Este vorba despre “fântânile arteziene”, dar cu noroi vulcanic, de la Beciu, comuna Scorțoasa care au devenit din iulie 2021 cea mai nouă rezervație naturală protejată de interes local a județului Buzău. Concret, noua rezervație se numește Fierbătorile de la Beciu.

Este, în același timp rezervația în care Balaurul chiar există!

Aria protejată de interes local a fost desemnată în cadrul proiectului „Reducerea amprentei de carbon și creșterea impactului economic al turismului în zona vulcanilor noroioși” și este sponsorizat de OMV Petrom. Inițiativa le aparține specialiștilor Asocției Ținutul Buzăului care au lucrat în parteneriat cu Asociația #better, dar și cu boardul Primăriei Scorțoasa care s-a dovedit extrem de activ pentru demersul turistic de mare importanță, aici aș pune și o notă vizavi de Vasile Săcuiu, primarul din areal care, potrivit colaborării, vedem clar că pariază evident pe turism și pe dezvoltarea sustenabilă în acest mod a localității. De asemenea, acest demers a fost susținut de Consiliului Județean Buzău.

GEOSIT DE CARE ȘTIE ȘI UNESCO

Situl de la Beciu este un ansamblu de vulcani noroioși ce prezintă importanță științifică, educațională și estetică, se arată în documentele oficiale întocmite în acest sens, iar Geoparcul Ținutul Buzăului l-a recunoscut ca fiind geosit și poate fi la fel de atractiv precum Pâclele Mari și Pâclele Mici.

Foarte important pentru comunitatea Scorțoasa și implicit pentru județul Buzău este faptul că a fost introdus și în lista cu geosituri transmisă către UNESCO și către Uniunea Internațională a Știintelor Geologice.

Fierbătorile de la Beciu se află la 1.200 de metri distanță față de satul Beciu și se prezintă sub forma unui platou a cărui înălțime variază între 310 și 330 de metri. Lățimea geositului variază și ea între 60 și 150 de m, iar lungimea merge spre 260 m, dintre care circa 100 de m este efectiv platoul cu fierbători active. Întregul geosit este însă structurat pe trei segmente astfel – circa 5.620 de mp ce aparțin platoului emblematic cu fierbători care va fi zonă de conservare strictă, apoi segmentul inactiv al platoului, circa 19.200 de mp, ce va fi zonă de management activ și segmentul ultim, cei 25.700 de mp de pe latura vestică a geositului ce asigură accesul vizitatorilor.

Accesul către noua arie protejată de la Beciu se poate face până la ieșirea din satul Beciu sau până la 400 de metri distanță față de geosit, pe partea lui sudică, mai apoi pe o potecă până la fierbători, totul prin comuna Scoțoasa. Noi am folosit însă Valea Slănicului și mai apoi drumul spre Arbănași și Scorțoasa.

BALAURUL EXISTĂ. LA FEL ȘI LEGENDELE DE LA FIERBĂTORI

Mai departe aș lăsa ca informațiile muncite de către specialiștii Asociației Ținutul Buzăului să aducă aportul necesar de informație tehnică. Structurile geologice de tip anticlinal sunt asociate cu deformări ale rocilor pe adâncimi de kilometri, și cu dezvoltare de falii. În acest caz, deformările tectonice au fost însoțite de deformări produse de fenomenul de diapirism al depozitelor de sare, care se ridică către suprafață prin izostazie. Astfel, la o adâncime de circa 3 km, faliile și domurile de sare au creat capcane de petrol și gaze. De aici, gazele naturale scapă de-a lungul faliilor și circulă către suprafață, infiltrându-se în pânzele acvifere. Prin procese de decompresie și creștere în volum a bulelor de gaz, dar și datorită diferențelor de vâscozitate dintre gaz și apă, se produc amestecuri turbulente, gazele antrenând apa și eliberând suficientă energie pentru a crea o coloană care accelerează către suprafață. Amestecul de gaz și apă spală depozitele argiloase, generând noroaiele sărate care erup la suprafață.

