De scurtă vreme, o comparație, poate de nedorit, stă în suspensie – în 10 ani bugetul județului Buzău a fost de 450 de milioane de euro, în timp ce, printr-o singură instituție, în doar câțiva ani, citiți AICI dvs. detaliat câți, se derulează 10 contracte de lucrări cu finanțare europeană prin Programul Operațional pentru Infrastructură Mare, 10 contracte în valoare de peste 300 de milioane de euro. Nu comparăm nicidecum două instituții, ci se poate vedea foarte bine anvergura finanțării imense pe care județul Buzău o are fix datorită modernizării infrastructurii de apă și apă uzată și, implicit unei singure companii. O dată în istoria unui județ. Între cele 10 contracte de lucrări coordonate se numără și CL6 în care se reface infrastructura de apă în nu mai puțin de 10 comune și orașe ale județului – Merei, Nehoiu, Măgura, Vernești, Mânzălești, Chiojdu, Pătârlagele, Vipreșeti și Cislău. Concret, prin acest contract aflat la final sunt executate și reabilitate foraje în localitățile Calvini și Izvorul Dulce, executate și reabilitate stații de captare/tratare apă potabilă/ gospodării de apă în localitățile Calvini, Cislău, Buda Crăciunești, Mânzălești, Chiojdu, Măgura, Sărata Monteoru și reabilitate rezervoare Sărata Monteoru și Nehoiu. Lucrare foarte importantă este modernizarea și retehnologizarea, dacă e acceptat termenul, barajului și lacului de acumulare Cireșu din care beau apă peste 15.000 de locuitori, în prezent, plus comuna Lopătari, ce va fi conectată în scurtă vreme tot acestei surse.
24 iulie 2020. La această dată, specialiștii momentului în comunicare din Compania de Apă Buzău postau pe pagina proprie de socializare un text prin care anunțau iminența împuținării apei din barajul și lacul de acumulare Cireșu. Bazinul hidrografic care alimentează lacul de acumulare Cireșu este format din pâraul Jghiab si afluenti care au caracter de torent. In perioada precipitatiilor, atat parâul Jghiab, cât și afluenții acestuia amonte de barajul Cireșu, dar și torenți formați pe versanții amonte de baraj, datorită timpilor de acumulare foarte mici, antrenează periodic cantității însemnate de aluviuni și material vegetal care produc colmatarea totală a pragurilor de reținere scurgeri solide mari și a prizei de apă pentru Stația de tratare de la Jghiab. Astfel, în perioada precipitațiilor, apa brută ajunge în scurt timp la o turbiditate peste 300 NTU (uzual chiar la peste 1000 NTU) și nu mai poate fi tratată în stația de la Jghiab, stație proiectată pentru valori ale turbidității de sub 250 NTU!
Patru ani și câteva luni au trecut de la această punere în realitate, iar barajul și lacul de acumulare Cireșu din județul Buzău, specific clar județul pentru că un astfel de baraj cu același nume este și la Zăbrătău, Covasna, deci, la Cireșu de la noi se lucrează pentru modernizări ce au luat în calcul în primul rând curățarea mai ușoară a acestuia.
Discutăm, din start despre vestea finalizării unui prim contract de lucrări cu finanțare POIM, cu Simona Săvulescu, director general al Companiei de Apă Buzău, operator regional performant în plan național, repet, dacă avem anvergura atâtor șantiere câte sunt deschise pe apă în județul Buzău de circa doi ani.
Așadar, primul contract gata de finalizare în acest an, CL 6.
Revenim în realitatea din comuna Mânzălești, zonă prinsă în refacerea infrastructurii de apă prin CL6 și în care se află barajul și lacul Cireșu, proiectat pentru alimentarea cu apă a comunelor Mânzălești și Vintilă Vodă. Iată, declarația directorului general al CAB vizavi de aspectul tehnic al lucrărilor ce încep chiar zilele ce urmează.
Stăvilarul ce va putea fi deschis este elementul de noutate la lucrările ce au loc la barajul de la Cireșu, astfel încât acțiunile viitoare de decolmatare să fie mai ușor de realizat.
Geografic, barajul de la Cireșu este în jumătatea a doua a Văii Slănicului, fapt pentru care i se va aronda la alimentarea cu apă potabilă și comuna cu circa 3.000 de suflete, din amonte, Lopătari.
Revine și detaliază Simona Săvulescu, director general al CAB.
Abia sosit de pe teren, responsabilul de sector al Văii Slănicului, inginerul George Van ne oferă primele date.
Acum, reiterează zonele de pe Valea Slănicului sau din dreapta acesteia care primesc apă din barajul de la Cireșu.
La final, dar cu strânsă continuare în aplombul jurnalistului, inginerul Van de la CAB vorbește despre sursa de apă a acestui baraj.
Așadar, barajul Cireșu trece și el prin modernizare.
Aici se opresc informațiile oficiale furnizate de către interlocutorii de azi, Simona Săvulescu, director general al Companiei de Apă Buzău și George Van, inginerul responsabil în sectorul Valea Slănicului, al aceleiași instituții.
APLOMB. Reținem o parte succintă din poveste, din teren, în urma documentării cu ajutorul surselor din satele Buștea și Trestioara din care reiese o poveste senzațională a Barajului Cireșu! O poveste nescrisă și nici pusă cap la cap de vreun jurnalist modern și care poate pune pe harta turistică acest lac de acumulare. Până atunci, la Cireșu se lucrează!
Add Comment