Încă nu s-au sedimentat opiniile și recomandările, nici scrisă frumos nu este lista cu atuurile identificate de către cei doi delegați UNESCO în Geoparcul Ținutul Buzăului între 16 și 19 septembrie 2021, la momentul evaluării, iar de odihnă suficientă pentru echipa complexă care i-a însoțit pe teren nu poate fi vorba încă. Mai mult, autoritățile județene gândesc, cum este și firesc, pozitiv și merg până peste patru ani când se speră la reevaluare a geoparcului. Sunt opt luni și jumătate de așteptare a deciziei formulată pe baza dosarului de aplicare din decembrie 2020, dar mai ales pe baza a ceea ce au văzut în zonele turistice ale geoparcului, în perioada menționată cei doi delegați. Județul Buzău ar putea avea totuși singurul geoparc din sud-estul României și al doilea din România.

Așadar, cele 18 comune cu peste 43.000 de locuitori trăiesc după vizita efectiv acasă la câteva dintre ele o realitate – fac parte dintr-o galerie cu potențial internațional ce începe deja și să fie vizibilă și să fie atractivă pentru turiști. Se poate, dacă se vrea! Sau se poate unde se vrea o să aflăm în final. Întâi punctăm cu sumarul prezentat de către Răzvan Gabriel Popa, managerul Asociației Ținutul Buzăului și coordonator al GTB, sumar pe care l-am aflat în ultima zi de evaluare, la Casa cu Tei, în Monteoru.

Nu știu dacă am fi mulți dintre noi care ne-am asuma pe loc un efort susținut de a explica științific un ținut atât de vast, dacă am mai și învăța mai bine chiar decât oamenii locului fiecare zonă în parte așa cum a reușit vulcanologul Răzvan gabriel Popa să facă în anii de pregătire pentru evaluare și în cele patru zile de maximă concentrare aici, la noi, în județul Buzău.

Înțelegem așadar că nu doar natura – patrimoniul cel mai darnic din geoparc – a fost evaluată, ci delegații UNESCO Ilias Valiakos și Margaretha Roelfs, au marșat pe identificarea oamenilor din comunitate care se implică, au luat act de susținerea antreprenorilor locali și au întrebat despre dezvoltarea sustenabilă din Ținut. O sumă imensă de realizări pe care ar trebui noi, presa să le trecem în revistă astfel încât să se înțeleagă foarte clar că se poate, că este pentru locuitorii comunelor în care deja există implicare și că toate la un loc vor atrage turiști pentru că de ieri, Buzăul a devenit mai vizibil la nivel internațional chiar. Luăm așadar act de lista de recomandări pe care Margaretha Roelfs o spune în limba engleză.

Cred că acest geoparc are un potenția nemaipomenit. Echipa geoparcului a făcut primul pas alături de antreprenori și cu oamenii locului, iar următorul pas pe care eu cred că trebuiie să îl facă este o infrastructură mai bună în teritoriu pentru că aceasta va atrage mulți oameni, gândesc, dar este foarte greu să ajungi aici. De asemenea, ar trebui spre exemplu să primească informații dacă vremea este urâtă, muzeele pe care le pot vizita. Despre infrastructura rutieră, drumuri, este vorba, despre accesibilitate. De asemenea, în geoparc există centre minunate de vizitare care își fac bine treaba, însă este bine ca însuși geoparcul să aibă un astfel de obiectiv central al său, a spus Margaretha Roelfs.

Desigur, există și lista cu lucruri foarte bine realizate de către boardul GTB împreună cu oamenii pricepuți sau intelectuali ai fiecărui loc în parte. Ilias Valiakos, unul dintre cei mai cunoscuți delegați ai UNESCO și care a evaluat numeroase geoparcuri din lista globală cu 169 de astfel de structuri spune că este minunat ceea ce a văzut în Ținut, cel mai suprinzător, auziți imediat fiind îmbinarea unică dintre high tech și tradiții, aspect pe care de altfel nu l-a mai întâlnit în vreun alt geoparc.

Aflăm imediat și punctul de vedere al autorității publice județene care în acest an culminant a susținut finaciar GTB și care va continua să rămână partener de nădejde în ceea ce înseamnă acest patrimnoiu nemaipomenit. Iată opinia președintelui Petre Emanoil Neagu.

Observați în prima fotografie cum i-au primit oamenii din Ținutul Sării de la Mânzălești pe cei doi delegați UNESCO și echipa de coordonare a geoparcului, aici însă fiind parte din ceea ce s-a realizat local și Cecilia Petrescu- enciclopedia costumului popular muntenesc. Cu pâine caldă i-au întâmpinat muntenii pe delegați și i-au luat în jocul Babei și Unchiașului, poveste scrisă cândva AICI.

Un salut special și pentru dascălul Ion Zota din patria focurilor vii de la Lopătari, poate și cel mai bun ghid turistic din GTB, spirit tânăr care nu a lipsit în cei 14 ani de la vreo chemare a boardului, întocmai ca și primarul Vasile Săcuiu de la Scorțoasa, cea mai frumoasă surpriză din breasla celor 18 primari care trebuie să-și alcătuiască propria listă cu ce ar fi de propus pentru a face în geoparc de acum înainte.

Punctăm în două fraze finalul care le aparține prof. Alexandru Andrășanu de la Universitatea București, cel care punea în 2007 bazele geoparcului de la Buzău pe o măsuță din lemn, în curtea unei pensiuni din Vintilă Vodă, azi închisă. în jurul lui, studenți de la geologie și jurnalistul. Desena și vorbea despre un patrimnoiu înscris pe pietrele din albia pârâului Slănic. Căuta parteneri de idee. Azi, profesorul vorbește despre o viitoare rețea de geoparcuri în România!

Pionier al agroturismului buzoian, pionier al geoparcului și președinte al ANTREC Buzău, gazda ultimei întâlniri a delegaților UNESCO, boardului GTB și autoritățile locale cu presa, Cristina Partal este minunatul visător care a crezut din start în viitorul Geoparcului Ținutul Buzăului. Azi zâmbește și își amintește.

În loc de concluzie, vă las pe dumneavoastră să înțelegeți dintr-o fotografie cât de mult sau cât de puțin le-a plăcut delegaților UNESCO Ținutul Buzăului, dacă au trăit bucuria de a fi aici sau nu.

Articolul precedentCaravana Smart City, la Buzău, marți, 21 septembrie 2021
Articolul următorCampanie de sterilizare a câinilor din orașul Buzău