Noroaiele sunt bogate în petrol și sare, și erupțiile sunt mereu reci. Erupțiile vulcanilor noroioși din Scorțoasa se corelează cu activitatea seismică din Vrancea. În timpul cutremurelor majore au fost înregistrare erupții masive, de peste 5.000 de tone de noroi și fântâni de noroi care au erupt continuu timp de circa 24 de ore.
Fierbătorile de la Beciu au un caracter distinct în comparație cu Pâclele Mari și Pâclele Mici. Pâclele Mari reprezintă de fapt un singur vulcan-scut cu un con principal și mai multe conuri parazite, fiind cel mai înalt vulcan noroios din Europa. Erupe în special efuziv, generând curgeri de noroi. Pâclele Mici sunt un câmp cu mai mulți vulcani noroioși care formează în general conuri „stratovulcanice” de până la 5 m înălțime. Acesta este cel mai extins câmp cu vulcani noroioși din Europa. Fierbătorile de la Beciu nu formează conuri, ci structure asemănătoare calderelor vulcanice, cu lacuri de noroi formate în depresiuni de colaps care pot avea și câțiva m diametru. Acest sit este cel mai activ din zonă, generând cele mai multe erupții, de regulă de tip exploziv. Erupțiile Fierbătorilor de la Beciu generează fântâni de noroi (tip Hawaiian) și explozii la scara mică (inofensive), asemănătoare cu cele ale vulcanului Stromboli. În zonă sunt circa 45 de venturi active, cu cea mai mare densitate de centre de emisie și cele mai mari rate de emisii de metan și carbon din zonă. Zona Beciu este de asemenea situl unora dintre cele mai vechi exploatări de petrol din România și Europa, datând din mijlocul secolului 19. Unele dintre primele investigații petroliere din Europa au avut loc aici, în 1867, fiind conduse de H. Coquand.

De asemenea, în urma campaniilor noastre de teren în zonă, am identificat în acest areal o specie critic periclitată de șarpe neveninos, numit tradițional Balaur (Elaphe sauromates), care poate depăși 2 m lungime. Este o specie protejată la nivel internațional și cea mai mare specie de șarpe din România.

Tocmai de aceea, oamenii de pe Valea Slănicului și peste deal spre Scorțoasa vorbesc încă despre legenda lui Arbănaș – flăcăul curajos care a înfrânt balaurul cu șapte capete ce ardea totul în aceste sate. Din lupta cu Arbănaș, balaurul a scăpat cu un cap neretezat și s-a ascuns sub pământ, oamenii zicând că noroiul ce bolborosește la suprafață este chiar tânguiala acestui balaur.

Dăinuie pe dealurile vulcanilor și legenda căpcăunilor ascunși în adâncuri și care folosesc noroaiele drept capcane pentru vitele sătenilor ce vin la păscut.

FĂRĂ ATV-URI ÎN REZERVAȚIE

Vorbim deja despre o rezervație naturală cu hotărâre de consiliu local aprobată, în cauză fiind CL Scorțoasa.

Totul în coordonarea științifică mai ales a tinerilor specialiști din Asociația Ținutul Buzăului care pun în atenție publică din start ca arealul protejat să fie delimitat  și blocat ccesul ATV-urilor în zona fierbătorilor de la Beciu. Ceea ce în prezent încă se mai întâmplă, dovadă reală sunt fotografiile făcute de echipa www.buzaulinreportaje.ro chiar în rezervație. Pentru a vizita zona de acum protejată noi am folosit DJ 203K Mărăcineni – Lopătari până la Beceni și mai apoi stânga spre Arbănași până pe culmile fierbărilor.

L-am întrebat pe Răzvan Gabriel Popa, coordonatorul ATB în mod clar opinia despre noua rezervație natural a județului Buzău situate în comuna Scorțoasa la 1200 de metri distanță de satul Beciu.

Iată opinia acestuia: ”Văd trei motive principale pentru a proteja vulcanii noroiosi de la Beciu. În primul rând sunt parte a patrimoniului geologic al Ținutului Buzălui și sunt foarte diferiți de Pâclele Mari și Mici, pentru că nu formează conuri, ci fierbători, și pentru că din punct de vedere al erupțiilor sunt pe departe cei mai activi. Dacă vrem să vedem erupții spectaculoase, fântâni arteziene de noroi și așa mai departe, venim la Beciu.

