? Apeductul va intra în istorie ca fiind una dintre cele mai mari și grandioase investiții derulate de Compania de Apă Buzău pentru buzoieni.

Articolul precedent(P) PSD – apel umanitar pentru Ucraina
Articolul următor50 km/h pe Șoseaua Nordului din Buzău!