Al doilea motiv este faptul că în acest moment sunt deteriorați de activitate iresponsabilă, cum sunt cursele cu ATV-uri în jurul lor, iar prin statutul de arie protejată vom putea interveni cu lucrări ușoare de infrastructură ca să oprim astfel de activități: cum este un simplu gard din lemn care să blocheze accesul cu orice în afară de picior. Al treilea motiv, care este extrem de important, este că prin statutul de “arie protejată de interes local”, Fierbătorile de la Beciu devin resursă economică pentru comunitatea locală. În acest moment, comuna Scorțoasa nu câștigă nimic de pe urma Pâclelor Mari și Mici, deși sunt printre cele mai vizitate obiective din România. De ce? Pentru că sunt arii protejate de rang național și toți banii taxati din bilete se duc într-un cont centralizat, nu în bugetul comunei. “Aria protejată de interes local”, tipul de arie pe care noi îl desemnăm împreună cu UAT-urile, rămâne în custodia primăriei care are posibilitatea de a taxa bilete de acces”, a precizat pentru www.buzaulinreportaje.ro Răzvan Gabriel Popa.

Reținem așadar că autoritățile specializate în promovarea valorilor naturale din Geoparcul Ținuitul Buzăului potențează astfel de locuri fantastice ce aparțin și rămân ale buzoienilor spre a le împărtăși frumusețea cu călătorul care trebuie doar să se bucure, nu să strice sau să lase urme nedorite pe unde trece în drumul spre cunoașterea frumoasei patria de la Curbura Carpaților numită județul Buzău!

Articolul precedent(P) PNL, Avrămescu:”Votăm pentru România Liberală!”
Articolul următorCând se redeschide traficul rutier pe podețul de la Mangă?

4 COMENTARII

  1. Frumoasa tara avem, frumoasa zona avem.Este mare pacat ca nu stim sa ne promovam,nu stim sa tragem turisti, sa putem profita din ceea ce am primit de la bunul Dumnezeu pentru a avea un trai mai bun si pentru a nu ne mai pleca copiii din tara

    • Despre asta este vorba in aceasta initiativa. Dezvoltam si promovam zona, creand si gestionand o noua resursa pentru comunitati.

  2. Ce obstacole sunt pentru promovarea în continuare? Marii investitori nu se arată cu una cu două, prețul terenurilor a crescut dar e necesară o delimitare și instituirea unor norme clare facorabile cetățenilor care, în cea mai mare parte, au abandonat frumoasa activitate agricolă cu vii, livezi, etc.
    ATENȚIE, COMPARAȚIA CU VULCANUL STROMBOLI NU ESTE ADECVATĂ DIN PUNCT DE VEDERE ȘTIIȚIFIC.

    • Buna ziua. Comparatia este foarte, foarte pertinenta din punct de vedere stiintific. Echipa Tinutul Buzaului are geolog care este vulcanolog profesionist, si lucreaza de ani de zile la Universitatea Politehnica din Zurich (ETH), Elvetia. Stilul de eruptie al vulcanilor, indiferent daca sunt vulcani adevarati (care erup magme) sau vulcani noroiosi, tine de modul in care gazele se manifesta in conduit – adica in drumul pe care amestecul de „topitura-cristale-gaze” sau in cazul nostru „noroi-gaze” il parcurge de la sursa, catre suprafata. Procesele care au loc in conduit sunt foarte asemanatoare intre cele doua tipuri de vulcani. Daca gazele formeaza ceea ce in Engleza se numeste „slug”, adica prin decompresie, coalescenta si difuzie, bula de gaz ajunge sa aiba diametrul conduitului, coloana de topitura devina fragmentata de zone dominate de gaz. Acest tip specific de fragmentare genereaza eruptiile Stromboliene. Exact acelasi lucru se intampla si in cazul vulcanilor noroiosi, generand eruptii de noroi in stil strombolian.

Comments are closed.